31,059 matches
-
de meserii" din Timișoara, ce fusese inaugurată în 1900. Fresca are 15 metri lungime și patru metri lățime și a fost restaurată în anii ’80 de pictorul V. Țigu. În 1949, Ministerul Artelor și Informațiilor i-a premiat pe artiștii plastici Ștefan Szönyi, Vida Géza, Alexandru Ciucurencu, Marcela Cordescu și Gheorghe Șaru. La începutul anului 1956, Secția de Știință și Cultură a C.C. al P.M R. a organizat o ședință plenară a Comitetului U.A.P. cu sarcini exprese decupate din
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
R. a organizat o ședință plenară a Comitetului U.A.P. cu sarcini exprese decupate din documentele de partid și cu propuneri în alegerea noului birou executiv și a secretariatului U.A.P., măsuri "„dictate de necesitatea îmbunătățirii muncii în domeniul artelor plastice”", în aceste organisme fiind cooptați, pe lângă Ștefan Szonyi, artiști ca: Al. Ciucurencu, Gheorghe Labin, C. Ursachi, Camil Ressu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Corneliu Baba, și Iosif Iser, prin care se spera "„lichidarea caracterului birocratic și apolitic al muncii...”". Prin urmare
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Ștefan Szönyi i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În Timișoara există o stradă care îi poartă numele. Una din fiicele sale, Julieta Szönyi (actualmente Julieta Szönyi Ghiga) (n. 13 mai 1949, Timișoara) este o actriță română de teatru și film. <br>
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
(n. 6 iulie 1959, București), este compozitor și profesor de muzică. Este fiul lui Petre Firulescu, compozitor și dirijor și al Amaliei Zugrăvescu; este căsătorit cu Liliana Firulescu (n. Oprescu), artist plastic. În prezent, este stabilit în Marele Ducat de Luxemburg. urmează cursurile Școlii Generale de Muzică nr.3, din București, în perioada 1967-1972, având ca profesor de pian pe C. Galeriu. Continua studiile muzicale, în perioada 1972-1979, la Liceul de Muzică
Octav Firulescu () [Corola-website/Science/311975_a_313304]
-
(n. 17 februarie 1970, orașul Constantă este un artist plastic, regizor român. A devenit cunoscut prin filme TV că " Băieți Buni" (2005), "Trei Frați de Belea (2006), "17 O Poveste Despre Destin" (2008). s-a născut în Constantă. În 1975 părinții săi, Vasile Halacu și Elenă Nicon ambii balerini de
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
București renunța la orice implicare cu iz politic. La întoarcerea în Cipru, dezamăgit, si învins într-un final de noul sistem post-comunist, începe să expună lucrări de pictură și într-un scurt timp devine unul dintre cei mai apreciați artiști plastici din Cipru, având lucrări achiziționate de unele dintre cele am mari hoteluri din Limassol, precum și pe pereții celor mai influenți oameni din mediul afacerilor de pe insulă. În 1994 își deschide propria galerie de artă "L'atelier de art - Limassol", apoi
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
BlackSeaLion Films și studiază alte abordări dramatice, lucrând la o teza al carui subiect este studiul bazelor interpretării actoricești, de înainte ca acesta să devină saltimbanc, până la interpretarea modernista minimalistă, realistă a actorului modern, influența subliminala a culorilor în arta plastică și cinematografică, acțiunea să asupra sezorilor psihici dramatici ai audienței, modul culorilor și al compoziției de a influența momentul dramatic odată expus pe pânză, hârtie, pe peliculă sau într-o partitura muzicală. Lucrarea "Making Films" este un studiu personal argumentat
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
Secesiunea vieneză (în limba germană: Wiener Secession) a fost o mișcare artistică apărută în 1897 la Viena, după modelul "Secesiunii müncheneze" ("Münchner Sezession", 1892) și scurt timp înainte de "Secesiunea berlineză" ("Berliner Sezession", 1898). Mișcarea a reunit mai ales artiști plastici, pictori, graficieni și arhitecți, care s-au rupt de tradiția istoristă, dominantă în vremea respectivă în Europa și America de Nord, de unde numele de "Secession". Termenul de "secesiune", o variantă germană a curentului ""Art Nouveau"" apărut în Europa la sfârșitul secolului al
Secesiunea Vieneză () [Corola-website/Science/311311_a_312640]
-
ani de singurătate. Álvaro Mutis, unicul columbian deținător al premiilor Cervantes și Príncipe de Asturias. Alți autori remarcabili sunt Fernando Vallejo (premiul Rómulo Gallegos) și Germán Castros Caycedo autorl cel mai vândut în Columbia după Gabriel García Márquez. Cultură artelor plastice, în Columbia, are rădăcini adânci, cu oigini în preistorie. Cele mai vechi evidente, în formă de mici statui de aur, care au ajuns până în vremurile noastre, sunt atribuite triburilor Tumaco. Siturile arheologice de pe coasta Pacificului, au furnizat o importanță colecție
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
800 e.n. au fost înălțate centre ceremoniale, sarcofage, si monoliți înalți de piatră. Unele dintre figurile zoomorfe și antropomorfe pot avea până la 5 metri înălțime. La fel ca și celelalte forme de manifestare culturală, după colonizarea teritoriilor de către spanioli, artele plastice s-au dezvoltat prin joncțiunea culturilor spaniole, indigene, africane. Artele plastice în Columbia, la momentul independenței nu se deosebeau prea mult față de celelalte colonii. După deschiderea Școlii Naționale de Arte Frumoase, în 1886, începe o formă de academizare a artelor
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
de piatră. Unele dintre figurile zoomorfe și antropomorfe pot avea până la 5 metri înălțime. La fel ca și celelalte forme de manifestare culturală, după colonizarea teritoriilor de către spanioli, artele plastice s-au dezvoltat prin joncțiunea culturilor spaniole, indigene, africane. Artele plastice în Columbia, la momentul independenței nu se deosebeau prea mult față de celelalte colonii. După deschiderea Școlii Naționale de Arte Frumoase, în 1886, începe o formă de academizare a artelor Columbiene. Evenimentul cel mai important pentru artiștii columbieni este Salonul Național
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
cu care a avut șase copii. Paul Rezeanu menționează însă șapte copii după cum urmează: Cleopatra, Alecsandru, Gligorie, Gheorghe, Dimitrie, Constantin și Alesandrina. În orașul Băniei Olteniei, pictorul Lecca a găsit un mediu propice dezvoltării culturale și a început promovarea artelor plastice cu ajutorul lui Otetelișanu și a lui Petrache Poenaru, care era conducătorul școlilor locale. În acele vremuri viața Olteniei sfârșitului de secol al XVIII-lea ajunsese să capete un alt ritm. Legăturile comerciale pe care negustorul Constantin Hagi Pop le avea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii în străinătate. Nicolae Iorga a afirmat că în jurul anului 1740 au existat în Veneția doisprezece tineri, fii ai unor boieri români, care au studiat artele plastice, probabil pictura. De asemenea, au rămas istoriei mențiunile lui Anton Maria Del Chiaro care a amintit de omul de casă al familiei Cantacuzinilor care uimea lumea cu desenele lui și de fiul unui negustor care picta la Veneția. Pictorii formați
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Toate portretele desenate de către Constantin Lecca au avut o răspândire importantă în acea epocă. Ele au fost litografiate și au pătruns în manualele școlare sau au fost obiecte decorative în casele oamenilor. Această operă de debut nu are o valoare plastică demnă de menționat ci mai mult una documentară, în sensul că ea a folosit îndeosebi ca material didactic în școlile românești. Constantin Lecca a pictat o mulțime de biserici răspândite în mai multe orașe din România. Informațiile despre activitatea sa
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
efectuat numeroase înnoiri gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu anul 2007, starețul mănăstirii este ieromonahul Irineu Bălan, îndrumătorul Atelierului de Pictură „Sf. Ioan Damaschin”. El este licențiat în teologie și în arte plastice - Secția Pictură icoane, având în prezent o bogată activitate artistică atât în zona Moldovei, cât și în toata țara. Ansamblul mănăstirii este format din: Pe partea dinspre nord a Bisericii sunt amplasate două camere, chilia starețului și o alta pentru
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
(n. 26 august 1928, comuna Sadaclia, azi în raionul Raionul Basarabeasca din Basarabia — d. 8 iulie 2010, Iași), a fost un pictor român. Pictorul a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, secția Pictură, dupa ce mai întâi a cochetat cu regia, la Conservatorul de Muzică și artă dramatică din Timișoara. A debutat în 1958, la București, remarcându-se apoi cu numeroase expoziții în țară și străinătate. A
Adrian Podoleanu () [Corola-website/Science/311320_a_312649]
-
mai întâi a cochetat cu regia, la Conservatorul de Muzică și artă dramatică din Timișoara. A debutat în 1958, la București, remarcându-se apoi cu numeroase expoziții în țară și străinătate. A fost profesor și decan al Facultații de Arte Plastice, la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Este laureatul a numeroase premii, printre care si "Diploma de Onoare" cu Medalia "Pro amiciția - Pro fidelitate", pentru întreaga activitate artistică (2000). La Muzeul de Artă din Iași, cea mai recentă expoziție
Adrian Podoleanu () [Corola-website/Science/311320_a_312649]
-
găsesc frecvent sub formă ionică, sau legate de vitamine. Substanțele minerale spre deosebire de substanțele organice nu se distrug la prezența căldurii sau aerului. In cadrul substanțelor minerale din punct de vedere cantitativ se depsebesc macroelemente și microelemente, precum și unele cu funcții plastice ce contribuie la formarea unor țesuturi. Macroelementele minerale sunt într-o concentrație în organism de cel puțin 50 mg/kg greutate corporală. Pe când microelementele sunt într-o concentrație de sub 50 mg/kg greutate corporală. Alte funcții are Na (natriul), K
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
puțin 50 mg/kg greutate corporală. Pe când microelementele sunt într-o concentrație de sub 50 mg/kg greutate corporală. Alte funcții are Na (natriul), K (potasiul), care are rolul de reglare a presiunii osmotice prin așanumita „pompă Na/K”, iar funcții plastice au clorul, fierul. Iodul. Unele din substanțele minerale se găsesc în organism într-un circuit, influențându-se reciproc, ca de exemplu sodiul și potasiul care au funcții antagoniste în transmiterea impulsului nervos, Alte substanțe minerale sunt părți a unor hormoni
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
A. Perlele naturale se pot distinge de imitații prin examinare în laboratoare gemologice specializate, folosind un microscop cu raze X. De asemenea, perlele false sunt de obicei fie prea grele (interiorul este din sticlă), fie prea ușoare (interiorul este din plastic). Un microscop cu raze X poate examina inele de creștere ale perlei, în cazul în care straturile de carbonat de calciu sunt separate de straturi subțiri de conchiolin. O perlă naturală prezintă o serie de inele de creștere concentrice, în timp ce
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
în istoria cinematografiei românești. Vorbind despre acest film, criticii Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu afirmau că el "„constituie unul dintre episoadele izbutite ale epopeii cinematografice naționale prin câteva reușite portretizări, prin iscusința realizării scenelor de masă și buna valorificare plastică - în imagine - a peisajului românesc”". Într-un articol publicat în 1966 în revista „Cinema”, Valerian Sava considera că "„violența unor faze de montaj, cu figuri și corpuri însângerate, străpunse de suliți și săgeți, o dinamică a cadrului remarcabilă, susțin ritmul
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
(n. 9 ianuarie 1928, Craiova - d. 1 noiembrie 1987, București) a fost un critic și istoric de artă, personalitate de seamă a culturii românești. A fost profesor și rector al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București (1976-1984) și director al Institutului de Istoria Artei “George Oprescu” din București(1976-1987), de-a lungul carierei ocupând și alte numeroase funcții culturale. Este autorul unor importante lucrări științifice de artă medievală românească. s-a născut
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
mare, este acceptat la cursurile de zi de la “Sf. Sava”, începând cu a IV-a gimnazială și continuând cu liceul. Printre colegi - Barbu Cioculescu și Virgil Cândea. Studii superioare: Facultatea de Filosofie a Universității din București(1946-1949), Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, secția istoria artei (1953-1957). (“Vasile Drăguț nu s-a putut înscrie la facultate după terminarea liceului, din cauza atitudinii sale anticomuniste și a putut urma Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” de-abia la 25 de ani, în 1953
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
de Filosofie a Universității din București(1946-1949), Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, secția istoria artei (1953-1957). (“Vasile Drăguț nu s-a putut înscrie la facultate după terminarea liceului, din cauza atitudinii sale anticomuniste și a putut urma Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” de-abia la 25 de ani, în 1953") . Își începe activitatea în 1961, la Institutul de Istoria Artei, condus atunci de profesorul George Oprescu. Între timp, lucrează ca funcționar la Forțele de muncă și la CFR.
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
au fost furate și transmise rețelelor rezistenței de muncitori care lucrau în fabricile militare germane. O ultimă sursă de aprovizionare a AK a fost reprezentată de parașutările Aliaților. Din astfel de surse au putut fi obținute materiale speciale, precum exploxivii plastici, armele antitanc, etc. În timpul războiului, 485 de avioane aliate au efectuat zboruri pentru parașutarea a aproximativ 600 tone de materiale militare. În timpul acestor operațiuni, au fost pierdute 70 de avioane și 62 de echiaje (din care 28 erau poloneze). În afară de
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]