3,844 matches
-
dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de fapt era o nuia înfiptă cu un capăt într-un perete și suspendată la celălalt capăt de grinda casei. Pe această culme se puneau în general hainele curate. Oamenii mai avuți aveau și o ladă în care se păstra zestrea fetelor mari și care era încuiată cu cheie. Meseriașii de prin satele comunei au început să lucreze mese mici precum și dulăpioare pentru ținut vesela sau alte lucruri. Au apărut paturile din patru bucăți. La început acestea se puneau în odaia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Meseriașii de prin satele comunei au început să lucreze mese mici precum și dulăpioare pentru ținut vesela sau alte lucruri. Au apărut paturile din patru bucăți. La început acestea se puneau în odaia curată și pe ele se așeza lada cu zestre ca aceasta să fie văzută de băieții care veneau seara la fete și erau primiți în odaia curată. Piesele vechi prezentate mai sus le mai poți vedea doar prin casele bătrânilor-mărturie a unor vremuri de mult apuse. Casele în general
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Baranca și la începutul sec. al XX-lea. Casele cu tindă și cu două încăperi au apărut în sec. al XIX-lea. Una din încăperi era camera de zi și cealaltă, fără încălzire era „cas‘ cei mare unde se ținea zestrea și unde fetele cele mari primeau vizitatorii. în comuna Hudești, după cel de-al doilea război mondial au apărut chirpicii. Aceștia erau făcuți din lut cu paie și pleavă, se uscau la soare și nu trebuiau arși. Tehnologia cu chirpici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la părinți, în raport cu numărul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la părinți, în raport cu numărul copiilor și al suprafeței de pământ deținută de capul familiei. Fiul sau fiica cea mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de față, iar tatăl fetei o ia de mână pe mireasă și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și i-o dă mirelui, făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin un baston orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin un baston orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tineretul așteaptă discoteca. Cineva a reușit să rupă ceva din tradițiile noastre. Cine? Cred că fiecare știe cine a fost acela. Strămoșii noștri au avut grijă să ne lase un nesecat tezaur de datini și obiceiuri care reprezintă o adevărată zestre cultural-orală, păstrată de urmași de-a lungul veacurilor pentru a suplini lipsa izvoarelor scrise. Din mulțimea acestor tradiții străvechi, trebuie menționate și cele în legătură cu sărbătoarea Crăciunului 1. care s-au perpetuat din generație în generație prin colinde care vesteau evenimentul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
menajau cât mai mult pe bolnav. Opera destul de repede, nu pentru a străluci prin virtuozitatea sa, ci pentru a face pe bolnavi să sufere cât mai puțin de șocul operației și anestezic”. Doctorul Enescu decedează în 1943 și lasă această zestre modestă de personal. Dr. Firică este cel care ocupă postul de medic primar director, pe baza concursului susținut - și confirmat de minister prin publicarea în Buletinul Oficial din același an. Spitalul de Urgență (fost al Salvării) va trăi o nouă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Clinica Medicală, Gheorghe Galea. Ministerul a preluat de la Asigurările Sociale o instituție bine organizată, cu o activitate prodigioasă, cu un personal medical foarte bine calificat și organizat pe servicii de specialitate, cu interni, externi, medici secundari. Spitalul vine cu o zestre de mare autoritate profesională și o activitate eficientă în domeniul asistenței medicale a accidentelor de muncă și al chirurgiei de urgență. De altfel, această apetență pentru chirurgia de urgență își va pune amprenta definitiv pe profilul spitalului în totalitatea sa
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
apele s-au limpezit de tot. Au rămas doar acei medici care s-au angajat în profilul noii clinici. Dintre personalul mediu sanitar și auxiliar nu-mi amintesc să fi plecat cineva. De asemenea nu s-a transferat nimic din zestrea materială a spitalului: aparatura, farmacie, lenjerie de spital etc.”. Pentru a nu creea confuzii pe viitor, facem mai multe precizări. Acestei probleme, a restructurării, îi sunt proprii, doua ordine: nr. 912 din 31 octombrie 1959, și al doilea 1071 din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
se respectă este calitatea demersului educațional. Ar trebui să fim, însă, deosebit de optimiști pentru a spera într-o creștere rapidă a calității pregătirii unui tânăr pe durata studiilor universitare, atâta timp cât accesul acestuia în facultate se face cu o destul de limitată zestre de cunoștințe cu care vine din liceu. Pe lângă puținătatea cunoștințelor cu care se prezintă destul de mulți absolvenți de liceu la admiterea în facultăți, putem enumera și lipsa de loialitate a unor facultăți/universități în a-și atrage candidații, ca și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier ucigaș (uneori), bogatul care seduce o fecioară; confiscarea averii însoțește pedeapsa pentru suduitori și uneltitori ai domniei; despăgubirea valorii prădate; pierderea zestrei pentru soția adulteră; azilul în biserică pentru toate faptele, mai puțin răpitul de femei, adulter, crimă; dezmoștenirea copiilor pentru cei care se împreunează cu animalele; tăierea limbii pentru cei care jură strîmb; moartea prin sabie pentru robul care are raporturi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caz intitulat Trecute vieți de doamne și domnițe ne-am axat pe evidențierea relațiilor de rudenie dintre dinastiile domnitoare în Țările Române în epoca medievală și pe reprezentarea lor sub forma arborilor genealogici. Sau, legat de problema nunții și a zestrei în Moldova, am solicitat nu doar lectura cărții „Descrierea Moldovei” de D. Cantemir, ci și o prezentare în power point, ceea ce a îmbogățit plaja disciplinelor participante cu informatica. La sfârșitul cursului am confruntat obiectivul meu educativ inițial ( Femeia nu este
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]