32,577 matches
-
gât până la fund, ne privim o secundă apoi îmi spune să merg mai bine în hamac ca să pot dormi după ceremonie. Urc în hamac, mă aranjez în sacul de dormit întrebându-mă dacă asta a fost tot sau face poante, beau niște apă și rămân contemplând flăcările care par din ce în ce mai mari. Continui să aștept să se întâmple ceva deosebit și mă deranjează cântecul puternic al greierilor care parcă îmi țipă în urechi, atât de tare încât mă gândesc cum aș putea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aproape de mine într-o ploaie de picături și după o vreme nu mai știu nimic și adorm. Deschid ochii când soarele arde aproape deasupra casei, sunt singură în fața focului stins, până și hamacele celelalte au dispărut. Găsesc sticla cu apă, beau, apoi mă ridic precaut din hamac. Sunt odihnită, am mintea clară, mă simt de parcă am avut un somn lung și liniștit. Fac câțiva pași în jur, mă așez pe un trunchi de copac și încerc să reflectez la evenimentele nopții
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe mine mai întâi, mai ales într-o adunare spirituală largă. Îmi fac protecția mintal și continui să am senzația de „cameră plină cu de toate”. Respir adânc și aud vocea lui Matt anunțând începutul ceremoniei. Mergem pe rând să bem ayahuasca, primesc un pahar mare plin cu vârf, îl apropii de buze și în același moment îmi apare un gând foarte clar de „pentru ce iau porcăria asta”. Las gândul să treacă, beau cât de mult dintr-o înghițitură, cantitatea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
anunțând începutul ceremoniei. Mergem pe rând să bem ayahuasca, primesc un pahar mare plin cu vârf, îl apropii de buze și în același moment îmi apare un gând foarte clar de „pentru ce iau porcăria asta”. Las gândul să treacă, beau cât de mult dintr-o înghițitură, cantitatea e prea mare trebuie să mi trag sufletul, respir și reușesc să golesc paharul. Licoarea are aceeași culoare maronie și miros respingător din amintirile mele, însă gustul amar îmi pare îndoit cu apă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mai oribil față de ce mă așteptam și cu toată lipsa mea de experiență am o senzație puternică de „calitate proastă”. Revin la saltea și mă așez încercând să resping orice idei și să revin în zona de relaxare mintală. Am băut cu toții, suntem în întuneric, doar o lumânare sclipește undeva departe, la masa șamanilor (în Peru, ca și în Ecuador, ceremoniile decurg într-un întuneric complet). Sunt așezată dar nu întinsă pe saltea ideea este să stai comod dar nu atât
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe saltea, simt cum mă cotropește oboseala dar vreau să rămân așezată ca să nu adorm și să pierd din performanțe. Nu simt mare lucru în rest, văd câteva siluete nedeslușite apropiindu-se de masa cu șamani unii participanți merg să bea ayhuasca pentru a doua oară. Mă simt obosită, ideea de a mă ridica în picioare nu mă atrage în nici un fel și mai ales ideea de a mai consuma un pahar întreg din licoarea dubioasă mi se pare complet neatractivă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
așteptarea momentului de început. Ora opt. Jorge vine la fiecare, ne atinge cu un ulei parfumat pe frunte și pe umeri apoi se retrage pe bancheta de lemn. Face niște invocații de început al ceremoniei, apoi mergem pe rând să bem ayahuasca. Mă ridic după Chris, Jorge îmi întinde o cupă mică cu câteva degete de licoare, o iau cu ambele mâini, o duc la buze și am o senzație neașteptată de „abia aștept să beau”. Înghit lichidul maroniu și rămân
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
apoi mergem pe rând să bem ayahuasca. Mă ridic după Chris, Jorge îmi întinde o cupă mică cu câteva degete de licoare, o iau cu ambele mâini, o duc la buze și am o senzație neașteptată de „abia aștept să beau”. Înghit lichidul maroniu și rămân surprinsă de gustul cu nuanțe de ciocolată amară care nu mi se pare în nici un caz respingător. Mă uit o secundă șocată la Jorge care îmi zâmbește liniștitor, apoi mă întorc la salteaua mea. Rămânem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care a fost ca un fel de inițiere. Mă simt extrem de norocoasă și simt un val de recunoștință pentru că am avut această șansă și pentru oricine sau orice va fi contribuit la a-mi direcționa pașii până la momentul prezent. Dimineața bem câte un ceai adunați în cerc în jurul focului pâlpâitor. Suntem cu toții gânditori, Grazyna arată în continuare ca un bolnav proaspăt post-chirurgie, și ne privim unii pe ceilalți cu o înțelegere profundă. Suntem în familie. Scott declară că vrea să facă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu o noapte înainte. Nu mi-e clar care au fost factorii decisivi pentru ceremonia specială compania prietenilor, cunoștințele lui Jorge sau lichidul în sine? Îmi amintesc gustul plăcut al ayahuasca lui Jorge și gândul ciudat că abia aștept să beau. Prin comparație, îmi amintesc gândul de „pentru ce beau porcăria asta?” de la Templul Luminii. Mă simt ca și cum am făcut o descoperire, povestesc celor din jur experiența pe care am avut-o și îl recomand pe Jorge pentru o ceremonie cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au fost factorii decisivi pentru ceremonia specială compania prietenilor, cunoștințele lui Jorge sau lichidul în sine? Îmi amintesc gustul plăcut al ayahuasca lui Jorge și gândul ciudat că abia aștept să beau. Prin comparație, îmi amintesc gândul de „pentru ce beau porcăria asta?” de la Templul Luminii. Mă simt ca și cum am făcut o descoperire, povestesc celor din jur experiența pe care am avut-o și îl recomand pe Jorge pentru o ceremonie cu adevărat specială. Mă întâlnesc cu Chris și Scott, au
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
când devii atât de învăluit de propriile idei încât ideile celorlalți nici nu mai ajung până la tine. Să fie oare posibil ca o persoană să fie foarte evoluată spiritual iar la nivel fizic să apară un individ egoist și arțăgos, bând și fumând tot timpul? Nu cred. Poate, într-un fel sau altul, spiritul a ajuns destul de departe pe cărarea evoluției, în existența prezentă sau în cele anterioare. Punctul în care omul fizic devine un om „rău” este un punct mort
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ne recomandă să nu ne întindem complet. Urmează atingerea cu uleiul deja cunoscut apoi Jorge se retrage și el pe rogojina lui, umple prima cupă cu ayahuasca, sufla ușor deasupra lichidului maroniu și îl trimite pe Iles în direcția mea. Beau, simt gustul familiar și aștept ca toți ceilalți să termine. Suntem cufundați în întuneric și nu după multă vreme muzica lui Jorge umple camera cu valuri ireale. Mă las în voia simțurilor și intru, încet, în lumi deja cunoscute din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
simt suferința aproape palpabil. Încerc să mă deconectez de cei din jur și respir adânc de câteva ori. Apare o luminiță urmată de vocea lui Jorge care întreabă cine mai vrea încă o cupă eu fiind singura care răspunde afirmativ. Beau, Jorge bea și el, urându-mi noroc și ne scufundăm din nou în întuneric. Fac greșeala de a mă concentra, din curiozitate, pe cei din jur și simt suferința fizică și psihică înconjurându-mă. Mă întristez și mă retrag în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aproape palpabil. Încerc să mă deconectez de cei din jur și respir adânc de câteva ori. Apare o luminiță urmată de vocea lui Jorge care întreabă cine mai vrea încă o cupă eu fiind singura care răspunde afirmativ. Beau, Jorge bea și el, urându-mi noroc și ne scufundăm din nou în întuneric. Fac greșeala de a mă concentra, din curiozitate, pe cei din jur și simt suferința fizică și psihică înconjurându-mă. Mă întristez și mă retrag în lumea mea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la celălalt, eu izbucnesc în râs și simt o foame cotropitoare (am mâncat foarte puțin în vederea ceremoniei). Este aproape miezul nopții, sunt câteva restaurante încă deschise și mergem să mâncăm ceva. Comand pui prăjit, luăm și o bere, mâncăm și bem de parcă nimic nu s-a întâmplat în seara respectivă. Udita reflectează că ar trebui să fie mai atent cu propriile lui semnale înainte de ceremonie îl apucase căscatul fără motiv. Nu știu ce o fi crezând Eric despre el însuși dar părerea mea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și pregătit să povestească despre fenomene șamanice. Discutăm un pic, Eric îmi spune câte ceva despre cum plantele trebuie respectate pentru a ne învăța și cum fiecare plantă are ceva să ne învețe. Nu este plăcut impresionat când află că am băut alcool cu o noapte înainte și repetă că spiritul plantei trebuie respectat. Adaugă că ceremonia a fost un pic cam slabă dar că trebuie să organizăm altele, mult mai puternice. Îi spun că nu cred să am timp deoarece nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
al acelui conformism contemporan care le cere scriitoriilor buni (cu excepția scandalagiilor acreditați de tip Houellebecq) să fie și oameni buni sau să plătească. O explicație mai plauzibilă este că Truman a devenit un alcoolic pentru că îi plăcea prea mult să bea. De asemenea, îi plăcea prea mult să umble cu le beau monde. și îi plăcea mai mult să se laude cu cărțile pe care le va scrie, decît să le scrie. Un scriitor adevărat poate trăi cu răceala lui, cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acreditați de tip Houellebecq) să fie și oameni buni sau să plătească. O explicație mai plauzibilă este că Truman a devenit un alcoolic pentru că îi plăcea prea mult să bea. De asemenea, îi plăcea prea mult să umble cu le beau monde. și îi plăcea mai mult să se laude cu cărțile pe care le va scrie, decît să le scrie. Un scriitor adevărat poate trăi cu răceala lui, cu acea inner stain. Tragedia lui Capote este că, de la un punct
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
redutabil terorist palestinian, supranumit Fantoma. Calitățile lor de luptători sînt evidențiate de regizorul Dennis Dugan printr-o serie de hiperbole împrumutate din limbajul desenului animat. De exemplu, Fantoma își începe ziua de lucru spărgînd două ouă într-un pahar și bînd cei doi pui vii care ies din ele. La rîndul lui, Zohan poate demonta arma din mîinile unui terorist în mai puțin timp decît îi ia acestuia să apese pe trăgaci. Dacă teroristul apucă totuși să tragă, Zohan poate prinde
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bondian, instalîndu-se tacticos în cazinoul din titlu și în situația dramatică născocită de Fleming : Bond trebuia să bată pe cineva la cărți. în următoarea oră, el juca, pierdea, urca la el în cameră ca să se bată cu unii, mai juca, bea otravă, își repornea inima cu defibrilatorul din mașină, cîștiga și îl lăsa pe adversar să-și ia revanșa la o partidă de tortură genitală. Pentru prima dată într-un film cu Bond, spectacolul era Bond însuși. și era tare. Un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să fie improbabil de naiv ca să nu-l detecteze. Regizorul Julian Jarrold are dreptate să-l scoată la lumină ca să întărească tema păgînității fericite, deși, făcînd asta, el tulbură un pic motivele declinului alcoolic al lui Sebastian : în carte, el bea, pur și simplu, ca să scape de Dumnezeul mamei lui, pe cînd din film se poate înțelege că el începe să bea serios din cauză că sora lui i l-a răpit pe Charles ; deci femeia devine primul cotropitor al paradisului păgîn, pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tema păgînității fericite, deși, făcînd asta, el tulbură un pic motivele declinului alcoolic al lui Sebastian : în carte, el bea, pur și simplu, ca să scape de Dumnezeul mamei lui, pe cînd din film se poate înțelege că el începe să bea serios din cauză că sora lui i l-a răpit pe Charles ; deci femeia devine primul cotropitor al paradisului păgîn, pe cînd, în carte, cotropitorul e unul singur Dumnezeu. Același Dumnezeu care i-o răpește lui Charles pe Julia de două ori
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pentru că altfel îi tremură mâna. M-am conformat, la fel și proprietara, numai că ne-a dat două, câte una la fiecare, cerându-și scuze că nu mi-a dat și mie până în acel moment. I-am spus că nu beau, că sunt adventist și astfel i le-a dat pe ambele colegului meu, Puiu. După ce a băut o jumătate de litru de țuică, vine și îmi spune: “Turturică, trage liniile că eu nu mai pot!” Se îmbătase. Vrând-nevrând, le-am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
două, câte una la fiecare, cerându-și scuze că nu mi-a dat și mie până în acel moment. I-am spus că nu beau, că sunt adventist și astfel i le-a dat pe ambele colegului meu, Puiu. După ce a băut o jumătate de litru de țuică, vine și îmi spune: “Turturică, trage liniile că eu nu mai pot!” Se îmbătase. Vrând-nevrând, le-am tras, dar de atunci nu a mai fost nevoie să chem pe cineva să mă ajute, pentru că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]