292,140 matches
-
minorități, deoarece putea fi învățată de orice cetățean. Sofiștii au evidențiat deosebirea dintre dreptul natural și dreptul pozitiv, care, fiind creat de oameni, avea un caracter convențional. Cel mai cunoscut a fost Protagoras din Abdera. Susținător activ al democrației, a scris tratate asupra constituției și statului. Pentru ca cetățenii să poată participa la viața politică, trebuia ca ei să o învețe și să o înțeleagă. Protagoras considera statul ca fiind sursa moralei și a legii. În timp ce vechea generație de sofiști erau profesori
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de bază, Coranul, este și cod juridic. Puterea executivă, în același timp civilă și canonică, aparține doar divinității, față de care toți cetățenii sunt egali, deci doar teoretic există un fel de "democrație". Unul dintre primii mari filozofi arabi, Al-Farabi, a scris și câteva tratate de politică: "Despre concepțiile locuitorilor orașului virtuos", "Aforismele omului de stat", "Politica civilă". Orașul este imaginat ca un întreg, ale cărui părți interacționează ca într-un organism. Fiecărui membru al societății îi este destinată sarcina cea mai
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate au fost tipărite de mai multe edituri. Eseurile sale au apărut în reviste de literatură, cum ar fi Varlık, Gösteri, Radikal Kitap, Cumhuriyet Kitap, Notos, Sıcak Nal, Roman Kahramanları și Yasak Meyve. A scris articole în ziare pentru o anumită perioadă de timp. Nuvelele sale au fost tipărite de către Inkılap Yayınları sub titlul "Babalar ve Kızları" ("Tați și fiice"), în 2005. Piesa radiofonică, "Çalınan Tez" (Teza furată) a primit un premiu din partea Radioteleviziunii turce
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Rimbaud au profitat din plin de aceste cuceriri parnasiene. Parnasianismul. Origini Denumirea acestui curent face trimitere la muntele Parnas, casa Muzelor în mitologia greacă, parnasionii cultivând cu precădere imagini mitologice. Adepții acestui crez artistic erau o grupare de poeți care scriau pentru revista "Parnasul Contemporan", Le Parnasse Contemporaine. Publicată în perioada 1866-1876, a adunat poezii scrise de importanți reprezentanți ai parnasianismului precum Charles Leconte de Lisle, Sully Prudhomme, Theodore de Banville, Paul Verlaine, Francois Coppee și Jose Maria de Heredia.Punctul
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
trimitere la muntele Parnas, casa Muzelor în mitologia greacă, parnasionii cultivând cu precădere imagini mitologice. Adepții acestui crez artistic erau o grupare de poeți care scriau pentru revista "Parnasul Contemporan", Le Parnasse Contemporaine. Publicată în perioada 1866-1876, a adunat poezii scrise de importanți reprezentanți ai parnasianismului precum Charles Leconte de Lisle, Sully Prudhomme, Theodore de Banville, Paul Verlaine, Francois Coppee și Jose Maria de Heredia.Punctul de plecare pentru acest curent este volumul "Emaux et camees", Emailuri și camee, al lui
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
pentru nuanțele cromatice, prin împletirea imaginilor vizuale cu cele olfactive și auditive ( fragmentul descrierii Bagdadului). Parnasianismul a influențat și prima etapă a scrierilor lui Ion Barbu, acestea stând sub semnul acestui curent literar într-un mod mai evident decât poeziile scrise de Macedonski. Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu evita implicarea să directă, evocarea propriilor trăiri, transferandu
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
vizuale cu cele olfactive și auditive ( fragmentul descrierii Bagdadului). Parnasianismul a influențat și prima etapă a scrierilor lui Ion Barbu, acestea stând sub semnul acestui curent literar într-un mod mai evident decât poeziile scrise de Macedonski. Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu evita implicarea să directă, evocarea propriilor trăiri, transferandu-le elementelor naturii precum copacul, banchizele
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
abia în anul 1851, fiind numit profesor și inspector al Seminarului din Curtea de Argeș, în urma stăruințelor episcopului Climent, care îl cunoștea încă de la Seminarul din București. În 1863 este destituit din funția de rector al Seminarului, în urma unui articol de presă scris în favoarea lui C. A. Rosetti, aflat în opoziție. Cariera didactică a lui Z. Boerescu se încheie la Seminarul Central din București, de unde a fost pensionat în anul 1866. În același an va fi ales membru al Societății Literare din București
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
oameni inocenți în joc dacă asta dorește. De aceea, personalitatea personajului a fost observată ca singurul motiv pentru violență, iar axioma de aici este abordarea stealth, pe care Stapleton a insistat că este cea mai la îndemână cu uneltele disponibile. Scriind pentru "Polygon", Philip Kollar a observat că "Watch Dogs 2" ar putea să fie distractiv pentru "cei care sunt tineri, enervați de sistemul în care trăiesc și sunt siguri de ceea ce este mai bine pentru lume". Acest comportament este obișnuit
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
-l exploreze complet. Criticile sale au fost îndreptate spre arme; utilizarea lor fiind considerată "un eșec total al folosirii imaginației" și neverosimilă pentru membrii DedSec—"un grup de genul lui Anonymous cu hackeri pacifiști". Alice Bell de la "VideoGamer.com" a scris în recenzia sa, "Lui "Watch Dogs 2" îi lipsește rafinamentul... dar intrarea în DedSec este și ea o mică răzmeriță. Distracție și personaje interesante, iar tot orașul poate fi locul tău de joacă". În noiembrie 2016, Ubisoft a dezvăluit că
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
de-al patrulea premolar superior (P4) are patru creste transversale principale; descrierea "S. bolligeri" menționează o creastă suplimentară, plasat central mici crest. De Bruijn interpretat patru principal vreme ca anteroloph, protoloph, metaloph, și posteroloph din față spre spate și a scris că aceste crestele nu sunt conectat pe părțile laterale ale dintelui. Prieto și Böhme rețineți că posteroloph este convexă pe marginea din spate a dintelui. În "Muscardinus", numărul de creste pe P4 variază de la cinci în "Muscardinus sansaniensis" la două
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
Moderna, Florența). A pictat câteva capace de cutii pentru trabucuri. Colacicchi îl numește "pictorul cel mai clasic" printre neoclasicii și romanticii secolului al 19-lea din Italia. Pe tot parcursul vieții a fost împotriva impresionismului și postimpresionismului. În 1891 a scris o polemică împotriva pointilismului.
Giovanni Fattori () [Corola-website/Science/337219_a_338548]
-
în care și-a descoperit și exersat componenta umoristică a scrisului. Debutează în revista Ramuri (1964). Colaborează, ca student, la Viața studențească, Amfiteatru, Luceafărul. Își ia licența cu o teză despre Vasile Voiculescu, în a cărui notă realist-magică își va scrie propriile cărți. A debutat editorial cu un volum de schițe și povestiri Mezareea (1974), recenzat în cele mai importante reviste literare ale momentului. Au urmat un roman, Crisalide (1977), un alt volum de proze scurte, Noaptea muzicanților (1978), romanul Coroana
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de cronici literare și cronici sportive și a dat zeci de interviuri. Multe schițe i-au fost traduse în țări precum Germania, Rusia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia etc. Pe plan famlial, Marius Tupan fost căsătorit cu Maria Ana
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
general situații extreme, conflictuale, în care personajele nu beneficiază de fair-play, ci trebuie să supraviețuiască prin viclenie și impetuozitate; în general textele nu au happy-end, ci finaluri sumbre, deseori catastrofale, precum și mai multe răsturnări suprinzătoare de situație. Miloș Dumbraci a scris, și i-au fost publicate în revistele Gazeta SF; Nautilus, Fantastica, Helion, Știință și Tehnică, numeroase povestiri într-o largă varietate de subgenuri SFFH, precum: "Suflet de arțar" (fantastică), "Jack și moartea ankylozaurului" (SF călătorii în timp), "ZMB" (SF postapocaliptic
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
a obținut doctoratul în 1867, iar în 1869 a devenit profesor de istorie naturală. În 1872 a înființat revista "Michelia" în care a publicat multe dintre lucrările sale micologice timpurii precum cele despre istoria botanicii. Un an mai târziu a scris "Mycologiae Venetae specimen", în care a descris toate ciupercile care erau de găsit în Veneto, dezvoltând categoriile de față ale lui Ludwig Ritter von Heufler zu Rasen und Perdonegg, Freiherr von Hohenbühel (1817-1885) de la 245 la 4.600 de taxoni
Pier Andrea Saccardo () [Corola-website/Science/337242_a_338571]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. 1979 - ACIN - Premiile pentru regie, pentru interpretare masculină (Gheorghe Cozorici, Ion Dichiseanu) și pentru muzică. Tudor Caranfil scrie despre acest film: "Omagiind Epoca Ceaușescu, drama se constituie ca interminabil discurs despre o perpetua sărbătoare și este acompaniată de muzica lui Richard Oschanitzky (Premiul Acin)".
Clipa (film) () [Corola-website/Science/337248_a_338577]
-
a făcut predicții concrete în legătură cu comportamentul secțiunilor în procesele de dispersie ale hadronilor, cunoscute ca relații Freund. Împreună cu studentul James A Feigenbaum, Freund a cercetat cu metode ale statisticii fizice comportamentul pieții de acțiuni înaintea căderii burselor.(1996) Freund a scris povestiri scurte care au apărut în 2008 în culegerea "West of West End“ publicata pe situl literar "Exquisite Corpse" pe internet. De asemenea este autorul a două nuvele „The Fine Underwear of Consciousness” și „Upside Down”, precum și al romanului „Belonging
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
West of West End“ publicata pe situl literar "Exquisite Corpse" pe internet. De asemenea este autorul a două nuvele „The Fine Underwear of Consciousness” și „Upside Down”, precum și al romanului „Belonging”. Împreună cu un prieten din copilărie, scriitorul Radu Ciobanu, a scris cartea „Dialog peste Atlantic” care a apărut în România în anul 2006 și care urmărește destinele celor doi autori. Freund a mai publicat cartea A Passion for Discovery - „O pasiune pentru descoperiri” cuprinzând însemnări biografice despre fizicieni și matematicieni iluștri
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
preluată de Kevin Smith, un colaborator al proiectului. În 2009, Smith i-a înapoiat întreținerea proiectului înapoi lui Karneges , , care întreține, de asemenea, Iris, biblioteca Qt/C++ XMPP pe care Psi se bazează. În 2003, Remko Tronçona început să-și scrie proprile patch-uri pentru PSI, urmând să devină un dezvoltator oficial în Mai 2005. "Psi" este a douăzeci și treia literă a alfabetului grecesc (Ψ), care este folosit ca logo-ul software-ului.
Psi (instant messaging client) () [Corola-website/Science/337249_a_338578]
-
Victor Clube și Bill Napier în 1987, cât și cele ale lui R.B. Stothers în 1988. Totuși "Norul lui Hills" nu a reprezentat un interes major decât după 1991, când oamenii de știință au reluat teoria lui Hills (exceptând documentele scrise de Martin Duncan, Thomas Quinn și Scott Tremaine în 1987, care au reluat teoria lui Hills și au făcut cercetări suplimentare). După exemplul Centurii Kuiper, denumită și "Centura Edgeworth-Kuiper", după numele oamenilor de știință care au studiat fenomenul, norii cometari
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]
-
Imaginaire des Orients, : Ed. Universitaires de Lyon III, 2009, Symbolon Vol. 5, pp. 259-271. Vanhese G. , "Reminiscențe eminesciene în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2009, Vol. 12, pp. 133-145. Vanhese G. , "« Danzar con el sol ». A scrie miticul în Alejandro y los pescadores de Tancay » de Braulio Muñoz". Caietele Echinox, 2008, Vol. 14, pp. 252-263. Vanhese G. , "Monolog de nebun, monolog de poet". Euresis. Cahiers roumains d' études littéraires et culturelles, 2008, Vol. 3-4, pp. 49-64. Vanhese
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
model pentru mărci precum Pradă, Alessandro Dell 'acqua, D urban, Levi' s și Lexus, printre altele. El este cunoscut în primul rând pentru rolul lui Murphy MacManus în filmul "Boondock Saints" și continuarea acestuia "Boondock Saints ÎI: All Saints Day", scris și regizat de către Troy Duffy, împărțind scenă cu Sean Patrick Flanery și Willem Dafoe. A avut roluri în "Plutitoare", "Șase Moduri de a-duminică", "Tânăr sălbatic", "Blade ÎI", "Zvonuri care ucide", "Mimic", "8mm", "American Gangster", "Eroul Vrut" și "Funcționarea Moscova
Norman Reedus () [Corola-website/Science/337284_a_338613]
-
de 24 de ani (1 martie 1764). Apoi s-a mutat la Paris pentru a practica dar, de asemenea, s-a preocupat cu cercetări privind diverse boli, inclusiv celor pe acest timp letale, variolă și ergotismul. În acest context a scris mai multe cărți care au făcut senzație, prima deja în anul 1765: "Histoire de la petite vérole, avec leș moyens d’en préserver leș enfants" (Istoria variolei, cu mijloacele de a proteja copiii) în două volume, în care a fost cuprinsă
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
aceste cărți a descris ciuperci comestibile și otrăvitoare precum efectele acestora pentru diversele animale și om, ele fiind văzute până în prezent fundamentale pentru determinarea grupurilor de bureți. Această operă a fost completată, în 1791, de " Fugorsarum plantarum tabulae". A mai scris alte două cărți celebre în domeniul botanicii: revizuirea lucrării lui John Stackhouse (1742-1819) despre genurile de plante descrise de Teofrast (1816) și despre „Floră și fauna” a lui Virgiliu (1824). După ce a devenit medic regal la castelul din Fontainebleau, a
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]