4,194 matches
-
este un genius loci, spiritul acestei lumi feerice. Veșmintele translucide par topite în corporalitatea ei, această fluidizare o regăsim în construcția de sensibilitate simbolistă a unei feminității acvatice precum ondinele lui Gustav Klimt. Corpul pare să-și fi pierdut greutatea, Zâna răsare din lac, plutește diafan, extatic, în acest decor de vis. Un alt tablou feeric este intitulat A fost odată... (Ulei pe pânză 1,84 x 2,020 cm, inventar 216, semnat stânga jos cu portocaliu, pe verso cu tuș
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu portocaliu, pe verso cu tuș negru, nedatat), prima parte din incipitul consacrat în basme: "A fost odată, ca niciodată". Se pot observa în pictura sa influențele prerafaelite, probabil pe filiera secession-ului german. În prim plan stau trei figuri, zâne, două dintre ele purtând flori în păr, una șoptindu-i ceva la ureche celeilalte. Ele au aceeași grație longilină, aceeași distincție sensibilă a femeilor prerafaelite pe care Jugendstilul le-a cultivat la rândul său. Povestea se spune in sotto voce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstilul le-a cultivat la rândul său. Povestea se spune in sotto voce, ne aflăm în împărăția șoaptei și a misterului, a confidenței fermecate. Feericul se răsfrânge aici în vrajă, ca joc al ielelor, în seducția pe care o exercită zânele descoperite în momentul de taină. Există o anumită ondulație vegetală, de ierburi, de lujeri a acestor trupuri, specifică Secession-ului care feminizează linia. Mișcările, posturile lor au curburile grațioase ale moliciunii levantine și abandonului senzual pe care îl regăsim în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
introduce un reflex narcisic-absorbant, frumusețea se reflectă la nesfârșit în această feerie, lumea feerică răspunde cadrului decorativ, estetizant al Secession-ului. La rândul său, Constantin Artachino abordează tema acestei feminități tulburătoare, pe care basmul și credințele populare o vehiculează, în Zâna lacului (ulei pe pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904, Muzeul Kalinderu). Această figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulei pe pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904, Muzeul Kalinderu). Această figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna lui Artachino
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna lui Artachino poartă o coroană făcută din lujerul unui nufăr alb, frumoasa floare care crește în mlaștini. Lujerul se împletește ca un șarpe în jurul capului fetei, părul îi acoperă o treime din chip și aproape în întregime unul dintre ochi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă operă sa, Îngerul morții. "Zânele rele sunt ființe-spirite ieșite din apă care înarmate cu puteri magice fură sufletele și sunt o prezență nefastă, morbidă"218. În acest sens, filiația negativă a recuperării fabulosului mitic comandă apropierea șarjată de Runge și mai ales de geniul malițios
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui colosalul Gigant (1906), statuia de aproape patru metri înălțime a lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse din inconsistența norilor, sunt cum nu se poate mai atrăgătoare. Tânărul nu cedează chemării din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse din inconsistența norilor, sunt cum nu se poate mai atrăgătoare. Tânărul nu cedează chemării din dragoste pentru Irina și zânele îl condamnă la moarte, furtuna se dezlănțuie imediat și tânărul este curtat ultimativ chiar de Lună, care ia chipul iubitei sale. "Vino, fiu de om, fii soțul meu! Vino cu mine, să cutrieri lumea intreagă să ai de servi steluțele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ele, vârful muntelui ale cărui profiluri se pierd în nori, colorația ușoară și luminoasă, totul este menținut, după cum se și cuvenea, între vis și realitate"235. G.D. Mirea s-a oprit asupra primului episod al apariției fantasmelor feminoide, a zânelor. Dorința poartă această feminitate flotantă, aceste figuri acvatic-aeriene direcționate parcă de curenții eolieni. Zâmbetul femeilor-zâne are ceva extatic, extază care se reflectă și pe chipul tânărului păstor. Pictorul a extras din semantica cuvântului "dor" numai accepția sa plaisiristă, suspendând prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artificialitatea postúrilor, a gesturilor, în aceeași manieră literaturizantă care se constituie, pe un alt versant, ca o trăsătură simbolistă, în măsura în care pictorul încearcă să redea situații emblematice, decupaje ale unei coregrafii hieratice. "D-sa pictează cu predilecție scene din povești cu zâne clorotice, feți frumoși cu gesturi teatrale, convenționale, ce-și plimbă spleen-ul într-un mediu, tot teatral conceput, cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor". Frontispiciul este executat în stil secession de către Kimon Loghi, înfățișând-o pe zâna Ileana într-un cadru decorativ, alcătuit printr-o simetrie armonică de două pâlcuri de arbori și două coroane de lauri. Pe lângă dulcegăria constitutivă a manierei, răzbate și un fel de naivitate, care convine subiectului preluat din feriile locale. D. Karr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subsol ale tavernelor, în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că sufletul celui răposat, În călătoria lui din lumea aceasta În cealaltă, trebuie să treacă peste o mare foarte adâncă care Înconjoară pământul și care se numește (... Sorbul pământului. În râpa acestei mări se află un brad colosal, numit bradul zânelor. Ajungând sufletul la acest brad, Îl roagă să-i Întindă vârfurile pentru a trece de cealaltă parte. Bradul Îi răspunde Întâia oară că s-a Încuibat Într-Însul un șoimuleț, a doua oară (... o vidră și a treia oară (... o
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]