31,086 matches
-
Pavilion se numește fie o clădire mică, pitorească, situată într-o grădină, într-un parc sau la extremitățile unui edificiu, fie o clădire izolată într-o pădure, pe malul unui lac etc. Tot "pavilion" se numește fiecare dintre clădirile de sine stătătoare ale unui ansamblu de clădiri, care alcătuiesc o unitate administrativă sau sunt destinate unui singur scop precis, ca spitale, școli, stațiuni balneoclimaterice sau cazărmi. "Pavilion expozițional" se numește o
Pavilion (construcție) () [Corola-website/Science/318177_a_319506]
-
Raionului Tatarbunar din Regiunea Odesa a Ucrainei. A fost înființat prin Decretul № 1 / 1 ianuarie 2010 al Președintelui Ucrainei, Viktor Iușcenko. Parcul este format din suprafețele limanelor Șagani, Alibei și Burnas care fac parte din salba limanelor basarabene, cuprinzînd și lacurile înconjurătoare mai mici zise „satelite”. Complexul de limane Șagani-Alibei-Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte cu limanul Alibei. Limanul Alibei (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa.
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
a bazinului de 235 km². El izvorăște din apropiere de satul Satalâc-Hagi (Alexandrești) (Raionul Bolgrad), curge pe direcția sud, trece apoi pe teritoriul Raionului Ismail și se varsă în Râul Catalpugul Mare în apropiere de vărsarea acestuia din urmă în lacul Catalpug, în dreptul satului Șichirlichitai-Noi. În partea superioară străbate o vale cu o lățime de 2-3 km din Podișul Podoliei și apoi se varsă printr-un canal cu lățimea de 300-500 m în râul Catalpugul Mare, în zona de șes a
Râul Catalpugul Mic () [Corola-website/Science/318206_a_319535]
-
numea și Stavrachie, iarăși a fost izgonit sfântul la Tesalonic. Iar când a împărățit Leon Armeanul și căuta să înlăture sfintele icoane, mustrând cu îndrăzneală fericitul Teodor pe împăratul pentru această faptă, a fost izgonit de către dânsul la Metop, lângă lacul Apoloniada, în Frigia, și de acolo iarăși a fost trimis spre partea răsăritenilor, unde a primit vreo sută de toiege pe spinare pe care le-a suferit cu vitejie. Și iarăși a fost chinuit de mai-marele oastei cu grele bătăi
Teodor Studitul () [Corola-website/Science/318196_a_319525]
-
află în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Este unul dintre cele mai mari limane din Ucraina, cu o suprafață de 67 km². Are o lungime de 21 km, iar lățimea variază între 1 și 11 km. Adâncimea maximă a lacului este de aproximativ 4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din punct de vedere geografic, este în mod specific, ca formațiune naturală, o lagună situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre și legată de
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
mai mari limane din Ucraina, cu o suprafață de 67 km². Are o lungime de 21 km, iar lățimea variază între 1 și 11 km. Adâncimea maximă a lacului este de aproximativ 4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din punct de vedere geografic, este în mod specific, ca formațiune naturală, o lagună situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre și legată de acestea printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul nisipos-mlăștinos ce o desparte de fluviu (în română "grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
În partea superioară a Golfului Hasan au fost amenajate iazuri piscicole. Golful Hasan a apărut inițial prin inundarea temporară a unor zone joase în secolele XIX-XX, ca urmare a alunecărilor de teren, a eroziunii solului și a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului Dunării, devenind o parte permanentă a bazinului Catlabugului. Pe malul limanului sunt o serie de așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi și Erdec-Burnu. Limanul Catlabuga este aprovizionat cu
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
localitatea Șichirlichitai-Noi), în cea de vest râul Tașbunar (confluența având loc în apropiere de satul Erdec-Burnu), iar în cea de est râul Enica (care se varsă în dreptul localității Hasan-Aspaga). În sezoanele ploioase, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței lacului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge vara un maxim de 24-26°C. În sezonul de iarnă, lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
cea de est râul Enica (care se varsă în dreptul localității Hasan-Aspaga). În sezoanele ploioase, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței lacului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge vara un maxim de 24-26°C. În sezonul de iarnă, lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele de legătură cu Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada bizantină, este menționat în zonă limanul Thiagola, lângă brațul Psilon (azi Chilia), fără să fim siguri că acest Thiagola este Catlabuga de azi. Timp de mai multe veacuri din sec. VII
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
regiunea este inclusă în voevodatul Țării Românești, independent de Ungaria în 1330, și ia atunci numele de Basarabia, de la dinastia întemeietoare a voevodatului. În 1412, este alipită voevodatului Moldovei. La 16 noiembrie 1485, în apropierea satului Arsachi (Erdec-Burnu) de pe malul lacului, a avut loc Bătălia de la Cătlăbuga în care oastea moldovenească a lui Ștefan cel Mare (1457-1504), cu ajutor polonez, a învins armata otomană condusă de Bali-beg Malkoç Oglu, pașa de Silistra. După descrierea cronicarului Grigore Ureche, ""mai apoi, într-același
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
lungime de 65 km și o suprafata a bazinului de 467 km². izvoraște dintr-o zonă aflată la 4 km de orașul Tarutino (Raionul Tarutino), curge pe direcția sud, trece pe teritoriul raioanelor Arciz și Chilia și se varsă în Lacul Chițăi, în dreptul localității Enichioi. În partea superioară străbate o vale cu lățime de 2.8 km din Podișul Podoliei și apoi se varsă printr-un canal cu lățimea de 8-12 m în lacul Chițăi, în zona de șes a Câmpiei
Râul Aliaga () [Corola-website/Science/318230_a_319559]
-
Arciz și Chilia și se varsă în Lacul Chițăi, în dreptul localității Enichioi. În partea superioară străbate o vale cu lățime de 2.8 km din Podișul Podoliei și apoi se varsă printr-un canal cu lățimea de 8-12 m în lacul Chițăi, în zona de șes a Câmpiei Dunării. În dreptul satului Selioglu, se unește cu afluentul sau, râul Tașlâc. În sezonul de vară, debitul sau scade foarte mult. Apele sale sunt folosite pentru irigații. Datorită faptului că apa este sărată, ea
Râul Aliaga () [Corola-website/Science/318230_a_319559]
-
din Ucraina. are o lungime de 64 km și o suprafata a bazinului de 725 km². El izvorăște din apropierea satului Tvardița (Raionul Taraclia, Republica Moldova), curge pe direcția sud, trece pe teritoriul raioanelor Tarutino, Arciz și Chilia și se varsă în Lacul Chițăi, în dreptul localității Traianu-Vechi. În partea superioară străbate o vale asimetrica cu lățime de 2.5 km, tăiată de ravene și rigole, din Podișul Podoliei și apoi se varsă printr-o vale cu lățimea de 300-500 m în lacul Chițăi
Râul Chirghiș-Chitai () [Corola-website/Science/318228_a_319557]