29,634 matches
-
tablele care povestesc principalele fapte ale lui ¾attușili I (Imparati-Saporetti, 1965) se spune că acest rege a readus la Hattușaș, În templele zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", a zeului furtunii și a fiicei lor Mezzulla, statuile și simbolurile zeilor cetăților Învinse, printre care trebuie amintiți zeul furtuniixe "zeul furtunii" de la Alep, zeița Allatumxe "Allatum", zeița Lilluri și zeița ¾epatxe "H~epat", al cărei cult se va afirma cu precădere În perioada imperială. Și ¾attușilli, la fel ca Anita, aducând prada
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a Început procesul de Îmbogățire a panteonului din capitala hitită prin Înglobări succesive ale divinităților țărilor cu care hitiții au intrat În contact. Și succesorul lui ¾attușili, Murșili I, continuă practica de a transfera la Hattușaș statuile principalelor divinități ale cetăților Învinse, după cum reiese dintr-un text babilonian, care se referă la readucerea În Babilon a unei statui a zeului Mardukxe "Marduk", pe care Murșili o luase ca pradă de război și pe care o lăsase la ¾anza fără să o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pradă de război și pe care o lăsase la ¾anza fără să o poată transfera În capitala hitită. Această informație, precum și exemplul precedent al lui ¾attușili, ne fac să presupunem că Marșuli a adoptat aceeași metodă și În cazul altor cetăți cucerite, ca Alep sau Ebla. Perioada care Începe cu moartea lui Murșili și urcarea pe tron a lui Șuppiluliuma I (Regatul de Mijloc) este caracterizată de retragerea hitiților În teritoriul anatolian. Relativa absență a documentelor din această perioadă măcinată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din copilărie sacerdoțiului acestei zeițe de către tatăl său Murșili prin intermediul fratelui său mai mare Muwatalli), devotat zeiței Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna" „stăpâna regilor și reginelor din ¾atti” și preot al fiului acesteia, zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerikxe "Nerik", cetate care constituie principalul centru de cult al tradiției hatice din nordul Anatxe "Anat"oliei. Recuperarea acestui centru cultual este cu siguranță folosită de ¾attușili În scopuri politice, dar arată și forța legăturilor cu tradiția religioasă mai veche. Regina Pudu¿epa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
IV-lea În timpul vieții sale este continuat de fiul său Șuppiluliuma al II-lea, care duce mai departe acțiunile tatălui său, legate de construirea de temple și de clădiri anexe; el este cel care realizează În regiunea Înaltă din Hattușaș cetatea sacră la care face referire Tut¿aliya, când, pe tăblița de bronz, alătură Hattușaș centrelor de cult tradiționale de la Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda. Zona templieră vastă, ridicată În a II-a jumătate a secolului al XIII-lea, este adăugată, Începând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn sau stăpână a animalelor; zeul ¾așameli, care ascunde armatele În marș etc. O trăsătură caracteristică a panteonului hatic este faptul că unele divinități sunt invocate cu nume dublu, unul valabil Între
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mod autentic luviene, preluate ulterior În panteonul hitit: zeul-Soarexe "Soare", Tiwatxe "Tiwat", zeul ciumei-Yarrixe "Yarri", și zeul Șanda, identificat de scribii hitiți cu zeul babilonian Mardukxe "Marduk". Mai sunt și numeroase nume de zei, mai ales În ritualurile luviene din cetățile ¾upeșna, Iștanuwa și Lallupiya, care nu au fost preluate În cultul hitit. De la componenta culturală hurrită 1 Își au originea: zeul furtuniixe "zeul furtunii", Teșup, soția sa, ¾epatxe "H~epat", zeul Îarrumaxe "S#arruma" și zeița Allanzuxe "Allanzu", fii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturală hurrită 1 Își au originea: zeul furtuniixe "zeul furtunii", Teșup, soția sa, ¾epatxe "H~epat", zeul Îarrumaxe "S#arruma" și zeița Allanzuxe "Allanzu", fii lor; fratele lui Teșup, Tașmișuxe "Tașmișu"; zeița războiului și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
DE LA ¾ATTUȘA ȘI PANTEONURILE LOCALE" Înainte de constituirea statului hitit, Hattușaș a fost integrată Într-un sistem politic și cultural, bazat pe câteva centre mari din Anatolia central-nordică, de influență esențialmente hatică, În interiorul căruia au fost identificate două grupuri principale de cetăți, unul la nord, format din Zalpa, Li¿zina și Nerikxe "Nerik", iar altul la sud format din Hattușaș, Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda (Forlanini, 1984). Odată cu ¾attușili I, când Hattușaș se impune ca un centru politic dominant din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
I, când Hattușaș se impune ca un centru politic dominant din punct de vedere religios, de-a lungul unui proces de amestec și reelaborare teologică a divinităților venerate În diferite localități ajung să se afirme mai ales zeitățile din grupul cetăților meridionale. Într-adevăr, după cucerirea hitită, Zalpa Își pierde rapid importanța, iar izvoarele Încep să ne ofere puține atestări; Li¿zina Își menține o prezență limitată aproape exclusiv la textele mitologice, ca locuință a unor divinități; Nerikxe "Nerik" dobândește un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mare număr de divinități ce proveneau din culturi diverse a consemnat pentru Hattușaș rolul de capitală a unui stat Întins și compozit, În continuu contact cu principalele centre politice și religioase din Orientul Mijlociu. În aceeași perioadă, În interiorul Anatxe "Anat"oliei, cetățile Își vor menține tradițiile religioase, care constau În cultul divinităților locale, În jurul cărora existau panteonuri minore. Aceste culte au rămas nealterate de-a lungul Întregii istorii hitite, chiar și atunci când, În epoca imperială, suveranii de la Hattușaș le-au Înglobat În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei coeziuni sociale, fiind posibil datorită omogenității substanțiale a tipurilor divine locale cu cele din capitală. În general, divinitățile principale venerate local aparțin tipului „zeul furtuniixe "zeul furtunii"” și „zeița-mamă”, asociați cu munții, respectiv cu izvoarele (să ne amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
general, divinitățile principale venerate local aparțin tipului „zeul furtuniixe "zeul furtunii"” și „zeița-mamă”, asociați cu munții, respectiv cu izvoarele (să ne amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți sacre, deși nu le cunoaștem cu exactitate orânduirea (Archi, 1975). Este vorba despre vechile cetăți hatice, amintite mai sus, Arinnaxe "Arinna", Nerikxe "Nerik", Zippalanda, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți sacre, deși nu le cunoaștem cu exactitate orânduirea (Archi, 1975). Este vorba despre vechile cetăți hatice, amintite mai sus, Arinnaxe "Arinna", Nerikxe "Nerik", Zippalanda, pentru care legile hitite prevedeau, Încă din cele mai vechi timpuri, privilegii speciale și scutiri de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți sacre, deși nu le cunoaștem cu exactitate orânduirea (Archi, 1975). Este vorba despre vechile cetăți hatice, amintite mai sus, Arinnaxe "Arinna", Nerikxe "Nerik", Zippalanda, pentru care legile hitite prevedeau, Încă din cele mai vechi timpuri, privilegii speciale și scutiri de la plata dărilor. Putem să presupunem că În epoca lui Șuppiluliuma I, statutul de cetate sacră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vechile cetăți hatice, amintite mai sus, Arinnaxe "Arinna", Nerikxe "Nerik", Zippalanda, pentru care legile hitite prevedeau, Încă din cele mai vechi timpuri, privilegii speciale și scutiri de la plata dărilor. Putem să presupunem că În epoca lui Șuppiluliuma I, statutul de cetate sacră se extinsese și la Kummannixe "Kummanni", unde suveranul hitit l-a pus preot pe fiul său Telipinuxe "Telipinu", devenit mai apoi rege al Alepului, cetate care era centrul principal al cultului zeului furtunii din Siria nordică. În tratatul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la plata dărilor. Putem să presupunem că În epoca lui Șuppiluliuma I, statutul de cetate sacră se extinsese și la Kummannixe "Kummanni", unde suveranul hitit l-a pus preot pe fiul său Telipinuxe "Telipinu", devenit mai apoi rege al Alepului, cetate care era centrul principal al cultului zeului furtunii din Siria nordică. În tratatul cu Kuruntaxe "Kurunta", Tut¿alliya al III/IV-lea prevede mai apoi pentru cetatea Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pus preot pe fiul său Telipinuxe "Telipinu", devenit mai apoi rege al Alepului, cetate care era centrul principal al cultului zeului furtunii din Siria nordică. În tratatul cu Kuruntaxe "Kurunta", Tut¿alliya al III/IV-lea prevede mai apoi pentru cetatea Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tratatul cu Kuruntaxe "Kurunta", Tut¿alliya al III/IV-lea prevede mai apoi pentru cetatea Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și banchete. Localizarea acestor locuințe rămâne cel mai adesea ambiguă, deși se poate presupune că zeii celești locuiesc În cer, iar cei infernali sub pământ, Mareaxe "Marea" În adâncurile apelor mării etc. Aceștia dețin Însă și locuințe pământene În anumite cetăți. Mitul lui Appuxe "Appu" este foarte clar În acest sens: ...și cum trăiesc zeii separașțiț, Îți șvoiț povesti! șZeul-Soarțe locuișeșteț la Sippar, dar șzeul-ț Lună locuișeșteț la Kuzina; șzeulț furtunii locuișeșteț la Kummiya, iar Iștarxe "Iștar" locuișeșteț la Ninive; Nanayaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeule, stăpânul meu, fă-mă vrednică de Îndurare la zeul șfurtuniiț, tatăl tău, și la zeița-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna", mama ta! (KUB XXI 27 + IV 36’-39’); de cealaltă parte Însă, de exaltarea meritelor personale În devoțiunea față de zeu: Cetatea Nerikxe "Nerik" era ca un coral (?) șîn apăț și șstătea josț În apele adânci. Iar eu am adus deasupra apelor cetatea Nerik asemenea coralului (?) șși am luat ținutul Nerikț pentru zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerik, fiul tău (KUB XXI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ta! (KUB XXI 27 + IV 36’-39’); de cealaltă parte Însă, de exaltarea meritelor personale În devoțiunea față de zeu: Cetatea Nerikxe "Nerik" era ca un coral (?) șîn apăț și șstătea josț În apele adânci. Iar eu am adus deasupra apelor cetatea Nerik asemenea coralului (?) șși am luat ținutul Nerikț pentru zeul furtuniixe "zeul furtunii" din Nerik, fiul tău (KUB XXI 19 + III 14’-18’). Uneori transpare un puternic sentiment de Încredere În zeul spre care se Îndreaptă rugăciunea, zeu care este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se desfășura timp de trei zile În capitală (Singer, 1983, 1984), probabil În timpul toamnei, fiind mai apoi integrată În sărbătoarea nuntarriyaș¿aș (Houwink Ten Cate, 1988, pp. 191-194), dar și sărbătoarea purulli, tot o sărbătoare antică hitită, originară din cetatea Nerikxe "Nerik", În timpul căreia se recita sau se citea mitul luptei dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka" (Pecchioli Daddi-Polvani, 1990, pp. 39-55; Haas, 1988b) sau sărbătoarea (¿)ișuwa, de origine kizzuwatneană, În cinstea unor divinități hurrite, introdusă la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]