30,395 matches
-
fi greșit că cet]tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest argument vrea s] sugereze faptul c] cet]tenii de rand nu au niciodat] dreptul s] fac] uz de violent], nici chiar de violență letal], pentru a-și proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cât se poate de îndoielnic]. Una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Bray!”). Este evident c] exist] dificult]ți în explicarea mai clar] a unei asemenea noțiuni; din aceast] cauz] trebuie s] m] rezum la o înțelegere mai intuitiv] a acestei idei, care ar trebui s] fie totuși suficient] pentru a sugera felul în care principiul, în sensul de mai sus, reușește în mare m]sur] s] redea esență caracterului și s] contureze aștept]rile reciproce fundamentale ale oamenilor. De aici reiese c] a nu fi principial este o critic] central] care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clar, dac] motivele noastre sunt caracterizate de o relativitate fundamental], atunci rezult] c] orice convergent] a credințelor noastre morale, și prin urmare a dorințelor noastre, trebuie s] fie în întregime contingent] și nu ar putea nicicum s] explice său s] sugereze faptul c] dorințele care ies la iveal] au vreun statut rațional privilegiat. Întrebarea mea este: „De ce s] accept]m aceasta?”. De ce s] nu ne gândim c], dac] o astfel de convergent] a ieșit la iveal] în practică moral], atunci chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorințele care ies la iveal] au vreun statut rațional privilegiat. Întrebarea mea este: „De ce s] accept]m aceasta?”. De ce s] nu ne gândim c], dac] o astfel de convergent] a ieșit la iveal] în practică moral], atunci chiar ea ar sugera c] aceste credințe morale particulare și dorințele corespunz]toare se bucur] într-adev]r de un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent] se afl] în afara convingerii noastre potrivit c]reia pretențiile matematice se bucur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are un caracter suficient de ferm pentru a merită denumirea de cunoaștere. Aceast] a doua pretenție este și mai discutabil]. Dac] aceste fapte morale exist], cum ajungem noi s] le cunoaștem? Pretenția c] ele sunt cunoscute prin intuiție pare s] sugereze c] avem o capacitate moral] care scoate la iveal] adev]rul moral cam în același mod în care ochii ne dezv]luie adev]ruri despre ceea ce ne înconjoar]. Dac] am gândi așa, ar exista o tendinț] de a-i acuză
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a ar]ta c] pot exista fapte obiective despre ceea ce este bine și r]u. Dac] lumea ar conține atâta valoare cât] culoare, el ar fi mulțumit. Am revenit la discuția despre faptele morale, dar mai degrab] intenționăm s] sugerez c] cel mai bine este s] nu consider]m aceste fapte că fapte percepute, ci motive recunoscute în exersarea judec]ții morale practice. Intuiționiștii susțin c] aceste motive exist] pentru că noi s] le recunoaștem - adic] sunt acolo pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o ocolim (secțiunea i). b) Analiza pare circular], deoarece a aproba ceva înseamn] s] crezi (său s] simți) c] este bine sau corect. Deci, analiza „binelui” conține exact conceptul pentru explicarea c]ruia este construit]. B) (Aceast] teorie este sugerat] de scrierile lui G.E.M. Anscombe, chiar dac] nu sunt sigur dac] ea ar fi de acord cu aceast] interpretare. Sabina Lovibond, Realism and Imagination în Ethics [Realism și Imaginație în Etic]] are o asemenea opinie.) S] presupunem c] am comandat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Casa Alb], mai întâi pe Ronald Reagan, care a transformat opoziția fâț] de Roe vs. Wade într-o condiție pentru numirea într-o funcție în cadrul guvernului federal, si apoi pe George Bush care, dup] ce a fost ales, a sugerat Curții s] reanalizeze întreaga problem]. În viziunea președintelui Bush, problema legaliz]rii avortului este strâns legat] de faptul c] acest lucru este greșit din punct de vedere moral: el susține c] se opune legaliz]rii avortului deoarece crede c] acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]turii dintre judecată moral] și emoție, ci și o leg]tur] dintre moral] și rațiune. Cea de-a treia tr]s]tur] a subiectivismului etic, despre care susțin]torii s]i sper] c] ar putea rezolva problema, a fost sugerat] de c]tre gânditori că John Dewey și W.D. Falk. Ei au susținut c], în timp ce judec]țile morale exprim] sentimente, nu orice sentimente sunt bune. Procesul de „a chibzui” la diferite fapte, argumente și alte considerații privitoare la o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sfatul lui Sartre. Dilemă studentului era dac] s] se al]ture Forțelor Franceze Libere pentru a lupta împotriva r]ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale sunt inutile în asemenea situații, deoarece fiecare caz este unic. Sartre însuși pare s] confunde universalitatea cu obiectivitatea, deși sunt evident concepte diferite. Dar în afar] de acest lucru, studentul lui nu a trebuit s] g]seasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie f]cute niște observații finale. În primul rând, Kohlberg nu susține c] toate persoanele ajung la Etapa 6. Într-adev]r, el pare s] cread] c] majoritatea persoanelor sunt la Etapa 4. În al doilea rând, desi Kohlberg pare s] sugereze c] dezvoltarea moral] urmeaz] dezvolt]rii psihologice, el susține totuși c] paralelismul dintre etapele cognitive și morale nu este perfect. El afirm]: „Această exist] pentru c] o persoan] la o anumit] etap] cognitiv] poate fi cu una sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
6 sunt gata s]-si sacrifice viața pentru convingerile lor morale (din moment ce aceste persoane au fost ucise pentru ceea ce credeau) și c] persoanele care nu sunt gata s] fac] acest lucru nu sunt în totalitate la Etapa 6. Aceasta ar sugera cu sigurant] c] în acest moment curajul are un rol mai important în dezvoltarea moral]. S-ar p]rea c] în avansarea de la Etapa 5 la 6 dou] lucruri sunt la fel de importante: dezvoltarea abilit]ților cognitive indispensabile și achiziționarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la un scop, a c]rui realizare a fost sursa primar] a respectului nostru de sine. Cand îndeplinirea unui singur scop este sursa primar] a respectului de sine, realmente nici un sacrificiu nu este prea mare pentru a asigura succesul. Așadar, sugerez c], dac] marca Etapei 6 este c] persoanele ajunse la acest nivel sunt gata s] devin] martiri pentru cauză binelui, aceasta pentru c] persoanele de la Etapa 6 sunt acelea pentru care a duce o viat] moral] este sursa primar] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne poate face mai puțin sensibili în alte domenii morale. Dar deplină realizare în majoritatea eforturilor vieții are și capcane, care nu sunt ușor de evitat. Morală, s-ar putea crede, e cu sigurant] excepția. Totuși, aceste ultime observații ar sugera contrariul. Angajamentul nostru fâț] de moral] nu este independent de efectele pozitive pe care le va avea asupra respectului nostru de sine. Și când respectul nostru de sine este profund implicat în orice activitate, moral] sau de alt] natur], avem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se conformeze practicilor instituțiilor respective sau mecanismelor disponibile pentru susținerea conformit]ții. Așa cum am spus, concepția dominant] este mai degrab] implicit] decât explicit] în teoria moral] contemporan]. Din acest motiv este periculos s] cît]m nume. Totuși, f]r] a sugera c] acestea ar susține fiecare tr]s]tur] a concepției dominante așa cum am descris-o, putem asocia concepția dominant] cu filosoful secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick, si cu filosofi contemporani precum Richard Brandt, Derek Parfit, John Rawls și Judith
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de credinț] autojustificat], deoarece este adev]rât] în virtutea credinței mele c] este adev]rât] (deși unii ar nega chiar și acest lucru). Totuși, este o distant] mare de la acest fel de credinț] autojustificat] la o teorie moral] interesant]. Au fost sugerate și alte credințe de acest tip. Unii filosofi cred c] exist] credințe de bun simț pe care trebuie s] le accept]m: de exemplu, c] uneori action]m liber, c] exist] o lume exterioar], si asa mai departe. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vedea dac] o abordare alternativ] a problemelor privind judecată moral] și priorit]țile etice poate derivă dintr-o analiz] a acelor sfere ale vieții și activit]ții care au fost privite ca fiind tipic feminine. Dou] lucruri au fost sugerate în mod deosebit. Primul este acela c] exist] într-adev]r diferențe obișnuite sau tipice în felul în care femeile și b]rbații gândesc sau judec] probleme morale. Aceast] percepție nu este bineînțeles una nou]. A fost în mod normal exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a priorit]ților distrug]toare a acelor sfere de activitate care au fost dominate de b]rbați. În importantă ei carte În A Different Voice: Psychological Theory and Women's Development (1982), Carol Gilligan susține c] cei care au sugerat c] femeile abordeaz] problemele morale în mod obișnuit diferit fâț] de b]rbați au dreptate; ceea ce difer] este presupunerea lor despre inferioritatea și deficiență judec]ții morale feminine. Punctul de plecare în lucrarea lui Gilligan a fost examinarea lucr]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fure el medicamentul pentru a salva viața soției sale? Jake crede c] Heinz ar trebui s] fure medicamentul; și r]spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c] Heinz ar trebui s] vorbeasc] cu farmacistul și s] văd] dac] nu pot g]și împreun] o soluție la problem]. În timp ce Jake vede situația ca având nevoie de mediere prin intermediul sistemelor logice și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ordonare sau de clasare a principiilor într-o ierarhie. Și pentru a fi clasificat ca principiu moral trebuie s] i se atribuie un caracter universal, de tipul: „Când se întâmpl] X, atunci faceți Y” (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Noddings sugera c] punerea problemelor morale într-un asemenea mod este o reprezentare greșit] a naturii procesului de luare a deciziei din punct de vedere moral. Punerea problemelor morale sub forma „dilemei insulei puștii”, în care este descris numai „scheletul” situației, folosește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experiența femeilor ins]rcinate, nașterea și creșterea copiilor, ar putea exista, de exemplu, o diferenț] în felul în care ele v]d „irosirea” vieților în r]zboi. (Aceasta nu este o idee unic] în feminismul contemporan; a fost, de exemplu, sugerat] de c]tre Olive Schreiner în cartea ei Woman and Labour [Femeia și munca], publicat] în 1911.) În cadrul filosofiei feministe recente au existat câteva încerc]ri de a sugera c] practicile cu care se ocup] femeile, în special practicile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o idee unic] în feminismul contemporan; a fost, de exemplu, sugerat] de c]tre Olive Schreiner în cartea ei Woman and Labour [Femeia și munca], publicat] în 1911.) În cadrul filosofiei feministe recente au existat câteva încerc]ri de a sugera c] practicile cu care se ocup] femeile, în special practicile de îngrijire a copiilor și de sprijin fizic și afectiv al ființelor umane, pot fi v]zute ca fiind generatoare de priorit]ți sociale și concepții de virtute, diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se analizeze în mod profund și cu atenție. Desigur, simțim c] avem obligații fâț] de ceilalți, dar, date fiind grijă și atenția pe care le oferim cu d]rnicie mai întâi copiilor noștri și apoi celor din vecin]țațe, a sugera c] tot timpul consider]m c] ne purt]m într-un mod imoral și necuviincios înseamn] a duce o tez] filosofic] la extrem. Dac] s-ar afla c] donez 90% din venitul meu unei instituții de caritate precum Oxfam, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]