29,566 matches
-
și se cristalizase în așa măsură încît, cînd m-am așezat împreună cu alți cîțiva marinari, în fața unui butoi mare cît cada împăratului Constantin, am constatat că se coagulase într-un fel de gogoloașe ciudate, care pluteau în substanța încă lichidă. Treaba noastră era să le frămîntăm pentru a le readuce la starea lichidă. O treabă dulce și unsuroasă! Nu-i de mirare că spermanțetul a fost în vechime un cosmetic atît de prețuit. Ce bine curăță și înmoaie pielea! Ce plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
marinari, în fața unui butoi mare cît cada împăratului Constantin, am constatat că se coagulase într-un fel de gogoloașe ciudate, care pluteau în substanța încă lichidă. Treaba noastră era să le frămîntăm pentru a le readuce la starea lichidă. O treabă dulce și unsuroasă! Nu-i de mirare că spermanțetul a fost în vechime un cosmetic atît de prețuit. Ce bine curăță și înmoaie pielea! Ce plăcut și dulce e acest emolient! După ce mi-am ținut mîinile în el numai cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nouă, cazanele vasului Pequod fură puse în funcțiune pentru prima oară în cursul acestei expediții. Supravegherea întregii operațiuni îi revenea lui Stubb. Ă Hei, sînteți gata acolo? Atunci, ridicați capacul și dați-i drumul. Hai, bucătare, aprinde focurile! Era o treabă ușoară, deoarece dulgherul vasului burdușise cu talaș cuptoarele în tot timpul călătoriei. în treacăt fie spus, pe o balenieră primul foc din cazane trebuie să fie alimentat cîtva timp cu lemne; după aceea, lemnul nu mai e folosit decît pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nădușiți cum erau, de focurile combinate ale soarelui ecuatorial și ale cazanelor asemănătoare; și cînd, după toate astea, s-au apucat să-și curețe vasul, transformîndu-l într-un fel de lăptărie imaculată; după ce au dus la bun sfîrșit și această treabă, nu arareori se întîmplă ca bieții oameni, tocmai cînd își încheie la gît hainele curate, să tresară la auzul strigătului: „Uite-i jetul!“ Și atunci se reped ca să se lupte cu o altă balenă și ritualul se repetă. Bine, prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dacă l-aș avea acum nu aici, ci la Negro Hill ori la Corlaer’s Hook, nu m-aș uita prea mult înainte de a-l cheltui. Hm! după cum mă duce pe mine capul asta prost, e ceva cam ciudat în treaba asta. Am mai văzut eu destui dubloni în călătoriile mele - din bătrîna Spanie, din Peru, din Chile, din Bolivia, din Popayan - și o sumedenie de moidores, de pistoles, de joes, de jumătăți și sferturi de joes. Ce-o fi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din palme, la bordul vreunei alte corăbii. Or, nu e pentru nimeni lucru ușor să se cațere dintr-o ambarcațiune la bordul unui vas, în largul mării îdecît pentru niște oameni ca vînătorii de balene, care sînt deprinși să facă treaba asta aproape în fiecare oră), căci talazurile ridică ambarcațiunea pînă sub parapetul vasului, pentru a o lăsa numaidecît să se prăbușească pînă la jumătatea carlingii. Cum pe corabia străină nu exista, firește, ingeniosul dispozitiv inventat de Ahab, acesta se afla
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
exemplul ei a fost curînd urmat de alte baleniere, engleze și americane, care au deschis astfel vastele zone de vînătoare a cașalotului în Pacific. Dar, în loc să se mulțumească cu această faptă bună, neobosita firmă s-a pus din nou pe treabă: Samuel și toți fiii săi - numai mama lor știa cîți la număr! - au convins guvernul britanic să trimită, parte pe cheltuiala și sub oblăduirea lor, cred - corveta Rattler într-o expediție de explorare pe Mările Sudului. Sub comanda unui căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de măsurătoare, m-am vîrît din nou în schelet. Printr-o gaură măruntă cît un vîrf de săgeată, preoții mă văzură că măsor altitudinea ultimei coaste și strigară către mine: Ă Cutezi să-l măsori pe dumnezeul nostru? Asta-i treaba noastră! Ă Bine, cinstiților preoți, le-am răspuns eu. Spuneți-mi atunci, cam ce lungime îi dați? Drept care, se încinse între ei o dispută aprigă, în legătură cu dimensiunile coastei aceleia; începură să se pocnească unii pe alții în scăfîrlie cu bastoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate și vergile smulse, să îndrepteze vîslele strîmbate, să înfigă în punte vreun „măr-călăuză“ sau vreo pană în scîndurile laterale și să facă orice alte treburi legate nemijlocit de meseria lui; mai mult încă, se arăta întotdeauna dispus să facă tot felul de lucruri, pentru care erau necesare aptitudini adesea contradictorii, ținînd și de îndemînare și de fantezie. Marea scenă pe care-și interpreta numeroasele și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dacă superiorii săi doreau să-l folosească pe dulgher în chip de șurubelniță, trebuiau doar să deschidă acea parte din el și șurubul era înfipt unde voiau; sau dacă aveau nevoie de un clește - îl apucau de picioare și gata treaba. Totuși, așa cum am mai arătat, acest dulgher bun la toate ca un patent universal, nu era un simplu automat, o simplă mașină. Dacă n-avea suflet ca toți oamenii, avea în schimb ceva subtil, care ținea loc de suflet, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după ce fierarul o să termine cu catarama aia, spune-i să făurească o pereche de epoleți de oțel - la bordul acestui vas se află un coropcar cu o povară prea grea. Ă Domnule... Ă Stai! Cît mai e Prometeu pus pe treabă, o să-i comand un om complet, după un model convenabil. încălțat, să măsoare cincizeci de picioare înălțime; pieptul, cu diametrul tunelului de sub Tamisa; picioarele să aibe rădăcini, ca să poată rămîne într-un singur loc; brațele, să aibe o grosime de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan. Ă Cu dulgherul? A, nu... Adică... Faci o treabă foarte curată și, aș putea spune, extrem de nobilă, dulgherule. Sau te pomenești c-ai prefera să lucrezi în lut? Ă în lut, domnule? în lut? Păi, lutul e noroi. Să lăsăm noroiul, curățitorilor de șanțuri, domnule căpitan! Ă Păgînul!... Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cred că nu-s chiar un lucru de nimic, domnule căpitan! Ă Uite ce e, oamenii fără cap nu trebuie gîndească niciodată... Cît mai durează pînă-i gata piciorul? Ă Poate un ceas, domnule căpitan. Ă Atunci, pune-te serios pe treabă și adu-mi-l cînd e gata îse întoarce să plece). O, viață, sînt mîndru ca un zeu grec și totuși depind de bucata asta de os, pentru a mă putea ține pe picioare! Blestemată fie interdependența asta omenească, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca și cum ar fi preferat să nu le folosească. Ă Ia-le, omule, n-am nevoie de ele, căci de-aci înainte nu mă mai bărbieresc, nu mai stau la masă și nu mă mai rog, pînă... Hai, pune-te pe treabă! Oțelul, fasonat în formă de săgeată și bine sudat, căpătă în sfîrșit și vîrf; iar cînd Perth se pregătea să treacă vîrful prin foc pentru ultima oară, înainte de a-l căli, îi strigă lui Ahab să-i aducă aproape butoiul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Deși ridicată pînă-n vîrful gruelor, ambarcațiunea lui Ahab, cea mai expusă vîntului, nu putu scăpa. Un talaz uriaș, abătîndu-se peste copastia vasului ce se rostogolea, sfărîmă fundul ambarcațiunii, la pupa, lăsînd-o ca o sită prin care șiroia apa. Ă Urîtă treabă, domnule Starbuck, spuse Stubb privind dezastrul. De, marea își face mendrele. Stubb, unul, n-o poate opri. Vezi, domnule Starbuck, un talaz își ia avînt de departe înainte de a sări! face ocolul lumii și p-ormă, hop! Pe cînd eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule căpitan! Ă Ce e? Ă Ancorele derapează, domnule. Să le trag la bord? Ă Nu trage nimic și nu te-atinge de nimic, leagă totul! Vîntul se stîrnește, dar încă n-a ajuns pe platourile mele. Hai, repede! La treabă! Omul ăsta mă ia, zău, drept căpitanul cocoșat al unui vas de cabotaj! Auzi, să dea jos verga gabierului mare! Nu. limbricule, află de la mine că cele mai înalte catarge sînt făcute pentru vînturile cele mai cumplite, iar catargul creierului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bețiv, lîngă ușă; Starbuck părea să se lupte cu un demon; dar, întorcîndu-se de la ușă. puse în rastel țeava ucigașă și plecă. Ă Doarme prea adînc, domnule Stubb. Du-te jos și trezește-l și dă-i raportul. Eu am treabă pe punte. Știi ce ai de spus. Capitolul CXXIII ACUL A doua zi de dimineață, marea, încă nedomolită, împingea vasul cu valurile-i lungi și uriașe, ce se rostogoleau, gîlgîind, în urma lui - ai fi zis că Pequod e împins înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
chiar spuneau că știu acum cauza strigătelor sălbatice auzite noaptea trecută. Bătrînul de pe insula Man, fu, însă, din nou, de altă părere. Colacul de salvare pierdut trebuia acum să fie înlocuit, iar Starbuck primi ordinul să se ocupe de această treabă; nu se găsea însă nici un butoi îndeajuns de ușor, iar marinarii, așteptînd cu înfrigurare ceea ce li se părea a fi momentul hotăritor al expediției, nu se arătau interesați de nimic altceva decît de ceea ce avea vreo legătură directă cu deznodămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule Stubb și domnule Flask, veniți cu mine la prova! Ă Pleacă supărat foc. E-n stare să rabde totul, dar cînd vine vorba de amănunte, își iese din fire. Mie, treaba asta nu-mi place de fel. îi fac un picior căpitanului Ahab, iar dumnealui îl poartă ca un domn, dar cînd îi fac o ladă lui Queequeg, ăsta nu vrea să-și vîre capul în ea. Degeaba mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum, poftim, cică să fac un colac de salvare din el! E ca și cum mi s-ar porunci să întorc pe dos o haină veche, lăsînd-o cu căptușeala afară! Nu-mi place cîrpăceala asta, nu-mi place de fel, e o treabă înjositoare, nu-i de rangul meu. Cîrpăcelile să le facă, dacă vor, cîrpacii! Noi sîntem mai vrednici decît ei. Mie-mi place doar o treabă curată, cinstită, făcută cu socoteală, o treabă pe care să o fac de la început, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu căptușeala afară! Nu-mi place cîrpăceala asta, nu-mi place de fel, e o treabă înjositoare, nu-i de rangul meu. Cîrpăcelile să le facă, dacă vor, cîrpacii! Noi sîntem mai vrednici decît ei. Mie-mi place doar o treabă curată, cinstită, făcută cu socoteală, o treabă pe care să o fac de la început, s-o știu pe jumătate gata cînd ajunge la jumătatea ei și gata cînd e gata - nu o treabă de cîrpaci, care se termină la mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta, nu-mi place de fel, e o treabă înjositoare, nu-i de rangul meu. Cîrpăcelile să le facă, dacă vor, cîrpacii! Noi sîntem mai vrednici decît ei. Mie-mi place doar o treabă curată, cinstită, făcută cu socoteală, o treabă pe care să o fac de la început, s-o știu pe jumătate gata cînd ajunge la jumătatea ei și gata cînd e gata - nu o treabă de cîrpaci, care se termină la mijloc și care abia începe cînd o termini
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
decît ei. Mie-mi place doar o treabă curată, cinstită, făcută cu socoteală, o treabă pe care să o fac de la început, s-o știu pe jumătate gata cînd ajunge la jumătatea ei și gata cînd e gata - nu o treabă de cîrpaci, care se termină la mijloc și care abia începe cînd o termini. Doar babelor le place să te pună la astfel de treburi. Doamne, ce le mai plac babelor cirpacii! Cunosc o femeie de șaizeci și cinci de ani, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe jumătate gata cînd ajunge la jumătatea ei și gata cînd e gata - nu o treabă de cîrpaci, care se termină la mijloc și care abia începe cînd o termini. Doar babelor le place să te pună la astfel de treburi. Doamne, ce le mai plac babelor cirpacii! Cunosc o femeie de șaizeci și cinci de ani, care-a fugit în lume c-un cîrpaci tînăr și chel. Iată de ce n-am lucrat niciodată pentru vădanele bătrîne în atelierul meu din Vineyard - ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]