30,182 matches
-
avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Fătu" Iași Primele grădini botanice mai însemnate au fost create de către medicii greci din antichitate și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și funcționează institute de botanică, de farmaceutică, de silvicultură, horticultură, etc. Grădinile botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și apoi de către călugării din evul mediu, ele având menirea de a înlesni și întări activitățile didactice și științifice. Din aceste motive, frecvent, în preajma acestor grădini s-au construit și funcționează institute de botanică, de farmaceutică, de silvicultură, horticultură, etc. Grădinile botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Grădinile botanice actuale, cu excepția celor cu profil pur instructiv, îndeplinesc sau trebuie să îndeplinească funcții multiple și anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina Botanică " Anastasie Fătu" Iași reprezintă un obiectiv turistic deosebit, dar totodată are funcție didactică, științifică. Existența Grădinii Botanice din Iași are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
anume: didactică, cultural-educativă, științifică, igienico-sanitară și cea de conservare a fondului genetic de plante spontane importante din punct de vedere practic și teoretic. Grădina Botanică " Anastasie Fătu" Iași reprezintă un obiectiv turistic deosebit, dar totodată are funcție didactică, științifică. Existența Grădinii Botanice din Iași are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o admirăm astăzi. Alături de alte priorități culturale emanate de vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă așa cum o vedem și o admirăm astăzi. Alături de alte priorități culturale emanate de vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă și înființarea la Iași, în anul 1856 a primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii susținute cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii susținute cu intermitență de autoritățile publice, grădina lui A. Fătu a durat până la moartea sa, în 1886, după care terenul a fost vândut de urmașii acestuia și tot materialul botanic adunat cu migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu intermitență de autoritățile publice, grădina lui A. Fătu a durat până la moartea sa, în 1886, după care terenul a fost vândut de urmașii acestuia și tot materialul botanic adunat cu migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fost vândut de urmașii acestuia și tot materialul botanic adunat cu migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de A. Fătu din grădina sa sub formă de plante vii și semințe, așa cum reiese din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de A. Fătu din grădina sa sub formă de plante vii și semințe, așa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sădite de D. Brândză - doi stejari, doi plopi și un castan porcesc
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de A. Fătu din grădina sa sub formă de plante vii și semințe, așa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sădite de D. Brândză - doi stejari, doi plopi și un castan porcesc mai dăinuiesc și astăzi în părculețul din curtea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1873. Parte din plantele sădite de D. Brândză - doi stejari, doi plopi și un castan porcesc mai dăinuiesc și astăzi în părculețul din curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, conducerea Universității din Iași ia în discuție problema înființării unei Grădini Botanice proprie pe terenul din spatele vechii clădiri a Universității, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină și Farmacie. După această hotărâre s-au făcut unele plantări, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
clădiri a Universității, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină și Farmacie. După această hotărâre s-au făcut unele plantări, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii. Se pare că atât fondurile alocate cât și spațiul din preajma Universității nu au fost suficiente pentru a satisface cerințele tineretului de la Universitate, având o existență simbolică. În 1900 la insistențele repetate, încă din 1895, ale prof. Al. Popovici, Universitatea cere
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
suficiente pentru a satisface cerințele tineretului de la Universitate, având o existență simbolică. În 1900 la insistențele repetate, încă din 1895, ale prof. Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înființarea unei noi Grădini Botanice. Demersurile repetate pentru obținerea fondurilor necesare înființării acestei grădini au rămas fără un răspuns concret. Cu toate că s-a întocmit un proiect de amenajare foarte amănunțit, el nu s-a putut finaliza niciodată din lipsă de fonduri și mai târziu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
existență simbolică. În 1900 la insistențele repetate, încă din 1895, ale prof. Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înființarea unei noi Grădini Botanice. Demersurile repetate pentru obținerea fondurilor necesare înființării acestei grădini au rămas fără un răspuns concret. Cu toate că s-a întocmit un proiect de amenajare foarte amănunțit, el nu s-a putut finaliza niciodată din lipsă de fonduri și mai târziu ca urmare a consecințelor primului război mondial. De acest proiect
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lipsă de fonduri și mai târziu ca urmare a consecințelor primului război mondial. De acest proiect ne mai amintește astăzi doar strada Botanică din vecinătatea ștrandului. Pentru a satisface cerințele învățământului biologic în 1921, prof. Al. Popovici înființează o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universității cu suprafața de 1 hectar, pe care se construiește un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Această grădină a servit învățământului botanic ieșean timp de peste 40 de ani, până în 1963 1964
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a satisface cerințele învățământului biologic în 1921, prof. Al. Popovici înființează o nouă grădină botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universității cu suprafața de 1 hectar, pe care se construiește un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Această grădină a servit învățământului botanic ieșean timp de peste 40 de ani, până în 1963 1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădină botanică se mai păstrează și astăzi arborii și arbuștii din parcul aflat între
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pe care se construiește un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Această grădină a servit învățământului botanic ieșean timp de peste 40 de ani, până în 1963 1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădină botanică se mai păstrează și astăzi arborii și arbuștii din parcul aflat între vechea clădire a universității, cantina studențească și căminele studențești de pe Bd. Copou și o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri și bananieri. În 1960 cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]