29,239 matches
-
ea se află în serviciul Fatei Morgana care îl va sprijini pe Leandro. Toate eforturile de a-l face pe Prinț să râdă eșuează până când Fata Morgana cade după ce este lovită de Truffaldino și i se vede lenjeria intimă. Prințul râde, la fel și ceilalți cu excepția lui Leandro și Clarice. Fata Morgana îl blesteamă: de astăzi înainte el va fi obsedat de "dragostea celor trei portocale". Dintr-o odată Prințul și Truffaldino pornesc pentru a le găsi. Tchelio îi spune prințului
Dragostea celor trei portocale () [Corola-website/Science/329894_a_331223]
-
parte, de exemplu, manifestarea acelui călugăr ortodox de la Muntele Athos care cândva păștea iarbă, sau elementele de biografie a sfântului Vasile Blajinul, care din adolescență chiar umbla dezbrăcat, zvârlea cu pietre în biserici, a orbit un grup de fete care rîdeau de el și a asasinat un hoț care pusese la cale să-i fure haina de blană. Nebunul întru Hristos putea fi și un sărac cu duhul, un individ tarat intelectual, sau un handicapat fizic, cum a fost cazul cu
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
Georgescu). Chiar și producătorul Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 1, a criticat dur filmul: "„«Nu filmăm să ne amuzăm» sau «cum își închipuie Iulian Mihu o poveste». Personaje paiațe care nu spun nimic și de care nu poți să râzi. Păcat! Este probabil cel mai prost film produs de «scumpa noastră cinematografie»”". Într-un comentariu publicat la zece ani de la premieră, umoristul Valentin Silvestru afirma că acest film a avut parte de o soartă nefericită, deși umorul său este virulent
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
animat produs în Canada. Conform Lindei Simensky de la "revista canadiană Take One", sezonul 1 „s-a descurcat remarcabil în ceea ce privește rating-ul”. "Revista Animation World" a dedicat o recenzie pozitivă sezonului, lăudând structura narativă, animația și umorul, cu câțiva dintre recenzori „râzând cu lacrimi”, numindu-l un „serial proasppăt cu moduri de abordare diferite”. Antonucci a câștigat Premiul Reuben pentru „Cel mai bun serial animat televizat” pentru acest sezon. În descrierea episoadelor apare titlul tradus în limba română de studioul de dublaj
Ed, Edd și Eddy (sezonul 1) () [Corola-website/Science/328330_a_329659]
-
Carlotta («ștrengărița Tolo!») e gata-gata să le vină de hac la patru-cinci, mă rog, câți «băieți» i se împleticesc în fuste, iar când aceștia aleargă după ea s-o pedepsească, ba le arată limba, ba își dezvăluie coapsele îmbietoare, ba râde ciripitor, salvându-se ghiduș, și ciclul e reluat din episod în episod, până ce devine chiar «armă secretă», provocând prin nudul ei apetisant, deruta și înfrângerea austriecilor. Registrul vedetei, frumusețe decorativă, fără har, e limitat la exhibarea nurilor, dar actorii români
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
a declarat surprins că România socialistă s-a putut asocia în 1966 la „depravarea asta franțuzească”, în care actrița Marilù Tolo făcea baie goală din cinci în cinci minute, iar Jean Marais intra în fiecare încăpere cu sabia scoasă și râdea voinicește. Surpriza este cu atât mai mare cu cât actorii români au intrat și ei în acțiune, Florin Piersic punctând atât la proba de actorie, cât și la „proba de sărutat gagici golașe”. Potrivit lui Gorzo, succesul filmului s-a datorat
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
pe care András și Levente au sprijinit-o la început. În timpul acestei rebeliuni, nobilul păgân Vata (ori Vatha) a preluat conducerea unui grup de răsculați care doreau abolirea creștinismului și revenirea la credințele strămoșeșeti păgâne. În conformitate cu legendă, Vata și-a râs capul, și-a lăsat trei cozi (în conformitate cu tradiția maghiară păgâna) și a declarat război creștinilor. Gloatele răsculate ale lui Vata au atacat o serie de biserici și i-au masacrat pe preoți. Se povestește că regele Petru ar fi fugit
Răscoala lui Vata () [Corola-website/Science/328344_a_329673]
-
mizerie și minciuni, dar reprezintă oamenii în general, care, asemenea lui încearcă să convingă, folosind "minciuni" în legătură cu importanță preocupărilor lor. Bokonon ia în derâdere acest sens de scop deoarece, pentru el, nu are niciun sens, după cum nu are sens dacă râde sau dispera. Dihotomia dintre religie și știința este ilustrata prin intermediul lumilor din Ilium și Sân Lorenzo. Primul este o așezare unde oameni de știință lucrează într-un vid moral pentru a descoperi adevărul, în timp ce celălalt este o societate călăuzita de
Leagănul pisicii () [Corola-website/Science/327541_a_328870]
-
interpretat de Dem Rădulescu) încearcă să filmeze o scenă dintr-un film de comedie în care un personaj (interpretat de Vasile Muraru) trebuie să calce întâmplător pe o coajă de banană și să alunece. Ceilalți actori trebuiau să înceapă să râdă atunci când personajul a căzut, dar nu au făcut-o, iar regizorul le reproșează acest lucru. La dubla următoare, personajul nu mai cade, dar actorii încep să râdă, provocând enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
o coajă de banană și să alunece. Ceilalți actori trebuiau să înceapă să râdă atunci când personajul a căzut, dar nu au făcut-o, iar regizorul le reproșează acest lucru. La dubla următoare, personajul nu mai cade, dar actorii încep să râdă, provocând enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
au făcut-o, iar regizorul le reproșează acest lucru. La dubla următoare, personajul nu mai cade, dar actorii încep să râdă, provocând enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea mai multor
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea mai multor secvențe sugestive din filmele românești. Astfel, un controlor de bilete negricios (Jean Constantin) răspunde că el nu râde decât atunci când apare în film actorul Jean Constantin, al cărui nume nu
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea mai multor secvențe sugestive din filmele românești. Astfel, un controlor de bilete negricios (Jean Constantin) răspunde că el nu râde decât atunci când apare în film actorul Jean Constantin, al cărui nume nu și-l amintește, dar despre care afirmă că e grozav, fantastic, fenomenal și nemaipomenit. O femeie care croșetează (Coca Andronescu) afirmă că ei nu-i place comedia fără
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
un tânăr care nu are suficientă pregătire în domeniu și care nici nu pare foarte atașat de subiect”". Rezultatul acestei colaborări este "„un film la fel de monoton și de prost jucat ca o producție TV, la care spectatorul nici nu poate râde de atîta plictiseală, în care marotele așa-ziselor filme de actualitate se încurcă în picioarele unor personaje cu profiluri șubrede, lipsite de consistență și de reacții normale”".
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
Duryodhana complotează să îl aresteze pe Krishna. La prezentarea oficială a propunerii de pace făcută de Krishna la curtea din Hastinapur, propunerile de pace au fost ignorate și Duryodhana a ordonat public soldaților săi să îl aresteze pe Krishna. Krishna râde de aceștia și își arată forma sa divină, radiind lumină intensă. Mâniat de insultele care i-au fost aduse, Domnul Krishna îl blestemă pe a cărui decădere sigură îl șochează pe (tatăl lui Duryodhana și rege al clanului Kaurava) care
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
favorabil „DeGeneres a intrat în pielea celor mai de succes prezentatori ai premiilor pentru filme—Billy Crystal, duoul Fey și Poehler, etc.—care au profitat de public, interacționând cu o varietate de actori de primă clasă (atunci când nu încercau să râdă de ei).” Transmisiunea americană de pe ABC a avut o audiență de 43,74 de milioane de persoane pe durata sa, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de ceremonia din 2013. Gala a fost vizionată de 72 de milioane de telespectatori
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
(în limba greacă "gelos" (γέλως) - "râs" și "phobos" (φόβος) - "frică") este un termen care descrie persoanele cărora le este frică că se râde de ele. Deși multora nu le place să se râdă de ei, există o categorie de persoane cărora le este extrem de frică. Fără motive evidente, ei asociază râsul pe care îl aud (într-un restaurant, de exemplu) cu propria persoană
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
(în limba greacă "gelos" (γέλως) - "râs" și "phobos" (φόβος) - "frică") este un termen care descrie persoanele cărora le este frică că se râde de ele. Deși multora nu le place să se râdă de ei, există o categorie de persoane cărora le este extrem de frică. Fără motive evidente, ei asociază râsul pe care îl aud (într-un restaurant, de exemplu) cu propria persoană, și se simt stânjeniți. Din 2008, acest fenomen a atras
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
se simt stânjeniți. Din 2008, acest fenomen a atras atenția cercetătorilor din domeniile psihologiei, sociologiei și psihiatriei, fiind intens studiat. În cercetările sale clinice, Dr. a observat că unii dintre pacienții săi par să fie mai ales îngrijorați că se râde de ei. Ei au tendința să examineze mediul înconjurător, căutând semnele răsului și ale ridicolului. Mai mult, ei declară că au impresia că sunt ridicoli. În plus, Titze a observat un model de mișcare specifică atunci când ei cred că se
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
de ei. Ei au tendința să examineze mediul înconjurător, căutând semnele răsului și ale ridicolului. Mai mult, ei declară că au impresia că sunt ridicoli. În plus, Titze a observat un model de mișcare specifică atunci când ei cred că se râde de ei - mișcări ciudate, dizarticulate, asemănătoare celor ale păpușilor de lemn. Dr. Titze a descris această stare ca “"sindromul Pinocchio"”. Alte două comportamente corelate cu râsul sunt gelotofilia - "plăcerea de a se râde de tine" și katagelasticismul - "plăcerea de a
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
mișcare specifică atunci când ei cred că se râde de ei - mișcări ciudate, dizarticulate, asemănătoare celor ale păpușilor de lemn. Dr. Titze a descris această stare ca “"sindromul Pinocchio"”. Alte două comportamente corelate cu râsul sunt gelotofilia - "plăcerea de a se râde de tine" și katagelasticismul - "plăcerea de a râde de alții". Din observațiile clinice s-a conturat un model al cauzelor și consecințelor gelotofobiei, astfel încât această tulburare poate fi studiată științific. Modelul susține că gelotofobia poate avea una din următoarele cauze
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
de ei - mișcări ciudate, dizarticulate, asemănătoare celor ale păpușilor de lemn. Dr. Titze a descris această stare ca “"sindromul Pinocchio"”. Alte două comportamente corelate cu râsul sunt gelotofilia - "plăcerea de a se râde de tine" și katagelasticismul - "plăcerea de a râde de alții". Din observațiile clinice s-a conturat un model al cauzelor și consecințelor gelotofobiei, astfel încât această tulburare poate fi studiată științific. Modelul susține că gelotofobia poate avea una din următoarele cauze, în diverse stadii de dezvoltare. Presupusele cauze ale
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
comunicare și a formării și menținerii relațiilor, este natural să vedem cum interacțiunile sociale ale celor cu tendințe gelotofobice vor avea de suferit. De obicei râsul este contagios și conduce la emoții pozitive, totuși nimănui nu îi place să se râdă de el. Majoritatea nu agreează să se râdă de ei, mai mult sau mai puțin, și gelotofobia poate varia de la a nu avea nici o frică până la gelotofobia extremă. Un test simplu este disponibil pe gelotophobia.org, oricine putând determina în
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
natural să vedem cum interacțiunile sociale ale celor cu tendințe gelotofobice vor avea de suferit. De obicei râsul este contagios și conduce la emoții pozitive, totuși nimănui nu îi place să se râdă de el. Majoritatea nu agreează să se râdă de ei, mai mult sau mai puțin, și gelotofobia poate varia de la a nu avea nici o frică până la gelotofobia extremă. Un test simplu este disponibil pe gelotophobia.org, oricine putând determina în ce categorie se situează. Voluntarii pot participa la
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]