30,710 matches
-
eclesiastice ale vremii sale: Ioanichie Caragea (viitor patriarh ecumenic), Paisie (fost patriarh ecumenic), Silvestru (fost patriarh al Antiohiei) și alții. S-a căsătorit apoi, în 1749, cu Mariora, fiica unor greci din Constantinopol, Ioannis și Fevronia. Au locuit împreună în insula Halki, dar soția sa bolnăvicioasă și fiica lor nou-născută Magdalena au murit doi ani mai târziu. Alături de încarcerare, această a doua lovitură a sorții l-a făcut să se retragă în monahism sub numele de Chesarie, într-un schit din
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Halki, dar soția sa bolnăvicioasă și fiica lor nou-născută Magdalena au murit doi ani mai târziu. Alături de încarcerare, această a doua lovitură a sorții l-a făcut să se retragă în monahism sub numele de Chesarie, într-un schit din insula Piperi, în 1753. Natură agitată și indisciplinată, a intrat în 1756 în conflict cu superiorii săi monastici, motiv pentru care s-a transferat la mănăstirea "Buna Vestire" din insula sa natală Skopelos - așezământ ctitorit de familia sa, de unde după șase
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
retragă în monahism sub numele de Chesarie, într-un schit din insula Piperi, în 1753. Natură agitată și indisciplinată, a intrat în 1756 în conflict cu superiorii săi monastici, motiv pentru care s-a transferat la mănăstirea "Buna Vestire" din insula sa natală Skopelos - așezământ ctitorit de familia sa, de unde după șase luni a plecat la Mănăstirea Xiropotamou de la Muntele Athos. Acolo, călugărul - acum numit Chesarie - a primit sarcina de a se reîntoarce în Principatele Dunărene pentru a obține subsidiile necesare
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
pe o corabie, precum și alte donații financiare și de terenuri de la potentații locali ai vremii (printre care se afla și noul principe al Moldovei, Ioan Teodor Calimah. Ulterior Dapontes s-a reîntors la Constantinopol și de aici a mers în insulele Chios, Samos, Psara, Skopelos și Eubeea, cu aceeași misiune. După opt ani de peregrinări, a revenit la Xiropotamou în 1765 pentru a supraveghea construcția noii biserici și a-și petrece restul vieții acolo, studiind și scriind, însă noi neînțelegeri l-
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
și-a păstrat bancnota emițând și o piesă metalică. Piesa jerseyeză de 1 liră prezintă, în fiecare an de emisiune, câte o imagine diferită. Până acum, a reprezentat serii heraldice și nave istorice. De-a lungul marginii, este gravată deviza "Insula Caesarea" („Insula Jersey”, în latină). A fost emisă și o piesă de 2 lire, însă este rară.
Liră din Jersey () [Corola-website/Science/328340_a_329669]
-
păstrat bancnota emițând și o piesă metalică. Piesa jerseyeză de 1 liră prezintă, în fiecare an de emisiune, câte o imagine diferită. Până acum, a reprezentat serii heraldice și nave istorice. De-a lungul marginii, este gravată deviza "Insula Caesarea" („Insula Jersey”, în latină). A fost emisă și o piesă de 2 lire, însă este rară.
Liră din Jersey () [Corola-website/Science/328340_a_329669]
-
Iancu Ghica. Acest act «de uimitoare nerecunoștință a Rusiei față de aliata sa» (n.r. - Dimitrie Onciul, „Din istoria României") consacra, printre altele, independența României, însă cu dureroase sacrificii. Articolul 19 preconiza că Sublima Poartă va ceda sangeacul Tulcea (Dobrogea), Delta Dunării și Insula Șerpilor către Rusia, care, la rândul său, își rezerva dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei. Totodată, spre disperarea cercurilor conducătoare de la București, se stipula dreptul de trecere pe teritoriul românesc, timp de doi ani, a trupelor rusești care
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]
-
implicat chiar în discuții în care se punea problema asasinării lui Hitler. La câteva luni după implicarea Mării Britanii în conflictul generalizat Uhlman va fi arestat că „cetățean al unui stat inamic” și internat într-un lagăr de izolare, pe insula Mân, unde stă doar câteva luni. Va face carieră că pictor și în 1960 își va publica memoriile. În 1977 va publica o nuvelă de autoficțiune ("Reunion"), tradusă de atunci în numeroase limbi, devenind astfel totodată dacă nu și cel
Fred Uhlman () [Corola-website/Science/327518_a_328847]
-
devenit proverbial și era folosit ca simbol al opulenței inepuizabile, cu o aluzie evidentă la zăcămintele de metale prețioase ale muntelui Pangeu, din apropiere. Grecii și-au făcut apariția în această regiune relativ târziu. Primii sosiți au fost coloniștii din insula Paros. Ei au întemeiat, mai întâi, o colonie în insula Thasos (680 î.Hr.), situată în imediata vecinătate. În scurt timp, ei au trecut și pe zona de coastă a Traciei, unde au întemeiat mai multe centre comerciale ("emporia") destinate schimburilor
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
cu o aluzie evidentă la zăcămintele de metale prețioase ale muntelui Pangeu, din apropiere. Grecii și-au făcut apariția în această regiune relativ târziu. Primii sosiți au fost coloniștii din insula Paros. Ei au întemeiat, mai întâi, o colonie în insula Thasos (680 î.Hr.), situată în imediata vecinătate. În scurt timp, ei au trecut și pe zona de coastă a Traciei, unde au întemeiat mai multe centre comerciale ("emporia") destinate schimburilor cu populația locală. Această fâșie litorală îngustă, care se întindea
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Macedoniei, la reorganizarea cetății, după modelul fostei colonii ateniene Amfipolis). Cu siguranță, aportul atenienilor la constituirea noii colonii nu s-a redus doar la contribuția fostului ei strateg exilat. Studiul antroponimicelor menționate în inscripții dovedește că, alături de locuitorii proveniți din insula Thasos și din coloniile mai vechi ale acesteia de pe coasta Traciei, mulți dintre coloniștii stabiliți la Crenides proveneau din Atena și din regiunile controlate de ea. Întemeierea noii colonii a reprezentat materializarea unui vis de secole al thasienilor. Ea era
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
a afectat mediul înconjurător în diverse moduri. Diferite tipuri de denga s-au răspândit în zone neatinse până atunci. Pentru prima dată s-a observat la bolnavi febra hemoragică denga. Această formă acută a fost raportată pentru prima dată în insulele Filipine în 1953, ajungând ca în anii 1970 forma hemoragică a febrei denga să fie cauza majoră a decesului în rândul copiilor. Atât bazinul Pacific cât și Americile au fost afectate. Cazurile de sindrom de șoc al febrei hemoragice denga
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
asigurat de armatele neregulate. Compania Albă comandată de Sir John Hawkwood este cea mai bine cunoscută astfel de formațiune militară a secolului al XIV-lea. În perioada secolelor XIII-XVII, mercenarii originari din Scoția cunoscuți ca „galloglas” au luptat atât în insulele britanice, cât și pe continent. Galezul Owain Lawgoch (Owain Mână Roșie) a format o companie liberă care a luptat pentru francezi împotriva englezilor în timpul Războiului de 100 de ani Frizianul Pier Gerlofs Donia a condus un grup de mercenari „Grupul
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
prevăzută cu două motoare care acționau două elice. Numele de "Calypso" l-a căpătat după al doilea război mondial când a funcționat ca feribot între Malta și Gozo, după numele nimfei Calypso ce își avea, conform Odiseei, sălașul pe o insulă din Marea Mediterană, presupusă ca putând fi Malta. "Calypso" este cumpărată pentru Cousteau de milionarul englez Loel Guiness în anul 1950 care se oferă să finanțeze banii necesari repațiilor și amenajărilor interioare pentru a transforma dragorul de mine în vas de
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
folosire în domeniul biologiei și geologiei submarine. Printre oamenii de știință aflați la bordul lui "Calypso" s-au aflat biologii Pierre Drach și Gustave Cherbonnier, geologii Harun Taziev și Vladimir Nesterov. A fost efectuat un studiu biologic și geologic al Insulei coraligene Abu Latt din arhipelagul Simone. Mulțumită zecilor de filme documentare turnate între 1950 și 1996 la bordul ei și difuzate la televiziune în întreaga lume, inclusiv țările comuniste, sub numele serial „Odisea submarină a echipei Cousteau”, nava "Calypso" a
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
(în ) este un castel construit în perioada 1878-1886 de regele Ludovic al II-lea al Bavariei pe insula Herrenchiemsee de pe lacul Chiemsee (cel mai mare lac din Bavaria), la 80 km est de München înspre Salzburg. Aceasta este ultimul dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Regele a decis să construiască un
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
decis atunci să construiască o versiune proprie a castelului de la Versailles. Dar Linderhof, inspirat de Trianon, nu a fost în definitiv decât o căsuță de la țară, foarte puțin în raport cu ambiția sa. Ludovic al II-lea a cumpărat în septembrie 1873 insula Herrenchiemsee pentru a începe acolo în 1878 construirea unui imitații bavareze a Castelului de la Versailles, sub conducerea arhitectului Georg Dollmann (autor și al Castelului Linderhof), asistat de Christian Jank și Franz Seit, căruia îi va succede Julius von Hofmann. Prima
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
fost niciodată finalizată. Au rămas până în prezent mai multe părți neterminate sau încă în construcție. La moartea regelui un număr de 50 din cele 70 de camere ale palatului nu erau complete. Cu toate acestea, castelul se află în mijlocul unei insule, unde se poate ajunge numai cu un feribot mic. Din acest motiv, Herrenchiemsee rămân mereu în umbra unor castele ca Versailles și Neuschwanstein. Grădinile castelului sunt decorate cu fântâni arteziene, inclusiv o copie a fântânii "Bassin de Latone" de la Versailles
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
și de comandant militar victorios. Poate cel mai cunoscut portret este făcut de Henryk Sienkiewicz în trilogia Prin foc și sabie, Potopul și Pan Wołodyjowski. Urmărirea invadatorului suedez prin Pomerania și Danemarca (1658-1659) și debarcarea polonezilor conduși de Czarniecki pe insula Als au fost menționate în cântecul legionilor poloneze care au luptat în armata napoleoniană, cântec care avea să devină mai târziu Imnul național al Poloniei. În timpul celei de-a doua Republici Poloneze au apărut lucrări istorice care au analizat viața
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
este o fostă mănăstire a călugărilor augustinieni de pe insula Herrenchiemsee aflată pe lacul Chiemsee din Bavaria. Clădirea mănăstirii a fost transformată după secularizare în Castelul Vechi de la Herrenchiemsee (în ). Mănăstirea a fost fondată potrivit tradiției de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. Adevăratul fondator a fost însă Eustasius
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
mănăstirea să fie administrată începând din perioada 1552-1562 de o conducere laică. Mănăstirea a reintrat sub conducere religioasă abia în timpul conducerii prepozitului Arsenius Ulrich, care a venit în 1627 de la Mănăstirea Sf. Cruce din Augsburg și a condus mănăstirea de pe insulă până în 1653. În 1642 s-a început construirea unui nou complex mănăstiresc, care a fost finalizat înainte de 1731. În perioada 1676-1678 a fost construită o catedrală nouă în stil baroc după planurile arhitectului Lorenzo Sciasca din Graubünd. În anii 1700-1704
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
corului în anii 1818-1820 și a amenajat o fabrică de bere în fostul naos. Altarul mare a ajuns la Rimsting, iar orga la Tittmoning. Clădirea mănăstirii a fost transformată în "Castelul Vechi de la Herrenchiemsee". În perioada 1840-1870 a locuit pe insulă contele Paul Maria Vogt von Hunoltstein. El a vândut-o unei companii de exploatare a lemnului din Württemberg, care plănuia să defrișeze întreaga pădure de pe insulă. Regele Ludovic al II-lea al Bavariei a împiedicat acest lucru și a cumpărat
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
a fost transformată în "Castelul Vechi de la Herrenchiemsee". În perioada 1840-1870 a locuit pe insulă contele Paul Maria Vogt von Hunoltstein. El a vândut-o unei companii de exploatare a lemnului din Württemberg, care plănuia să defrișeze întreaga pădure de pe insulă. Regele Ludovic al II-lea al Bavariei a împiedicat acest lucru și a cumpărat insula în 1873 pentru suma de 350.000 de florini, începând din 1878 să construiască aici Castelul Nou de la Herrenchiemsee. La etajul mănăstiresc al "Castelului Vechi
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
contele Paul Maria Vogt von Hunoltstein. El a vândut-o unei companii de exploatare a lemnului din Württemberg, care plănuia să defrișeze întreaga pădure de pe insulă. Regele Ludovic al II-lea al Bavariei a împiedicat acest lucru și a cumpărat insula în 1873 pentru suma de 350.000 de florini, începând din 1878 să construiască aici Castelul Nou de la Herrenchiemsee. La etajul mănăstiresc al "Castelului Vechi" a avut loc în perioada 10-23 august 1948 Convenția constituțională care a pregătit Constituția Republicii
Mănăstirea Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327648_a_328977]
-
capăt conflictului austro-otoman din 1683-1697, început cu Asediul Vienei și încheiat cu bătălia de la Senta. Otomanii au trebuit să cedeze cea mai mare parte a Ungariei, Transilvaniei și Slavoniei Austriei, Podolia Poloniei, în vreme ce cea mai parte a Dalmației. Moreea și insula Creta au trecut sub controlul Venției. În februarie 1772 a fost semnat la Viena primul acord din șirul celor trei pentru împărțirea Poloniei. La începutul lunii august, armatele ruse, prusace și austriece au invadat simultan statul polono-lituanian, ocupând provinciile prevăzute
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]