29,295 matches
-
amărăciune îi venea pofta să-și bată capul de zidurile casei pustii. Nu-l mai ținea locul...ea a voit o singură dată să-l rețină acasă, el n-a rămas, nici măcar un popă nu i-a adus; acum înțelegea dorul cu care era asteptat serile, înțelegea dragostrea ei, ascultarea ei... În schimb el ce i-a dat?”" E. Hodoș este realist în schițele pe care le-a scris. El prezintă oameni desprinși din viața reală cu viciile lor, ajungând uneori
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și rumeni”". Cu toate acestea, unele versuri din colecție amintesc de fardul care nu are puterea miraculoasă de a înfrumuseța. După cum s-a amintit, o altă grupă a colecției o formează cântecele cătănești. În aceste cântece sunt înserate sentimente de dor, de tristețe la despărțire, făgăduiala că fata nu se va căsători până ce cel drag nu se va întoarce de la armată: Din unele cântece cătănești se desprind condițiile sociale caracteristice vremii în care a trăit E. Hodoș: Alte cântece reflectă traiul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
încearcă să se comporte ca polynesiani, cu grade variabile de succes. Printre alte lucruri, acestea explică numele lui Og și simțul său de modă. Născută în Manhattan, Mike (scurt pentru Michelene) se bucură de frumusețile insulei tropicale, dar îi este dor de viața pe care a avut-o în New York și în școala ei. Din fericire, Og poate recrea anumite obiecte din Statele Unite care îi lipesc cel mai mult lui Mike. În serial este sugerat faptul că Mike a fost la
Mike, Lu și Og () [Corola-website/Science/316830_a_318159]
-
monologuri și cuplete muzical-umoristice pentru programele de Revelion de la TVR, iar criticul Călin Căliman îl consideră un „umorist încercat”. Octavian Sava a debutat că scenarist la filmul "Post restant" (1961), colaborând și la filme precum "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1988) și "A doua cădere a Constantinopolului" (1994). A debutat ca scriitor cu "Meteoritul de aur", publicat în 1955 în colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editata de revista „Știință și tehnică”). A murit pe 2 decembrie 2013, într-o discreție
Octavian Sava () [Corola-website/Science/328984_a_330313]
-
coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N.
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
de pe tot cuprinsul Palestinei. Rahel este cunoscută pentru stilul ei liric, scurtimea poeziilor ei și simplitatea revoluționară a tonului ei conversațional. Majoritatea versurilor ei au drept decor peisajele pastorale ale Țării Israelului. Multe din ele fac ecou sentimentelor ei de dor și de neîmplinire. In câteva din ele își exprimă regretul de a nu fi avut un copil propriu. Înzestrate cu o deosebită muzicalitate, un limbaj simplu și cu o profunzime a sentimentelor, poeziile lui Rahel trateaza adesea subiectul destinului, al
Rahel Bluwstein () [Corola-website/Science/327502_a_328831]
-
propriu. Înzestrate cu o deosebită muzicalitate, un limbaj simplu și cu o profunzime a sentimentelor, poeziile lui Rahel trateaza adesea subiectul destinului, al dificultăților vieții și al morții. Poeziile ei de dragoste exprimă mai ales sentimente de singurătate, distanțare și dorul de persoana iubită. Uneori ating și tema asprimii vieții de muncitor al ogorului și de pionier al zidirii țării renăscute. Din unele creații, mai ușoare, nu lipsesc ironia și uneori chiar aspecte umoristice. Scrisul lui Rahel a fost influențat de
Rahel Bluwstein () [Corola-website/Science/327502_a_328831]
-
se poate demonstra, cel mai "întunecat" album din seria celor patru albume, intitulată "Ambient" a lui Eno și poate se poate spune că e un exemplu arhetipic de dark ambient, deși posedă și o calitate organică, melancolică, șerpuită și de dor. Albumul e un amestec de note de sintetizator, înregistrări din natură și de animale și o multitudine complexă de alte sunete, multe dintre care au fost înregistrări adunate și nefolosite de la albumele anterioare și din orele în care au fost
Ambient 4: On Land () [Corola-website/Science/326450_a_327779]
-
Constanța) a fost un cântăreț român polivalent de muzică populară: vocalist, violonist și dirijor. Este primul artist care a revivifiat cântecele urbane de secol XIX, cu puternice influențe orientale, din colecția Anton Pann, mai cu seamă „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului” (1850). S-a născut la data de 14 iunie 1909, în Odobești, jud. Vrancea, tatăl său fiind preot iar mama învățătoare. Își petrece copilăria la Nenciulești, Buzău, unde, de la tatăl său, primește primele îndrumări muzicale, îndrăgind cu deosebire muzica populară
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
de peripeții, care de care mai palpitante, integrându-se unor medii și spații geografice diferite, călătorind pe uscat, pe apă si prin aer, ca în final, după ce-și regăsește neamurile, să hotărască să se înapoieze la București, sfâșiat de dorul prietenilor de la circ. Cea de-a doua parte a "Cărților cu Apolodor" ni-l prezintă pe erou în compania a doi prieteni nedespărțiți și fideli :cangurul Ilie și leul Amedeu ,în diferite ipostaze și împrejurări: la carnaval, la schi, la
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
scurt portret completează descrierea personajului: "Grăsuț, curat, atrăgător/ în fracul lui strălucitor." și-l încadrează, prin personificare, universului uman. Deși la circ era fericit-- "trăia voios și zâmbitor" -- pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește intens dorul de a-și revedea frații din Labrador, exprimându-și sfâșietor și impresionant această dorință: "Sunt foarte trist! [...]/ Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador.../ O, de-aș putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
la circ era fericit-- "trăia voios și zâmbitor" -- pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește intens dorul de a-și revedea frații din Labrador, exprimându-și sfâșietor și impresionant această dorință: "Sunt foarte trist! [...]/ Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador.../ O, de-aș putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar...A»/Apoi a plâns Apolodor..." După multe peripeții, după o călătorie lungă, obositoare și aventuroasă, Apolodor ajunge la
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
fericit-- "trăia voios și zâmbitor" -- pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește intens dorul de a-și revedea frații din Labrador, exprimându-și sfâșietor și impresionant această dorință: "Sunt foarte trist! [...]/ Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador.../ O, de-aș putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar...A»/Apoi a plâns Apolodor..." După multe peripeții, după o călătorie lungă, obositoare și aventuroasă, Apolodor ajunge la pol, și după ce
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
Să stau cu ei pe un ghețar...A»/Apoi a plâns Apolodor..." După multe peripeții, după o călătorie lungă, obositoare și aventuroasă, Apolodor ajunge la pol, și după ce își revede neamurile, se înapoiază la București, de data aceasta sfâșiat de dorul prietenilor de la circ. El își face însă alți prieteni -- cangurul Ilie și leul Amedeu -- împreună cu care trăiește întâmplări, descoperă alte aspecte și sensuri ale lumii înconjurătoare. Ultima parte a fragmentului ni-i înfățișează pe plajă. Nemaisuportând căldura, Apolodor se aruncă
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
animalelor înfățișată de Gellu Naum capătă trăsături ale universului uman. Apolodor, în varianta lui umană, este "grăsuț, atrăgător/ în fracul lui strălucitor", trăiește și se comportă asemenea oamenilor: la circ se simte bine, e "voios și zâmbitor", dar îl cuprinde dorul de frații lui și atunci devine trist și plânge, ca apoi veselia și zburdălnicia să-i revină când se aruncă în mare unde se simte în largul său.
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
de teatru, precum și un prim dicționar bilingv român-francez. Idealist și moralizator, nu a gustat uneori umorul lui Caragiale, și a criticat ca „imorală” comedia acestuia, "O noapte furtunoasă". Comentariul făcut în 1879 de către Frédéric Damé privind traducerea piesei "Vârful cu dor" (autoare Carmen Sylva), traducere făcută de Mihai Eminescu: "Dacă traducătorul, d. E-scu a ținut a fi original, poate să fie sigur că a reușit. Dar este originalitate și originalitate: acea a traducătorului Vârful cu dor a constat în a nimici
Frédéric Damé () [Corola-website/Science/323170_a_324499]
-
privind traducerea piesei "Vârful cu dor" (autoare Carmen Sylva), traducere făcută de Mihai Eminescu: "Dacă traducătorul, d. E-scu a ținut a fi original, poate să fie sigur că a reușit. Dar este originalitate și originalitate: acea a traducătorului Vârful cu dor a constat în a nimici, prin forme neuzitate și printr-o versificare nemai pomenită, toate grațiile naive ale textului german" A murit la București în 1907.
Frédéric Damé () [Corola-website/Science/323170_a_324499]
-
evreilor Beta Israel să iasă la drum spre Ierusalim. Motivele încercării de a părăsi Etiopia și de a pleca în Țara Sfântă erau, după opiniile cercetătorilor - teama de convertiri forțate, dorința de a putea continua nestingheriți ritualurile de sacrificii animale, dorul după Ierusalim, și consimțământul împăratului, interpretat ca un semn divin. O parte din cercetători considera ca acordul lui Theodros al doilea pentru planul plecării a o parte din supușii lui evrei în Palestina se datora ambițiilor sale politice și mesianice
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
comunitate de clăcași ai Mănăstirii Cotmenei, prin eforturi proprii. Pe peretele de la intrare, în stânga ușii, este însemnat: anul erei bizantine "„7339”", care se traduce prin anii 1830-1831 ai erei noastre. Acesta corespunde foarte probabil unei reparații, iar numele lui "„Tu[dor] Stancu”", dublat de două rozete, aflate pe aceeași bârnă lângă ușorul portalului de la intrare, indică donatorul sau meșterul participant la aceste lucrări. Faptul că iconostasul bisericii a fost pictat în anul 1830 de zugravul Ioniță Tăvăran, semnat pe icoana Maicii
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
și a fost îngropat în Cimitirul Ascension din Lake Forest, California. După moartea lui, Cartoon Network a difuzat la televiziune un segment de 20 de secunde, cu buline negre care trasau portretul lui Hanna, și următorul text: „Ne va fi dor de tine — Cartoon Network”. Multe dintre desenele sale animate aveau ca temă prietenia strânsă și parteneriatul; această temă este evidentă la personajele Tom și Jerry, Ursul Yogy și Boo Boo, Fred Flintstone și Barney Rubble, Ruff și Reddy, familia Jetson
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul”"), fie de cântecele erotice ("„Ochii și sprâncenele”"; "„Dogorul”"; "„Amurezatul”"; "„Grâu mărunt”"; "„Dragă băiețele”"; "„Ibovnicul”"; "„Dragostea la bătrânețe”"), fie de vechiul repertoriu de balade, unde versurile depășeau totdeauna numărul de
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul”"), fie de cântecele erotice ("„Ochii și sprâncenele”"; "„Dogorul”"; "„Amurezatul”"; "„Grâu mărunt”"; "„Dragă băiețele”"; "„Ibovnicul”"; "„Dragostea la bătrânețe”"), fie de vechiul repertoriu de balade, unde versurile depășeau totdeauna numărul de o sută ("„Corbea”"; "„Fulga”"; "„Dobrișanu”"; "„Meșterul Manole”"; "„Gheorghelaș
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
anul 1952. A fost redactor-șef al revistei "Chipăruș", secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie "Luminile câmpiei" (1952), "Struguraș de pe colina" (1956), "Însetat de depărtări" (1959), "Lume, dragă lume..." (1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima. Multe dintre versurile sale au fost puse pe note și cântate de cunoscutul solist al orchestrei "Folclor" Teodor Negară, consătean al poetului.Celebra
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
legată de gât. La început, această imagine îl îngrozește pe narator, dar, treptat, el găsește o explicație logică (potrivit căreia cineva de afară a aruncat pisica moartă în dormitor pentru a-l trezi în timpul incendiului) și începe să-i fie dor de Pluto. După o perioadă de timp, el găsește o pisică asemănătoare într-o tavernă. Aceasta este de aceeași mărime și culoare ca și Pluto, și-i lipsea chiar și un ochi. Singura diferență este o pată mare și albă
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]