31,052 matches
-
cu transplant au un risc crescut de a face infecții cu germeni oportuniști ; acest risc crește odată cu doza totală de imunosupresoare ( vezi pct . 4. 4 ) . Infecțiile cu germeni oportuniști apărute cel mai frecvent în cadrul studiilor clinice efectuate la pacienții cu transplant renal ( date obținute doar în cazul administrării dozei de 2 g ) , cardiac și hepatic , cărora li s- a administrat micofenolat ( 2 g sau 3 g pe zi ) în asociere cu alte imunosupresoare și care au fost urmăriți timp de cel
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
persoanele mai tinere . 20 Reacțiile adverse , probabil sau posibil datorate micofenolatului , raportate la ≥ 1/ 10 și la ≥ 1/ 100 dar la < 1/ 10 dintre pacienții cărora li s- a administrat micofenolat în cadrul studiilor clinice controlate efectuate la pacienții cu transplant renal ( date obținute doar în cazul administrării dozei de 2 g ) , cardiac și hepatic sunt prezentate în tabelul următor . Reacțiile adverse sunt prezentate în funcție de organul , aparatul sau sistemul afectat și în funcție de frecvența lor de apariție , utilizând următoarea convenție : foarte frecvente
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
și < 1/ 100 ) , rare ( ≥ 1/ 10000 și < 1/ 1000 ) , foarte rare ( ≤ 1/ 10000 ) , cu frecvență necunoscută ( care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile ) . Reacțiile adverse , probabil sau posibil datorate Micofenolat mofetil TEVA , raportate la pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic , în studiile clinice în care s- a utilizat Micofenolat mofetil TEVA în asociere cu ciclosporină și corticosteroizi Frecvență Foarte frecvente Frecvente Reacția adversă - Creșterea concentrațiilor serice ale enzimelor hepatice , hipercreatininemie , creșterea concentrației plasmatice a lactat dehidrogenazei
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
frecvente Frecvente Foarte frecvente Frecvente Următoarele reacții adverse au corespuns celor raportate după punerea pe piață a medicamentului : tipurile reacțiilor adverse raportate după punerea pe piață a micofenolatului sunt similare celor observate în studiile clinice controlate efectuate la pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic . Reacțiile adverse raportate în plus în perioada de după punerea pe piață a medicamentului sunt prezentate mai jos , frecvențele de apariție fiind prezentate între paranteze , în cazul în care acestea au putut fi determinate . Gastro- intestinale : colită
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
După admininistrarea orală , micofenolatul de mofetil este absorbit rapid și în proporție mare și este metabolizat complet la primul pasaj hepatic ( presistemic ) , fiind transformat în metabolitul său activ , AMF . Așa cum o demostrează supresia rejetului acut de grefă după efectuarea unui transplant renal , activitatea imunosupresivă a micofenolatului este corelată cu concentrația plasmatică a AMF . Biodisponibilitatea medie a micofenolatului de mofetil administrat pe cale orală , estimată pe baza parametrilor farmacocinetici ai AMF , este de 94 % comparativ cu cea estimată în cazul administrării intravenoase a
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
intravenoase a micofenolatului de mofetil . Alimentele nu au avut nici un efect asupra gradului de absorbție ( ASC a AMF ) a micofenolatului de mofetil când acesta a fost administrat în doză de 1, 5g de două ori pe zi la pacienții cu transplant renal . Cu toate acestea , Cmax a AMF a scăzut cu 40 % în prezența alimentelor . După administrare orală , micofenolatul de mofetil nu este decelabil în plasmă . În concentrații plasmatice relevante clinic , AMF este legat în proporție de 97 % de albuminele plasmatice
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
sub formă de AMFG . La concentrațiile plasmatice întâlnite în clinică , AMF și AMFG nu pot fi hemodializate . Cu toate acestea , la concentrații foarte mari de AMFG ( > 100μg/ ml ) , pot fi îndepărtate cantități mici de AMFG . În perioada imediat următoare transplantului ( < 40 de zile post- transplant ) , pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic au avut ASC medii ale AMF cu aproximativ 30 % mai mici și Cmax cu 40 % mai mici comparativ cu perioada tardivă post- transplant ( la 3- 6 luni
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
plasmatice întâlnite în clinică , AMF și AMFG nu pot fi hemodializate . Cu toate acestea , la concentrații foarte mari de AMFG ( > 100μg/ ml ) , pot fi îndepărtate cantități mici de AMFG . În perioada imediat următoare transplantului ( < 40 de zile post- transplant ) , pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic au avut ASC medii ale AMF cu aproximativ 30 % mai mici și Cmax cu 40 % mai mici comparativ cu perioada tardivă post- transplant ( la 3- 6 luni post- transplant ) . Insuficiență renală : Într- un
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
clinică , AMF și AMFG nu pot fi hemodializate . Cu toate acestea , la concentrații foarte mari de AMFG ( > 100μg/ ml ) , pot fi îndepărtate cantități mici de AMFG . În perioada imediat următoare transplantului ( < 40 de zile post- transplant ) , pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic au avut ASC medii ale AMF cu aproximativ 30 % mai mici și Cmax cu 40 % mai mici comparativ cu perioada tardivă post- transplant ( la 3- 6 luni post- transplant ) . Insuficiență renală : Într- un studiu de administrare
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
În perioada imediat următoare transplantului ( < 40 de zile post- transplant ) , pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic au avut ASC medii ale AMF cu aproximativ 30 % mai mici și Cmax cu 40 % mai mici comparativ cu perioada tardivă post- transplant ( la 3- 6 luni post- transplant ) . Insuficiență renală : Într- un studiu de administrare a dozei unice ( 6 subiecți/ grup ) , ASC medii ale AMF la subiecții cu insuficiență renală cronică severă ( rata filtrării glomerulare < 25 ml/ min- 1 1, 73
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
40 de zile post- transplant ) , pacienții cu transplant renal , cardiac și hepatic au avut ASC medii ale AMF cu aproximativ 30 % mai mici și Cmax cu 40 % mai mici comparativ cu perioada tardivă post- transplant ( la 3- 6 luni post- transplant ) . Insuficiență renală : Într- un studiu de administrare a dozei unice ( 6 subiecți/ grup ) , ASC medii ale AMF la subiecții cu insuficiență renală cronică severă ( rata filtrării glomerulare < 25 ml/ min- 1 1, 73 m- 2 ) au fost cu 28
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
insuficiență renală ușoară sau la subiecții sănătoși , în conformitate cu eliminarea renală a AMFG . Nu s- a studiat administrarea dozelor repetate de micofenolat de mofetil la pacienții cu insuficiență renală cronică severă . Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la pacienții cu transplant cardiac sau hepatic și insuficiență renală cronică severă . La pacienții cu întârzierea reluării funcției post- transplant a rinichiului grefat , ASC medii ale AMF ( 0 - 12 ore ) au fost comparabile cu cele observate la pacienții fără întârziere a reluării funcției rinichiului
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
administrarea dozelor repetate de micofenolat de mofetil la pacienții cu insuficiență renală cronică severă . Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la pacienții cu transplant cardiac sau hepatic și insuficiență renală cronică severă . La pacienții cu întârzierea reluării funcției post- transplant a rinichiului grefat , ASC medii ale AMF ( 0 - 12 ore ) au fost comparabile cu cele observate la pacienții fără întârziere a reluării funcției rinichiului grefat . ASC medii ale AMFG ( 0 - 12 ore ) au fost de 2 - 3 ori mai mari
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
procesul de glucuronoconjugare hepatică a AMF a fost relativ neafectat de boala parenchimatoasă hepatică . Efectele bolii hepatice asupra acestui proces depind probabil de particularitățile acesteia . Copii și adolescenți : S- au evaluat parametrii farmacocinetici la 49 de copii și adolescenți cu transplant renal , cărora li s- a administrat micofenolat de mofetil în doză de 600 mg/ m de două ori pe zi . Această doză a determinat obținerea unor valori ale ASC a AMF similare celor observate la adulții cu transplant renal cărora
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
adolescenți cu transplant renal , cărora li s- a administrat micofenolat de mofetil în doză de 600 mg/ m de două ori pe zi . Această doză a determinat obținerea unor valori ale ASC a AMF similare celor observate la adulții cu transplant renal cărora li s- a administrat micofenolat în doză de 1 g de două ori pe zi în perioada imediat următoare și perioada tardivă post- transplant . Valorile ASC ale AMF în perioada precoce și tardivă post- translant au fost similare
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
determinat obținerea unor valori ale ASC a AMF similare celor observate la adulții cu transplant renal cărora li s- a administrat micofenolat în doză de 1 g de două ori pe zi în perioada imediat următoare și perioada tardivă post- transplant . Valorile ASC ale AMF în perioada precoce și tardivă post- translant au fost similare pentru toate grupele de vârstă . Contraceptive orale : Farmacocinetica produselor contraceptive orale nu a fost afectată de administrarea în asociere a micofenolatului ( vezi , de asemenea , pct . 4
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
a contraceptivelor orale care conțineau etinilestradiol ( 0, 02 mg până la 0, 04 mg ) și levonorgestrel ( 0, 05 mg până la 0, 15 mg ) , desogestrel ( 0, 15 mg ) sau gestoden ( 0, 05 mg până la 0, 10 mg ) , efectuat la 18 femei fără transplant ( care nu li se administra alt imunosupresor ) , timp de 3 cicluri 24 menstruale consecutive , s- a demonstrat că nu există nici o influență relevantă clinic a micofenolatului asupra suprimării ovulației de către contraceptivele orale . Concentrațiile plasmatice de hormon luteinizant ( LH ) , hormon foliculostimulant
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
de mofetil nu s- a dovedit a fi carcinogen . Cea mai mare doză testată în studiile de carcinogenitate la animale a determinat o expunere sistemică de 2 - 3 ori mai mare ( ASC sau Cmax ) decât cea observată la pacienții cu transplant renal , în cazul utilizării în clinică a dozei recomandate de 2 g pe zi și de 1, 3 - 2 ori mai mare ( ASC sau Cmax ) decât cea observată la pacienții cu transplant cardiac , în cazul utilizării în clinică a dozei
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
sau Cmax ) decât cea observată la pacienții cu transplant renal , în cazul utilizării în clinică a dozei recomandate de 2 g pe zi și de 1, 3 - 2 ori mai mare ( ASC sau Cmax ) decât cea observată la pacienții cu transplant cardiac , în cazul utilizării în clinică a dozei recomandate de 3 g pe zi . Două teste de genotoxicitate ( testul in vitro al limfomului la șoarece și testul in vivo al micronucleilor de la nivelul măduvei hematogene la șoarece ) au demonstrat potențialul
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
în cazul administrării dozelor orale de până la 20 mg/ kg și zi . Expunerea sistemică în cazul administrării acestei doze a fost de 2 - 3 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de 1, 3 - 2 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . Într- un studiu asupra fertilității și funcției de
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de 1, 3 - 2 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . Într- un studiu asupra fertilității și funcției de reproducere la femelele de șobolan , dozele orale de 4, 5 mg/ kg și zi au determinat malformații ( incluzând anoftalmie , agnație și hidrocefalie ) la prima generație de urmași
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
și hidrocefalie ) la prima generație de urmași , în absența toxicității materne . Expunerea sistemică în cazul administrării acestei doze a fost de aproximativ 0, 5 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de aproximativ 0, 3 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . La următoarea generație sau la femele nu s-
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de aproximativ 0, 3 ori mai mare decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . La următoarea generație sau la femele nu s- a evidențiat nici un efect asupra parametrilor fertilității și reproducerii . În studiile de teratogenitate efectuate la șobolani și iepuri , resorbțiile fetale și malformațiile au apărut la șobolani în
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
ectopici și hernie diafragmatică și ombilicală ) , în absența toxicității materne . Expunerea sistemică în cazul administrării acestor doze este aproximativ echivalentă sau mai mică de 0, 5 ori decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de aproximtiv 0, 3 ori din expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . Vezi pct . 4. 6 . Sistemele hematopoietic și limfoid au fost
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]
-
5 ori decât expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant renal ( 2 g pe zi ) și de aproximtiv 0, 3 ori din expunerea realizată în cazul administrării dozelor recomandate în clinică la pacienții cu transplant cardiac ( 3 g pe zi ) . Vezi pct . 4. 6 . Sistemele hematopoietic și limfoid au fost principalele organe afectate în studiile toxicologice efectuate cu micofenolat de mofetil la șobolan , șoarece , câine și maimuță . Aceste efecte au apărut la nivele de expunere
Ro_651 () [Corola-website/Science/291410_a_292739]