33,912 matches
-
acestea se îmbunătățeau, ostașii italieni deveneau ușor egalii forțelor germane. După război, Rommel a rămas la comanda batalionului iar între anii 1929-1933 a fost instructor la Școala de Infanterie din Dresda. Din 1935 până în 1938 Rommel a fost instructor la Academia de Război din Potsdam. Jurnalul de război al lui Rommel, "Infanterie greift an" ("Infanteria atacă"), publicat în 1937, a devenit una dintre cele mai consultate opere militare și a atras atenția lui Adolf Hitler, care l-a plasat ca legătură
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
într-o armată auxiliară, o „armată tânără”. Îl refuză și-l demite pe Rommel, pe care se părea că-l displăcea personal. Simultan, Rommel și-a reobținut postul de la Potsdam. În 1938, Rommel, acum colonel, a fost numit comandant al Academiei de Război din Wiener Neustadt (Academia Militară Tereziană). Aici a început scrierea "Panzer greift an" (Tancul în atac). Rommel a fost transferat după scurt timp, preluând comanda batalionului personal de protecție a lui Adolf Hitler, ("Führer-Begleitbataillon"), desemnat să-l protejeze
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
tânără”. Îl refuză și-l demite pe Rommel, pe care se părea că-l displăcea personal. Simultan, Rommel și-a reobținut postul de la Potsdam. În 1938, Rommel, acum colonel, a fost numit comandant al Academiei de Război din Wiener Neustadt (Academia Militară Tereziană). Aici a început scrierea "Panzer greift an" (Tancul în atac). Rommel a fost transferat după scurt timp, preluând comanda batalionului personal de protecție a lui Adolf Hitler, ("Führer-Begleitbataillon"), desemnat să-l protejeze în trenul special ("Führersonderzug") folosit în
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
pentru Cauzele Sfinților din Roma. În data de 31 octombrie 2013 papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului slujitorului lui Dumnezeu Anton Durcovici, ucis în ură față de credință în închisoarea de la Sighet. Academia Teologică de pe lângă Institutul Teologic Romano-Catolic "Sf. Tereza" din București poartă numele episcopului Anton Durcovici.
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
în atenția Securității. Se cere excluderea sa din U.T.M., dar colegii se împotrivesc în bloc, solidarizându-se cu acesta. În anul următor, îl cunoaște personale pe Mihail Sadoveanu și obține datorită profesorului său de română un permis la Biblioteca Academiei. După bacalaureat, directoarea liceului (cu care era mereu în conflict) refuză să-i elibereze diploma până în preajma examenului de admitere în facultate, deoarece ar fi batjocorit Imnul de stat. Începe studiile în 1960 la Facultatea de Litere din București, cu
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
non-conformist și delictelor de opinie, este adus în discuția organizației U.T.M., din care își va da demisia. În urma unei dispute cu filozoful Radu Florian, e nevoit să părăsească facultatea. În 1961, lucrează ca zilier la Institutul de Energetică al Academiei (Secția combustibili solizi). Scrie și dă meditații. Anul următor, urmează cursurile unei secții la Grupul școlar poligrafic " D. Marinescu", de unde pleacă după două trimestre. Se angajează în 1963 la Școala pentru Surzi nr. 1 din București, ca supraveghetor de noapte
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
secol și jumătate, pentru construirea sinagogii mari din Budapesta a fost lansat un concurs de ofertă la care s-au prezentat cei mai de seamă arhitecți europeni ai vremii. A fost acceptat proiectul arhitectului german Ludwig Förster (1797-1863), profesor la Academia de Arhitectură din Viena, care a prezentat un proiect în stil maur (tot el a proiectat și Sinagoga Mare din Viena). Construcția clădirii sinagogii a fost realizată în mai puțin de patru ani, ceea ce era considerat un timp record în
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
Christina" și "By Night" au fost nominalizate la premiile FIFI 2011, categoria „Parfumul anului”. <includeonly>Conform site-ului său oficial și a paginii RCA, Bionic este cel de-al patrulea album de studio!</includeonly> Premiile Grammy sunt prezentate anual de către „Academia Națională a Artelor și Științelor de Înregistrări” din S.U.A.. Christina Aguilera a câștigat patru premii dintre cele cincisprezece nominalizări primite.
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
român - membru al Partidului Național Liberal, care a îndeplinit funcția de ministru al Culturii și Cultelor în guvernul Tăriceanu (august 2005 - decembrie 2008). s-a născut la data de 6 iulie 1951, în municipiul București. A urmat studii universitare la Academia de Muzică București, Secția Compoziție (1970-1974), absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
al Culturii și Cultelor în guvernul Tăriceanu (august 2005 - decembrie 2008). s-a născut la data de 6 iulie 1951, în municipiul București. A urmat studii universitare la Academia de Muzică București, Secția Compoziție (1970-1974), absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
2008). s-a născut la data de 6 iulie 1951, în municipiul București. A urmat studii universitare la Academia de Muzică București, Secția Compoziție (1970-1974), absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
iulie 1951, în municipiul București. A urmat studii universitare la Academia de Muzică București, Secția Compoziție (1970-1974), absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, în prezent fiind și
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
în revista Facla. În 1980, după o perioadă de cinci ani, în care a lucrat la Casa de Cultură a Municipiului Slatina și la Întreprinderea de Aluminiu Slatina, și-a reluat studiile: a reușit admiterea la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, și în 1984, a absolvit, susținîndu-și examenul de licență, cu teza „Simple observații asupra sincronismului și protocronismului” la care l-a avut ca îndrumător de lucrare, din umbră, pe Nicolae Manolescu, oficial conducătorul de lucrare fiind Ion Cristoiu
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
Petru cel Mare, Elisabeta (1741-1762). În timpul domniei lui Elisabeta, care a fost mult mai eficientă decât cele ale predecesorilor ei imediați, a început "occidentalizarea" culturii Rusiei. Printre evenimentele culturale notabile s-au numărat înființarea Universității din Moscova (1755) și a Academiei de Arte Frumoase (1757) ca și apariția primului om de știință de talie mondială, Mihail Lomonosov. În timpul domniei succesorilor lui Petru cel Mare, Rusia a început să joace un rol mult mai activ în afacerile europene. Din 1726 până în 1761
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
deschisă la jumătatea secolului. Expansiunea către sud-vest, în mod special încorporarea estului Ucrainei, a avut urmări nebănuite. Cei mai mulți ucrainieni erau ortodocși, dar contactele lor îndelungate cu catolicismul și Contrareforma poloneză au adus și noi curente de gândire în țarat. Prin Academia de la Kiev, Rusia a fost influențată de lumea catolică poloneză și central-europeană și de cea ortodoxă din Europa de Sud-Est. Deși legătura cu ucrainienii a stimulat creativitatea rușilor în multe domenii, a subminat cultura și practicile religioase tradiționale rusești. Biserica
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
pe rug. Schisma a devenit permanentă, mulți negustori și țărani alăturându-se "Credincioșilor de rit vechi". Curtea tarului a resimțit de asemenea impactul Ucrainei și a vestului european. Kievul a fost un canal major de transmitere a noilor idei prin intermediul academiei fondate în 1631 de Mitropolitul Petru Movilă. Printre rezultatele acestei infuzii de idei a fost stilul baroc în arhitectura, literatura și școala de pictură rusă. Alte canale directe s-au deschis prin intermediul relațiilor comerciale cu occidentul și a călătorilor străini
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
d. 5 martie 2005, Oklahoma City, Oklahoma, UȘA) a fost un dirijor și violonist israelian - american originar din România. s-a născut în București la 16 iunie 1928 într-o familie de evrei. Tatăl său, Jean Lupu Comissiona, absolvent al Academiei de comerț din Berlin, era proprietarul fabricii de produse chimice "Minerva" de pe șoseaua Vitan, pe care o preluase de la socrii săi, iar mama sa, Jenny, născută Haufrecht era cântăreața de operă. Originea numelui său a explicat-o el însuși, într-
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
balet. În 1966 Sergiu Comissiona este numit director muzical al orchestrei simfonice din Göteborg (Suedia), post pe care îl va menține până în 1977. În 1973 primește medalia de aur a orașului Göteborg, iar în 1982 este numit membru onorific al Academiei Regale Suedeze de Muzică. În 1973 primește medalia de aur a orașului Göteborg, iar în 1982 este numit membru onorific al Academiei Regale Suedeze de Muzică. A devenit cetățean american la 4 iulie 1976. În 1977 Comissiona devine director muzical
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
1977. În 1973 primește medalia de aur a orașului Göteborg, iar în 1982 este numit membru onorific al Academiei Regale Suedeze de Muzică. În 1973 primește medalia de aur a orașului Göteborg, iar în 1982 este numit membru onorific al Academiei Regale Suedeze de Muzică. A devenit cetățean american la 4 iulie 1976. În 1977 Comissiona devine director muzical al orchestrei ""American Symphony"" din New York. Colaborarea cea mai îndelungată a fost aceea cu orchestră simfonica din Baltimore (1969-1984). De-a lungul
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
până în prezent 82 de cărți de specialitate - monografii, cursuri universitare, cărți de practică judiciară - și peste 200 de studii și articole de specialitate), didactică (profesor - în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, catedrei de drept civil a Universității Hyperion, Academiei de Studii Economice, Universitatii Spiru Haret și, în prezent, a Universității Ecologice - și conducător de doctorat - Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza) și publicistică, care este rodul experienței acumulate în cei 30 de ani de practician al dreptului. Cea mai
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
de studii și articole de specialitate), didactică (profesor - în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, catedrei de drept civil a Universității Hyperion, Academiei de Studii Economice, Universitatii Spiru Haret și, în prezent, a Universității Ecologice - și conducător de doctorat - Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza) și publicistică, care este rodul experienței acumulate în cei 30 de ani de practician al dreptului. Cea mai controversată lucrare a sa este "Reeducarea prin muncă", volum publicat în 1984. Pe 3 aprilie 2006 această
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
(n. 9 mai 1937, Cluj, județul Cluj) este un chimist, profesor la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, academician român, ales pe 5 aprilie 2006 în funcția de președinte al Academiei Române. A fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Născut în Cluj, pe 9 mai 1937, a urmat studiile primare la școala „Ioan Bob”, iar mai apoi la „Colegiului Național Emil Racoviță”, terminând ca șef de promoție. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității din
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Academia domnească de la București a fost o școală superioară având ca limbă de predare greaca veche, întemeiată la 1694 de către domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în clădirile de la mănăstirea "Sf. Sava". Învățământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus. Reorganizată în timpul
Academia Domnească de la București () [Corola-website/Science/302343_a_303672]
-
fost o școală superioară având ca limbă de predare greaca veche, întemeiată la 1694 de către domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în clădirile de la mănăstirea "Sf. Sava". Învățământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus. Reorganizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, Academia domnească - grecească din București a devenit un important centru de cultură grecească. În procesul dezvoltării conștiinței și culturii naționale, și o dată cu începutul luptei pentru un învățământ cu limba de predare română, Academia din București s-a destrămat. În anul 1818
Academia Domnească de la București () [Corola-website/Science/302343_a_303672]
-
Teophilos Korydalleus. Reorganizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, Academia domnească - grecească din București a devenit un important centru de cultură grecească. În procesul dezvoltării conștiinței și culturii naționale, și o dată cu începutul luptei pentru un învățământ cu limba de predare română, Academia din București s-a destrămat. În anul 1818 s-au deschis, în clădirea ei, prima instituție superioară de învățământ în limba română, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr.<br> Academia a fost fondată în 1694 la inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu. Instituția
Academia Domnească de la București () [Corola-website/Science/302343_a_303672]