30,434 matches
-
Poienile de sub Munte (în , în , în și în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Este reședința comunei Poienile de sub Munte, care nu are alte sate componente. Numele vechi a localității este "Poienile Rusului". Etimologia numelui localității: din Poiana (< subst. poiană „luminiș în pădure") + de + sub + Munte (< apelativul munte < lat. mons, -tem). Localitatea Poienile de sub Munte este situată în nord-estul județului la poalele munților Maramureșului, pe drumul
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
(în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa. Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
1865 de locuitori; în comună erau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează alipirea la comună a satelor Călugărița-Negrești (fost în comuna Stănița) și Principele Carol; comuna făcea parte din aceeași plasă și avea 2246 de locuitori. În 1931, satele componente ale comunei erau Bâra, Călugărița-Negrești, Oțeleni, Principele Carol și Rediu (preluat de la comuna Doljești), iar spre sfârșitul perioadei interbelice, comuna devenise reședință a plășii I.G. Duca a aceluiași județ. După instaurarea regimului comunist, satul Principele Carol a primit denumirea de
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
trei fierarii, 22 de rotarii, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de "Socea-Cândești", în aceeași plasă, având 3780 de locuitori în satele Bărcănești, Belcești, Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile. În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viața religioasă, credințele și practicile magice, portul popular și arhitectura populară tradițională pot stârni interesul multor turiști. Un loc important în tradițiile locale îl ocupă nedeile populare organizate de hramul fiecărei biserici din localitățile componente ale comunei: Pe raza comunei funcționează un târg săptămânal. Asigurarea serviciilor medicale se face de către un dispensar uman, situat în satul Devesel, doi medici umani ce au cabinete medicale individuale și cadre cu pregătire medie de specialitate. În comuna nu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
trecut de comuna Devesel. Ca unitate administrativ teritoriala Deveselul a funcționat ca « plasă » între anii 1941 - 1950 când aceasta forma de organizare administrativa a fost desființată. După 1968 Deveselul funcționa ca unitate administrativa cu componenta actuală. Comuna Devesel și satele componente a fost martora tuturor evenimentelor istorice de la înființare și până în zilele noastre locuitorii comunei fiind atât martori cât și participanți la aceste evenimente. Astfel anul 1959 aduce în primul Parlament al țării pe deputatul Roates original din Scăpău. Deși în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul actual al acestora, ceea ce indică o tendință generală de acumulare și de inalțare continuă a patului de aluviuni. Comuna Brazi împreună cu cele 6 sate componente se află situată în zone de luncă comună a Ploieștiului și Leaotului, pe partea stangă a acestuia din urmă, excepție făcând satul Stejaru. Din punctul de vedere al modelării actuale a reliefului Câmpia Ploieștiului este afectată în principal de procese
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
satul lor“ . De aici reiese că domnia avea cunoștință de abuzurile făcute de funcționarii săi și încerca să le prevină. Astfel , pe moșia satului Orțești au luat naștere , se pare , satele Nemțeni ( viitorul sat Boroaia Neamț) și Cornilești (astăzi parte componentă a satului Târzia). Faptul că Nemțeniul a luat ființă pe fosta moșie Orțești este întărită de unele documente care subliniază că satul se învecina la nord-est cu moșia Ciumulești - Bărăști . Ori astăzi între Orțești și Bărăști este amplasat Nemțeniul. Într-
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
din 1925 o consemnează cu denumirea actuală de "Războieni", ca reședință a plășii Războieni din același județ, și având 3580 de locuitori în satele Borșeni, Marginea, Parte din Uscați, Poieni, Războieni, Tăietura, Tâmpești, Totoești, Uscați și Drămești. În 1931, satele componente se reduseseră la Borșeni-Tăietura, Poieni, Războieni, Tâmpești, Totoești și Uscați. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de "Valea Mare", respectiv "Războienii de Jos". În
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
ca făcând parte din plasa Cricov a Jud. Săcueni și având doar 58 de familii. Până în 1845 (când s-a desființat jud. Saac), Plavia era resedința plasii Tohani, afirmație ce ni se pare eronată. DTSR (1872) menționează așezarea ca sat component al com. Iordăcheanu, fapt confirmat și în DGJPh. În perioada interbelică satul intra în componența com. Gornețu-Cricov. După război, HCM restabilește apartenența de comuna Iordăcheanu, în componența căruia îl găsim, dar prin Decizia nr. 275/1989 a comunei ex. al
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
componența căruia îl găsim, dar prin Decizia nr. 275/1989 a comunei ex. al Cons. Pop. Jud. Ph., satul dispărea ca unitate administrativ teritorială. Legea cu pricina fiind abrogată în 1990, toate revin la matca lor. În prezent este sat component al comunei Iordăcheanu.
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
jumătatea a doua a secolului al XVI-lea, așezarea apare atestată în formele Streza Cârțișoara și Oprea Cârțișoara. În cursul secolului al XVII-lea satele Streza și Oprea vor fi donate familiei nobiliare maghiare Teleki. În anul 1964 părțile sale componente, Oprea și Streza, vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
Poiana Țapului este o localitate componentă a orașului Bușteni din județul Prahova, Muntenia, România. Se află pe valea Prahovei, la sud de localitatea principală a orașului. Poiana Țapului s-a format în preajma lui 1830 în continuarea satului (pe atunci) Bușteni, și a făcut parte, împreună cu acesta
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
Cisnădioara (în dialectul săsesc "Mächelsbärch", în , în ) este o localitate componentă a orașului Cisnădie din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este cunoscută pentru organizarea de evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziții), dar și pentru atracțiile sale turistice (frumuseți naturale, monumente de mare însemnătate istorică). În Cisnădioara se află o bazilică în stil
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
ea apărea în documentele Țării Românești de pe la începutul veacului al XV-lea. Faptul că acesta era vechiul său nume e confirmat și de o însemnare din 5 mai 1749 de pe vremea lui Grigore Ghica. Se știe însă că în satul component Tisa (înspre Mârlogea - Apostolache) se presupune să fi existat, în sec. IV a.H. - I p.H., o cetate dacică, unică în zonă.Cunoaștem și un hrisov, din 17 aprilie 1631, semnat de Leon Tomșa, prin care voievodul întărea lui Nedelco
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
propus pentru dezafectare, prin Decizia nr. 275/29 mai 1989, a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Prahova, dispărea ca unitate administrativ-teritorială. Legea fiind abrogata după decembrie 1989, situația a revenit la normal, astfel că, în prezent este sat component al comunei Iordacheanu.
Străoști, Prahova () [Corola-website/Science/301734_a_303063]
-
Mihai Murgeanu din orașul ...și cu fii săi, câți îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocina la Sărăceni însă din partea lui Stoica paharnicul, fiul lui Vâlcu din Loloiești, stânjeni 90, din câmp și din baltă...". Locuitorii celor patru sate componente ale comunei au fost participanți direcți la Primul și al Doilea Război Mondial, numele celor ce și-au pierdut viața în aceste momente, fiind scrise pe cele trei monumente ale eroilor din comună. În 1925, comuna era inclusă în plasa
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
pe o lungime de 5 km și face legătura între localitățile Nușfalău și Ciucea. Localitatea Boghiș este unită cu localitatea Iaz printr-un drum comunal asfaltat a cărui lungime este de 2,5 km pe teritoriul unității noastre administrativ-teritoriale. Satele componente ale comunei: Boghiș și Bozieș sunt unite de un drum comunal care are o lungime de 1,5 km. La începutul lunii august a.c. au fost demarate lucrările de asfaltare a acestui drum comunal. Autostrada Brașov - Borș va trece prin
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Benești, Cârlogani, Chirculești, Gorunești, Irimești, Otetelișu, Preoțești și Satu Poieni. Comună până în anul 2002, în esență un vechi târgușor bine dezvoltat social și economic de-a lungul timpului, favorizată și de așezarea sa la răscrucea drumurilor
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
IMM-urilor. Localitatea a dispus de un spital zonal (unul dintre primele spitale „rurale” din România) cu policlinică, acesta fiind însă transformat în azil de bătrâni. De asemenea, aici funcționează un liceu agricol, școli generale și grădinițe în fiecare localitate componentă. Are o casa de cultură și bibliotecă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bălcești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,76%), cu o
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
(în ) este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, format din localitățile componente Luna, (reședința) și Tur. Localitatea are o populație de locuitori (2011), fiind din punct de vedere demografic al treilea cel mai mare centru urban al județului (după municipiile Satu Mare și Carei). Orașul este centru tradițional al regiunii istorico-etnografice Țara Oașului
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Chintinici, (reședința) și Slobozia. Orașul se află în partea de nord a depresiunii Cracău-Bistrița, pe râul Bistrița, la 15 km sud-est de municipiul Piatra-Neamț. Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. La Roznov, acest drum se
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Unirea. Are o populație de de locuitori și se află în mijlocul podgoriei Odobești. Orașul este situat pe malul stâng al râului Milcov, la 10 km nord-vest de Focșani, la limita de est a Subcarpaților de Curbura
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]