29,871 matches
-
și în genunchi pe boabe de porumb sau fasole . Conflagrația celor două războaie mondiale a diminuat numărul populație din sat cu cel puțin 71 bărbați {37 uciși în primul război mondial și 34 în cel de-al doilea, conform Tabloul eroilor}, care au plecat la război însoțiți de muzicanți și de toată suflarea satului { până la ieșirea din sat}, dar care nu au mai revenit niciodată. Referitor la anul 1956, din punct de vedere statistic, acesta înregistrează cel mai mare număr de
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
este un „film cu lumini și umbre de viață”, „o proză substanțială, cu personaje puternice, cu tentante jocuri între aparențe și esențe (însuși titlul vine din zona aparențelor), cu bine plasate accente psihologice în investigarea universului intim al doctorului Palaloga, eroul povestirii cinematografice”. Criticul aducea elogii filmului, lăudând firul său psihologic și personajele „atașante” create de Irina Petrescu, Iurie Darie și Virgil Ogășanu (care „dintr-un confesor indiscret devine un alter-ego al doctorului Palaloga, zona luminoasă a conștiinței sale, autoironia lui
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
O navă pentru cer senin", piesă de teatru pentru copii gen “Peter Pan”, jucată la Teatrul pentru copii și tineret (azi Teatrul “Luceafărul”) din Iași, stagiunile 1975-1976-1977. Regizor: Constantin Brehnescu. Muzica: Sabin Pautza. Versuri: Ana Mâșlea. "Acțiunea Codalbul" (titlul inițial “Eroii unde se ascund când plâng?”), dramă istorică în trei acte, jucată la Teatrul “Ion Creangă” din București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
filmărilor a impus o echipă tehnică extinsă formată atât din personal român, cât și sovietic. Actorii reuniți pentru a juca în film făceau parte dintre prietenii lui Dan Spătaru și știau de la început că producția cinematografică îl va avea ca erou pe cântăreț. Într-un interviu din 2007, Emil Hossu afirma următoarele: "„Filmul a fost creat pentru personalitatea care era cântărețul și a reunit o strânsă gașcă de actori. O gașcă de prieteni cu aceeași mentalitate, cu același grai de a
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
jurisprudenței (...) [Sub SOPA, n.m.], noua tehnologie, în loc să ne sporească libertatea, ne-ar fi îngrădit drepturile fundamentale pe care le luasem totdeauna de bune.” Swartz a declarat că SOPA fusese învinsă de oameni, că bătălia fusese câștigată pentru că „fiecare devenise propriul erou, decis să își facă o misiune din a salva această libertate crucială”. Se referea la o serie de proteste împotriva proiectului - Fundația Electronic Frontier vorbește despre cel mai mare protest din istoria internetului - în cadrul cărora peste 115.000 de pagini
Aaron Swartz () [Corola-website/Science/328387_a_329716]
-
din primii ani ai existenței sale, colonia Crenides a bătut monedă proprie (la început, monede de bronz și ulterior, monede de aur). Simbolistica utilizată a rămas aceeași, cu mici modificări. Pe aversul monedelor din Crenides era reprezentat capul imberb al eroului Heracle, acoperit cu blana leului din Nemeea, iar pe revers, armele acestuia (măciucă și arc), sau imaginea unui tripod. Toate monedele poartă inscripția ΘΑΣΙΟΝ ΗΠΕΙΡΟ („zona continentală a thasienilor”) și nu numele cetății, Crenides, fapt neobișnuit pentru uzanțele din epocă
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
morminte, cu cruci perfect aliniate. La inaugurare, mormintele erau grupate pe națiuni și confesiuni: germani, austro-ungari, bulgari, turci și români. Ulterior, unii militari au fost reînhumați în alte cimitire. Astfel, în toamna anului 1928 de aici au fost exhumați 178 eroi români și au fost transferați la "Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial", care se află în incinta Cimitirului Militar Ghencea. Acesta a fost construit la câțiva ani de la terminarea războiului, din inițiativa și cu sprijinul „Așezământului Regina Maria pentru Cultul
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
erau grupate pe națiuni și confesiuni: germani, austro-ungari, bulgari, turci și români. Ulterior, unii militari au fost reînhumați în alte cimitire. Astfel, în toamna anului 1928 de aici au fost exhumați 178 eroi români și au fost transferați la "Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial", care se află în incinta Cimitirului Militar Ghencea. Acesta a fost construit la câțiva ani de la terminarea războiului, din inițiativa și cu sprijinul „Așezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, al cărui continuator de drept este în
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
români și au fost transferați la "Sanctuarul Eroilor din Primul Război Mondial", care se află în incinta Cimitirului Militar Ghencea. Acesta a fost construit la câțiva ani de la terminarea războiului, din inițiativa și cu sprijinul „Așezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, al cărui continuator de drept este în prezent Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul de onoare Pro Patria se aflau îngropați 1304 germani, 300 de austro-ungari, 162 de bulgari, 18 ruși, 8
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
se află în incinta Cimitirului Militar Ghencea. Acesta a fost construit la câțiva ani de la terminarea războiului, din inițiativa și cu sprijinul „Așezământului Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, al cărui continuator de drept este în prezent Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul de onoare Pro Patria se aflau îngropați 1304 germani, 300 de austro-ungari, 162 de bulgari, 18 ruși, 8 unguri, șase români, un italian, un sârb si 38 de militari necunoscuți. Ulterior
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
comun al cimitirului. Acesta este o construcție sub formă de trunchi de piramidă, pe care este dăltuit un basorelief care reprezintă un călăreț antic. Sub basorelief sunt inscripționate în limbile română, germană, maghiară, bulgară și turcă cuvintele: ""Patrie, slăvește-ți eroii!"". Pe spatele monumentului și pe părțile laterale sunt reprezentate, în relief, stemele României și ale statelor Puterilor Centrale. Cimitirul „Pro Patria“, unde sunt înhumați 3800 militari germani, bulgari, austro-ungari și români, a fost îngrijit de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
victimelor războiului și violenței), zi declarată sărbătoare națională în Germania. „Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” este o zi de comemorare a victimelor războiului și dictaturii, precum și a soldaților armatei federale germane, căzuți în lupte. În aprilie 1935, din Cimitirul Eroilor de la Bălăria (actualmente Valea Plopilor) au fost exhumați 58 eroi bulgari și au fost depuși în Cimitirul Pro Patria. În prezent, în parcela bulgară a cimitirului „Pro Patria” sunt înhumați 162 de eroi bulgari. După ce parcela a fost reabilitată de
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” este o zi de comemorare a victimelor războiului și dictaturii, precum și a soldaților armatei federale germane, căzuți în lupte. În aprilie 1935, din Cimitirul Eroilor de la Bălăria (actualmente Valea Plopilor) au fost exhumați 58 eroi bulgari și au fost depuși în Cimitirul Pro Patria. În prezent, în parcela bulgară a cimitirului „Pro Patria” sunt înhumați 162 de eroi bulgari. După ce parcela a fost reabilitată de o firmă bulgară, la 6 noiembrie 2005 a fost vizitată
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
în lupte. În aprilie 1935, din Cimitirul Eroilor de la Bălăria (actualmente Valea Plopilor) au fost exhumați 58 eroi bulgari și au fost depuși în Cimitirul Pro Patria. În prezent, în parcela bulgară a cimitirului „Pro Patria” sunt înhumați 162 de eroi bulgari. După ce parcela a fost reabilitată de o firmă bulgară, la 6 noiembrie 2005 a fost vizitată de președintele Bulgariei, Gheorghi Părvanov, pentru a asista la ceremonia de inaugurare a acestei parcele de onoare dedicate militarilor bulgari morți pe teritoriul
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
făcut timp să participe la eveniment. Anual, de Ziua Armatei Republicii Bulgaria, care se sărbătorește la 6 mai, o dată cu Ziua Sfântului Gheorghe, patronul oștirii, Ambasada Republicii Bulgaria și Comunitatea „Bratstvo” a bulgarilor din România depun coroane de flori la Monumentul Eroilor căzuți pe teritoriul românesc, din Cimitirul „Pro Patria" din București.
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
împrejurimi bizare, cu climate periculoase și locuitori neobișnuiți. Dragoni de mare care explodează și vrăjitori nebuni, un crab fals numit Chuck și bulgări de zăpadă care tânjesc mereu după gheață sunt câteva dintre personajele pe care le veți întâlni împreună cu eroul nostru de-a lungul fascinantelor sale călătorii. Dublajul în limba română a fost realizat de studioul Mediavision.
Piratul Jack cel Teribil () [Corola-website/Science/327611_a_328940]
-
, zis și Buriașu, (n. 5 iunie 1850, satul Dumbrăvești, comuna Mălăești, județul Prahova - d. 19 septembrie 1915) a fost un soldat al Batalionului al II-lea de Vânători din cadrul Diviziei a IV-a a Armatei Române, erou al Războiului de Independență care, la 30 august 1877, a capturat drapelul turcesc în timpul asaltului redutei Grivița 1. a fost chemat sub arme în primăvara anului 1877, fiind mobilizat ca soldat, împreună cu contingentele 1875 și 1876, în Batalionul 2 de
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
familiei doar prin munca câmpului, se mută la București și se angajează ca portar la "Monitorul Oficial". La sfârșitul anului 1911 ziarul "Universul" și Alexandru Candiano-Popescu (sau "Noua revista română" după alte surse) au inițiat o campanie de ajutorare a eroului de la Grivița. Pensia acestuia a fost mărită și, prin subscribție publică, a fost adunată suma de 83.000 de lei cu care a fost cumpărat un car cu doi boi și i s-a construit o casă în satul natal
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
în sine, răsfrânt asupra întregii Armate Române, și nu doar o persoană în particular. Grigore Ion a fost decorat cu următoarele ordine și medalii românești și rusești: În orașele București, Iași și Caracal există câte o stradă care poartă numele eroului din Războiul de Independență. În comuna Dumbrăvești, județul Prahova a fost dezvelit la 26 mai 1971 "Monumentul Eroilor din Războiul de Independență". Monumentul, realizat de către sculptorul Nicolae Kruch, este format din:
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
decorat cu următoarele ordine și medalii românești și rusești: În orașele București, Iași și Caracal există câte o stradă care poartă numele eroului din Războiul de Independență. În comuna Dumbrăvești, județul Prahova a fost dezvelit la 26 mai 1971 "Monumentul Eroilor din Războiul de Independență". Monumentul, realizat de către sculptorul Nicolae Kruch, este format din:
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
(1599 - 16 februarie 1665) un Hatman de câmp al Coroanei și membru al șleahtei (aristocrației) Uniunii statale polono-lituaniene. El este considerat unul dintre cei mai de succes comandanți militari și un erou național al Poloniei. El și-a adus o contribuție marcantă la luptele din timpul Răscoalei lui Hmelnițki, Primul Război Nordic și a Războiului polono-suedez (Potopul). În timpul „Potopului”, el a folosit cu succes tacticile războiului de gherilă, contribuind în mod hotărâtor
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
Cariera lui Czarniecki, care s-a transformat dintr-un șleahtic mărunt în hatman și unul dintre cei mai avuți magnați, a fost fără precedent în istoria Poloniei. Legenda sa a început să prindă contur încă din timpul vieții, Czarniecki devenind erou al unor poeme sau cântece populare. Unele dintre zvonurile care îi afectau prestigiul, apărute încă din timpul vieții, au supraviețuit și după moartea hemanului. În timpul Iluminismului polonez, Stanisław Potocki, Franciszek Karpiński, Julian Ursyn Niemcewicz and Franciszek Ksawery Dmowski i-au
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
din timpul vieții, au supraviețuit și după moartea hemanului. În timpul Iluminismului polonez, Stanisław Potocki, Franciszek Karpiński, Julian Ursyn Niemcewicz and Franciszek Ksawery Dmowski i-au dedicat pagini elogioase, iar Michał Krajewski a publicat o biografie, lucrări care au întărit legenda eroului salvator al Poliniei din fața invaziilor și anarhiei. Această legendă a devenit mai puternică în timpul împărțirilor Poloniei, când artiștii Romantismului polonez l-au utilizat drept exemplu de patriotism și de comandant militar victorios. Poate cel mai cunoscut portret este făcut de
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
care primește într-o bună zi... un buchet de flori de care încearcă să se debaraseze de parcă ar avea la el o bombă cu hidrogen), Toma Caragiu (un șofer de taxi bonom, cu umor înțelept), George Constantin (un prieten al eroului, angrenat într-o confruntare tensionată) (...)”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un medic însingurat, egoist și orgolios, primește, într-o zi, un buchet de flori care-l pune pe jar. Un
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
cu patru roți, trasă de doi cai. Faetonul apare în poezia "Împărat și proletar", a lui Mihai Eminescu:<br> Gheorghe Asachi, în poezia "Soția de modă", pomenește și el faetonul:<br> În cartea "Black Beauty", a autoarei Anna Sewell (1820-1878), eroul principal, calul Black Beauty, avea să-și petreacă tihnit amurgul vieții înhămat la un faeton ce purta trei doamne în vârstă.
Faeton (vehicul) () [Corola-website/Science/327740_a_329069]