31,059 matches
-
era folosit ca gaz de iluminat, dezavantajul era că înfunda conductele. Cu toate că este toxic a fost folosită în trecut în medicină ca dezinfectant intestinal. Naftalina este utilizată în special la sinteza unor diluanți, coloranți sau adezivi în industria de mase plastice ca PVC, la elaborarea insecticidelor din grupa carbamaților, ca și la fabricarea săpunurilor. In anul 1987 a fost produs pe glob ca. 1 milion de to. de naftalină din care au fost produse în Europa de vest 250.000 de
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
HESH (termen britanic, abreviere de la High Explosive Squash Head: "proiectil exploziv cu vârf maleabil") sau HEP (termen american, abreviere de la High Explozive, Plastic: "proiectil exploziv, plastic") este un proiectil de ruptură al cărui vârf este plin de explozibil plastic maleabil și o amorsă de fund cu acțiune întârziată. Vârful proiectilului se mulează pe blindaj înainte de a exploda, trasmițând o enormă energie metalului. Unda
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
HESH (termen britanic, abreviere de la High Explosive Squash Head: "proiectil exploziv cu vârf maleabil") sau HEP (termen american, abreviere de la High Explozive, Plastic: "proiectil exploziv, plastic") este un proiectil de ruptură al cărui vârf este plin de explozibil plastic maleabil și o amorsă de fund cu acțiune întârziată. Vârful proiectilului se mulează pe blindaj înainte de a exploda, trasmițând o enormă energie metalului. Unda de șoc provoacă
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
HESH (termen britanic, abreviere de la High Explosive Squash Head: "proiectil exploziv cu vârf maleabil") sau HEP (termen american, abreviere de la High Explozive, Plastic: "proiectil exploziv, plastic") este un proiectil de ruptură al cărui vârf este plin de explozibil plastic maleabil și o amorsă de fund cu acțiune întârziată. Vârful proiectilului se mulează pe blindaj înainte de a exploda, trasmițând o enormă energie metalului. Unda de șoc provoacă rupturi pe partea opusă, aruncând schije cu o viteză foarte mare în interiorul țintei
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
nu transmite unda de șoc la fel de eficient) sau distanțat, iar vehiculele blindate moderne au o căptușeală din kevlar pentru a preveni formarea schijelor în interior. Efectul distructiv împotriva blindajului înclinat este mai redus, iar la distanță de foc mică explozibilul plastic are tendința de a se dispersa înainte de a fi detonat din cauza vitezei foarte mari a proiectilului. Majoritatea țărilor din Occident folosesc tancuri dotate cu țevi lise, care nu pot stabiliza giroscopic proiectilele HESH.
Proiectil HESH () [Corola-website/Science/311156_a_312485]
-
județul Ilfov, România - d. 9 iulie 1993, Geneva, Elveția) a fost un pictor român de origine greco-elvețiană. studiază pictura la Academia de Belle-Arte din București, avându-l ca maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Țipoia realizează nu numai tablouri, ci și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), restaurează pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. Alexandru Țipoia și-a prezentat lucrările
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
patrulea pilon spiritual al artei românești care susține ""arhitectura imaginii"" secolului XX. Opera lui Alexandru Țipoia a fost orchestrată ca o simfonie. Complexă prin neliniști și soluții creatoare, uneori simultan complementare și contradictorii, contrapunctică prin construcție spirituală, senină prin exprimare plastică, totdeauna adecvată temei, cu un rafinament intelectual al exprimării elevat, aristocratic, de la creier la mană, procesul de creație trecând prin nenumărate rafinate filtre cultural-artistice, ea s-a alcătuit de la sine într-un univers aparte, inconfundabil, de o rară frumusețe. Este
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
mai mulți centimetri de blindaj creând un mic orificiu prin care injectează plasma în interiorul tancului anihilând piloții. Blindajul reactiv se considera cea mai bună apărare contra acestei muniții până la invenția blindajului compus care se compunea dintr-un "sandwich " de explozibil plastic între straturile de metal, care detonau când proiectilul impacta, creând un curent de gaze și o undă de șoc reactivă care reduceau drastic efectivitatea atacului. S-au creat vârfuri de proiectil HEAT cu duble pentru a evita efectele blindajului reactiv
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
buze groase și respingătoare. Cafeniu cum era, îl prezentam ca pe un câine din Madagascar."" Un alt exemplu al uneia din aceste descrieri este cel al unui cititor întâlnit la Staatsbibliothek. Personajul nu intervine în acțiunea romanului, dar descrierea extrem de plastică a acestui cititor, ilustrează atmosfera de la biblioteca publică în care eroul romanului își petrecea o bună parte din timp. Omul... ar putea fi totuși luat drept simbol providențial al declinului occidental... Schilod, cu torsul răsucit și mic, pus pe două
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
-l pot avea asupra mediului în explozivi de mare, medie și mică putere, precum și explozivii slabi. Explozivii de mare putere sunt explozivi pe bază de nitroglicerină sau nitroglicol (cu conținut de peste 6%), pentrită, hexogen, octogen și amestecuri ale acestora, explozivi plastici, elastici și fitile detonante. Ei sunt întrebuințați numai în stare pură sau în amestec cu alte substanțe pentru fabricarea mijloacelor de amorsare (capse de aprindere și capse detonante), precum și pentru declanșarea unei forme de descompunere a explozivilor ca detonație, explozie
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
mari. Pulberile eterogene sunt întrebuințate la fabricarea mijloacelor de amorsare ca fitilul Bickford, capsele de aprindere și capsele detonante. În funcție de utilizarea pe care o au, explozivii pot fi de mai multe tipuri și anume: explozivi militari, explozivi industriali și explozivi plastici. Explozivii militari sunt utilizați în special în aplicații militare, însă își găsesc aplicare pe scară tot mai largă și ca explozivi industriali. Explozivii militari pot fi: trinitrotoluenul, hexogenul și octogenul. Trinitrotoluenul este denumit TNT, iar în stare pură este sub
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
rezistență mare la apă. Pentru declanșarea procesului de descompunere, este necesar un impuls puternic ca cel produs de un alt exploziv. În acest scop, sunt folosite încărcături intermediare de inițiere (detonatori) tip TP-400 sau TH-400. După gradul de siguranță, explozivii plastici se împart în: Pulberile omogene sunt compoziții omogene a căror bază o formează nitrații de celuloză împreună cu alți explozivi lichizi (nitrat de glicerină, nitroglicol, nitrodiglicol) precum și alte substanțe și pot fi aduse în stare plastică. În funcție de destinația pe care o
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
După gradul de siguranță, explozivii plastici se împart în: Pulberile omogene sunt compoziții omogene a căror bază o formează nitrații de celuloză împreună cu alți explozivi lichizi (nitrat de glicerină, nitroglicol, nitrodiglicol) precum și alte substanțe și pot fi aduse în stare plastică. În funcție de destinația pe care o au, elementele pulberilor omogene se prezintă sub diferite forme geometrice a căror suprafață laterală poate fi mai mică sau mai mare. Fiind plastice, în timpul procesului de fabricație, pulberilor omogene li se pot da forme variate
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
glicerină, nitroglicol, nitrodiglicol) precum și alte substanțe și pot fi aduse în stare plastică. În funcție de destinația pe care o au, elementele pulberilor omogene se prezintă sub diferite forme geometrice a căror suprafață laterală poate fi mai mică sau mai mare. Fiind plastice, în timpul procesului de fabricație, pulberilor omogene li se pot da forme variate. Pulberile omogene pot fi clasificate după cum urmează: Pulberile omogene au o bună rezistență mecanică, sunt elastice și flexibile cu un grad mai mare sau mai mic de transparență
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
la o artă fără subiect". Și astfel, după perioadele futuristă, cubistă și cubofuturistă, Malevici se orientează spre o artă complet eliberată de balastul materiei, ființe și lucruri, grevată doar pe sentimente și emoții. El proclamă "supremația creației pure în artele plastice" și de aici se trage numele noului curent. Pe 30 decembrie 1915, la St. Petersburg, este deschisă expoziția ""0.10"" - cunoscută și ca ultima expoziție futuristă - în cadrul căreia Malevici prezintă un număr de treizeci și nouă tablouri abstracte, printre care
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
Baba, Constantin Piliuță, Dorian Szasz, Vasile Tonegaru și alți artiști. A expus pentru prima dată la sala "Dalles" din București la salonul oficial din 1947, simultan lucrând ca ilustratoare la revista "Femeia și căminul". A fost admisă în Uniunea Artiștilor Plastici și a ilustrat numeroase cărți pentu copii, mai ales la Editura Tineretului. A avut expoziții personale sau colective la București (Sala palatului, galeria Galatheea, sala Dalles), Baia-Mare, Galați și Constanța în 1956, 1958, 1962, 1963, 1965 și 1966, la Târnovo
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]
-
(n. 21 martie 1975, Ieud, Maramureș) este un artist plastic (pictor, grafician, sculptor) român. Multe dintre lucrările sale fac aluzie la viața politică și evenimentele traversate de societatea românească, Gorzo declarându-se împotriva izolării de viața reală prin intermediul artei. Viziunea parodică pe care o propune în legătură cu unele problemele ale societății
Dumitru Gorzo () [Corola-website/Science/311892_a_313221]
-
(n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică populară Maria Tănase, la mijlocul anilor 1930. S-a născut la data de 24 februarie 1908, în Piatra Neamț, județul Neamț. Tatăl său, un evreu
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
acestea s-au păstrat până astăzi. Cu această temă artistul face referire la arta bizantină, care a avut o mare influență asupra tatălui său, stilul operei prezentată aici este însă deja caracteristic lui Giovanni Bellini. Se observă, de exemplu, soluțiile plastice utilizate de Giovanni Bellini, cum ar fi hotarul care desparte sfera sacrului de sfera profanului, accentuând totodată puternica legătură dintre elementul ceresc și cel pământesc, scena cu caracter univoc religios se integrează în peisajul real. Pictura cu titlul "Alegorie sacră
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
picturi cu totul alegorice, complexe și foarte personale, rezultat al culturii umaniste și tratatelor teologice din Veneția sfârșitului de secol al XV-lea. Interpretarea "Alegoriei" a dat naștere la multe contradicții. Potrivit aprecierii general acceptate ar fi vorba de interpretarea plastică a întrupării Fiului lui Dumnezeu. Pictura dovedește faptul că artistului venețian nu i-a fost străină pictura lui Leonardo da Vinci. Bellini reușește să creeze o atrmosferă pașnică care nu atenuează forța expresivă a personajelor și a peisajului, în pefectă
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
din Haifa, în 1974 a fost primit ca asistent la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Din 1977 a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică. A mai predat o vreme și la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva și la Academia de arte plastice Betzalel din capitală. Începând din 1987 este profesor ordinar de gândire iudaică și șef al departamentului de gândire iudaică de la Universitatea Ebraică. Din anul 1989 este și cercetător principal la Institutul Shalom Hartman, de asemenea din Ierusalim. În anii sabatici
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
Wilhelmine (1709-1758), fermecată de peisajul sălbatec-bizar de stânci dolomitice erodate de lângă Burgul Zwernitz , hotărăște să amenajeze terenul stâncos ca parc de distracții. Întreaga zonă carstică i s-a părut marchizei o adevărată „Grotă a lui Calipso” , cum a fost descrisă plastic de către scriitorul francez François Fénelon în cartea „Aventurile lui Telemac“ , zonă considerată de sensibila și cultivata Wilhelmine ca un adevărat substitut fictiv al insulei Ogygia , denumită de ea apoi, cu multă afecțiune, "" ("Fără seamăn"). Parcul a fost realizat în scurt
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
întunericului și nicidecum expresia ireductibila a vreunui moment suprem sau icoana unui stop-cadru privilegiat al disputei angelice. În consecină, „smerenia estetică” și probitatea simplă și neafectata a lucrării pictorului se cuvin să denunțe, laolaltă cu îngerii nevăzuți, manifestările văzute, „materializările” plastice ale demonilor(...). Profund subiectiv, ca orice creator, încrezător în sine dincolo de și numai o slab afișată reținere, mai curând aparentă și circumstanțiala decât născută din convingere, Paul Gherasim rămâne un personaj secret, pătruns de mister. Se mișcă fără zgomot, deplasându
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
cu care i se consacră Bisericii Stavropoleos, căreia îi dăruiește zi de zi un sprijin neprecupețit, tradus în acțiuni de tot felul menite să-i sporească belșugul zestrei spirituale (și nu numai!), de la obiecte de cult până la opere de artă plastică, de la documente și cărți până la înscrisuri străvechi și multe altele încă, Paul Gherasim secondându-l pe părintele Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze intru gloria sfanțului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
(n. 26 iulie 1913, Banloc, Austro-Ungaria - d. 4 decembrie 1967, București) a fost un pictor român. Absolvent al Institutului de Arte Plastice din Timișoara (1937), ca elev al lui Virgil Simonescu și Iuliu Podlipny. Pleacă la studii la Paris în 1939, unde se înscrie la Academia Ranson. În perioada interbelică, a fost atras de teme biblice și a semnat câteva compoziții expresioniste
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]