29,398 matches
-
al-Dabbī" ( secolul al VII-lea), istoria tribală e interpretată prin lentila timpului-destin ( „mîna sorții n-o poți frânge” ); pentru ’Ăqib ibn ’Ulfa al-Murrī soarta e pe rând bună sau rea, datoria omului fiind să poarte toate aceste semne ale voii destinului ( „Ce multe haine are "dahr"! La rându-ți poartă-le pe rând/ așa cum vin în calea ta: de-s zdrențe sau de-i nou veșmânt”). Chiar dacă era creștin, și "al-A’šă ibn Maymūn" ( m.cca 629 ) vorbește despre timpul-destin
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
omeyadul satiric al- Hutay’a ( m.cca 660) timpul-destin se schimbă neîncetat, devenind prin această permanentă schimbare ucigător ( „Pe viața ta! Îți jur că n-am văzut suflare/de om, cît timp trăiește, să aibă-aceeași stare:/atâta se tot schimbă destinul, că-l ucide-/destinul însă-i veșnic nemuritor și tare./ Când pleacă tinerețea, de-a pururi e plecată/ și nu se mai întoarce cu nicio alinare./ Dorești fierbinte viața și viața-i poate lungă,/dar numai chin se-alege din
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
a ( m.cca 660) timpul-destin se schimbă neîncetat, devenind prin această permanentă schimbare ucigător ( „Pe viața ta! Îți jur că n-am văzut suflare/de om, cît timp trăiește, să aibă-aceeași stare:/atâta se tot schimbă destinul, că-l ucide-/destinul însă-i veșnic nemuritor și tare./ Când pleacă tinerețea, de-a pururi e plecată/ și nu se mai întoarce cu nicio alinare./ Dorești fierbinte viața și viața-i poate lungă,/dar numai chin se-alege din orice amânare”„Caracteristicile deosebite
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
viața profesională, cât și în cea personală. Scrisul lui Druță a dobândit o altă tonalitate, abandonând definitiv aspectul blând, liric și baladesc pe care-l avusese până atunci. Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
același braț vârtos și greu”". În viziunea lui Druță, rușii nu sunt priviți ca ocupanți, ci ca oameni iubitori de pace și de libertate care nu ocupă, ci eliberează pământurile altor popoare pentru a le lăsa să-și făurească singure destinul. Ei nu au confiscat pământul țăranilor, ci i-au convins pașnic pe aceștia de binefacerile colhozurilor. Opera literară a lui Ion Druță a reprezentat o formă de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
critici (precum Constantin Cubleșan, Ion Simuț sau Ioan Milea) îl aseamănă pe Onache Cărăbuș cu Ilie Moromete, remarcându-i aceeași fire independentă și același conservatorism, dar și legătura profundă cu pământul care îl ajută să treacă cu tărie prin vitregiile destinului. Nimic nu reușește să-i frângă credința în tradiții și în etica armonioasă a vieții rurale. Omul se simte înrădăcinat în pământul străbun, iar duhul acestuia reprezentat de cățeaua Molda îl ajută să depășească momentele de cumpănă ale istoriei. Dacă
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
frumoasă și mândră, dar săracă și nefericită din cauza vitregiei vremurilor, asemănându-se cu prezentarea patriei în "Cântarea României" a lui Alecu Russo. Elogiul liric al frumuseților naturii, a fertilității pământului și a dârzeniei și dărniciei oamenilor se împletesc cu lamentația destinului nemeritat al țării, dar diferența majoră o reprezintă faptul că personajele lui Ion Druță sunt lipsite de speranța într-un viitor mai bun. Romanul "Balade din cîmpie" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Степные баллады", Molodaia Gvardia
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
2010), Filozofia stilului (idem, 2011), Pietre pentru templul meu (idem, 2012), Religie și spirit (idem, 2014); a Alte două lucrări distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române - pentru studiile consacrate operei acestuia, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXII-a, de la Sebeș-Lancrăm (2012); O altă recunoaștere științifică fiind Diploma de onoare acordată de Academia din Lecce - „per
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
și ca ierahie. Între bărbați și femei sunt relații de putere, bărbații constituind clasa dominantă iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul modern, a fost foarte clar articulat, fără a fi definit ca atare, Simone de de Beauvoir în celebra ei afirmație: Nu
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
un roman fantasy, pentru tineret al scriitoarei Adina Speteanu. Este al doilea volum al seriei "Dincolo de moarte", care prezintă lupta dintre două popoare de nemorți, strigoii și vampirii. Acțiunea continuă din locul în care a fost abandonată de cartea precedentă, "Destine pierdute", și prezintă pregătirile Nataliei pentru a deveni conducătoarea strigoilor. Căutând printre fotografiile bunicii ei, Natalia descoperă că aceasta a fost femeia de care se îndrăgostise Dragoș în urmă cu zeci de ani. Finalul ratat al relației l-a determinat
Jocul secretelor () [Corola-website/Science/333094_a_334423]
-
dintre lumi) și un înger atipic, ce o supune unui joc aparent nevinovat, dar în urma căruia este decisă destinația sufletului ei. Temele atinse în piesă sunt serioase și profunde, dar dialogul dintre cei doi este scris în notă comică. Jocul destinului va lua întorsături neașteptate, mai ales când vor apare sentimente între cele două personaje, totul ducând spre un final neașteptat. Piesa a fost pusă în scenă pentru prima dată la teatrul „La Bruyère”, din Paris, cu Andréa Féréol în rolul
Valsul hazardului () [Corola-website/Science/333105_a_334434]
-
un poliglot care cunoștea germana, franceza, latina și greaca și s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare "„cu scop ca apoi să producă resultatele acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie, au avut legătură cu destinul și cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul absolvent primul volum, o traducere din limba germană a unei „cărți
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
prin plămada noastră sufletească, carliști prin frământările noastre de la 1927, slujitori credincioși ai Majestății Sale Regelui Carol al II-lea...”, foștii legionari sunt chemați „...la cea mai sfântă dintre datorii: aceea de a așeza mai presus de orice, interesele și destinele Patriei și a Tronului nostru românesc”(citat în . Scopul acestei declarații era oprirea asasinării liderilor legionari, ordonată de către Carol al II-lea. Numit Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar, (14 septembrie 1940 - 3 februarie 1941
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
ta fumul cețos Ce vara-iarna este trist și burnițos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunțit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai pățit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde sufletul cumva? Că-ți iese fum... Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
forța constructoare a Revoluției Socialiste, sfătuindu-l să învețe să perceapă și să înțeleagă noutățile și să le reflecteze în opera sa, perfecționându-și permanent măiestria literară. Opera literară a lui Fedin tratează aspecte importante precum poziția individului în fața istoriei, destinul intelectualității ruse formate în vechiul regim țarist și problema „omului de prisos” în Rusia modernă. Romanele "Orașe și ani" (1924) și "Frații" (1928) reflectă profundele tulburări cauzate intelectualului rus de contactul cu societatea burgheză germană în perioada războiului și de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
scrisul comtemporan lui, nu se bucură, totuși, de recunoașterea zgomotoasă de care au parte cei scriind în același timp cu el. [...] Majoritatea prozelor lui Emilian Balanoiu sunt extrem de solid construite, mature, de o clasicitate absolut pozitivă, modernitatea fiind aici a destinelor, a temelor nu a realizării - , iar aceasta este o calitate. [...] Învie personaje desuete, dar «grele» de odinioară, recade în contemporaneitate, amestecă timpuri, locuri și perspective, cu o artă desăvârșită a contrapunctului". (Irina Petraș, "Cazul unui scriitor de excepție", în Contemporanul
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
Baradlay, Edit Liedenwall, pastorul Bertalan Lánghy sau bătrânul husar Pál sunt personaje virtuoase, în timp ce Antoinette și Alfonsine Plankenhorst, Bence Rideghváry și Ottó Palvicz au trăsături negative, fiind întruchiparea duplicității, a ipocriziei și a cruzimii. Eroii lui Jókai sunt purtătorii unui destin istoric. Romanul are un caracter de epopee eroică, aspect evidențiat de invocațiile lirice ale autorului. Vorbind despre moartea lui Sándor Petőfi, Jókai se întreba retoric: "„Iar poetul care a străbătut bolta cerească aidoma unui meteorit nu cânta decât această luptă
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde-o vei afla.../ și tu să n-o lași/ până ce ea,/ mândra mea,/ cu mine s-a întâlni/ și îmi va vorbi...”". Motto-ul arhaic sugerează o stare magică care va influența destinul personajelor principale. Autorul folosește modalități narative ca ambiguitatea, suspansul, onirismul sau interferarea planurilor real și supranatural pentru a crea senzația de straniu, accentuată și de finalul deschis. Spre deosebire de alte scrieri, atmosfera fantastică din „Șarpele” se revelează pe parcurs, locul acțiunii
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
real al întâmplării (încheierea unui legământ tainic între Andronic și Dorina) apare într-un dialog ulterior prin care se relevă într-un mod subtil că întâlnirea celor doi era o fatalitate, un eveniment care trebuia să se petreacă prin voia destinului. Nuvela eliadescă are ca subiect principal practicile magice, toate întâmplările și personajele prezentate gravitând în jurul unui animal-totem: o reptilă de apă. În folclorul românesc, șarpele este un simbol erotic și funerar în același timp, aflându-se la baza mai multor
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
dacă n-ar fi fost memoria fenomenală a lui Simonide, care a reținut locul în care ședea fiecare. Asemănător cu Simonide, și povestitorul „Înțelesului faptelor” paraseste sala inainte de catastrofa, dar împreună cu personajul principal, Uri,căruia îi este hărăzit un destin aparte. Acțiunea se petrece într-o singură zi, 4 ianuarie 2006, ziua în care primul ministru israelian Ariel Sharon, a fost lovit de un grav accident vascular cerebral, însoțit de o comă, din care nu s-a mai sculat. Ediția
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
și una artistică (obsesia romantică față de frumusețea naturii și de istoria locurilor). Trăind o experiență revelatoare, Tímár renunță la renume și avere pentru a trăi în mijlocul naturii pașnice de pe „insula nimănui” alături de frumoasa Noémi. În ultimul capitol, personajul își descrie destinul astfel: „A fost odată un om care a părăsit lumea în care era admirat și și-a făurit o altă lume în care este iubit”. Autorul idealizează traiul fericit în mijlocul naturii, prefațat de reveriile nocturne ale personajelor sub supravegherea elementelor
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
le trimitem în patru zări" "să-mpartă fericire sau boli." Creăm viitorul prin cugetare -" "cât de e bun sau de rău e, nu-l știm -" "Astfel, universul e-n transformare," "stă pregatit să-l gândim, să-l regândim." "Făurește-ți destinul fără oprire," "dragostea și ura merg spre împlinire."" Complexul de clădiri care a găzduit odinioară "Școala Succesului de la Echo Park" a fost demolat în anul 1974 pentru a face loc noilor construcții "Largo Visa". Din ce a fost odată a
A. Victor Segno () [Corola-website/Science/332032_a_333361]