KorAP: Find »[drukola/base=specific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11631 11632 11633 ...13209 >

330,217 matches

Corola-website/Law/280071_a_281400

prezenta strategie se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piața muncii potrivit abilităților acestora și motivației lor intrinseci. 29. Analiza educației și formării profesionale inițiale relevă următoarele aspecte esențiale: a) rata specifică de cuprindere școlară*26) pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005. ... *26) Rata specifică de cuprindere

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
a) rata specifică de cuprindere școlară*26) pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005. ... *26) Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ) reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
de competențe și a tendințelor pe piața muncii. 48. Astfel, obiectivul general al strategiei este dezvoltarea unui sistem de educație și formare profesională adaptat cerințelor pieței muncii și nevoilor beneficiarilor direcți. Obiectivul general al strategiei este derivat în patru obiective specifice, denumite obiective strategice; pentru fiecare obiectiv strategic au fost formulate direcții de acțiune și rezultate asociate. 49. Ipoteza generală pe baza căreia sunt stabilite obiectivele strategice și direcțiile de acțiune pe termen mediu și lung pentru educația și formarea profesională

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
creșterea relevanței și asigurarea calității programelor de formare profesională continuă și, în consecință, a ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, de la 1,8 în 2013 la 10% în 2020. 50. De asemenea, pentru îndeplinirea recomandărilor specifice de țară și a obiectivelor de țară în domeniul educației și formării profesionale, se are în vedere dezvoltarea sistemului de educație și formare profesională în jurul a 4 dimensiuni cheie: 1. Relevanță - sunt avute în vedere elementele care asigură o mai

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
sistemelor de formare profesională pentru piața muncii Indicator de performanță: Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 ȘI 4 *Font 7* Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice Indicatori administrativi 1.5. Elaborarea/revizuirea fundamentelor │Număr de standarde de │Responsabil: 1.6. Elaborarea de materiale didactice │Număr de materiale │Responsabil: 2. Dezvoltarea 2.1. Elaborarea de studii și cercetări Număr de studii și │Responsabili: Planuri Regionale de Acțiune

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
facilitarea accesului la programele de formare profesională Indicatori de performanță: 1. Ponderea elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional 2. Rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții *Font 7* Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice Perioadă 7. Dezvoltarea 7.1. Dezvoltarea și implementarea unei │Strategie de promovare și│Responsabili: 7.2. Dezvoltarea și implementarea unui │Cadru de identificare și │Responsabili: 7.3. Campanii de promovare a formării │Număr de elevi din │Responsabili: 10. Facilitarea 10

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
abandonului școlar la învățământul liceal tehnologic și la învățământul profesional 2. Ponderea absolvenților învățământului liceal tehnologic declarați reușiți la examenul de bacalaureat 3. Rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții *Font 7* Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice Perioadă 11. Dezvoltarea unui 11.1. Dezvoltarea și implementarea unui │Sistem național de │Responsabili: 13. Îmbunătățirea │13.1. Dezvoltarea și furnizarea de programe│Număr de profesori, │Responsabili: 14.2. Elaborarea standardelor de dotare a │Număr de standarde de │Responsabil: 15

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
internaționale în domeniul formării profesionale Indicatori de performanță: 1. Numărul total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltare a spiritului antreprenorial 2. Numărul total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională *Font 7* Direcție de acțiune │ Acțiuni specifice Perioadă 16. Dezvoltarea 17. Dezvoltarea 18.3. Extinderea învățării mutuale și a │Rețea de cooperare la │Responsabil: VII. COSTURI ESTIMATE 63. Pornind de la datele existente și de la ipoteze generale, costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
totale estimate pentru fiecare direcție de acțiune sunt prezentate în Anexa nr. 6. VIII. MONITORIZAREA STRATEGIEI EFP DIN ROM��NIA PENTRU PERIOADA 2016-2020 65. Implementarea Strategiei EFP necesită o monitorizare și evaluare continuă în ceea ce privește obiectivele, direcțiile de acțiune și acțiunile specifice împreună cu indicatorii asociați. Rezultatele monitorizării reprezintă un ghid pentru adaptarea acțiunilor la schimbările de context legislativ, economic, social și tehnologic, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor și a țintelor/indicatorilor. 66. Implementarea Strategiei EFP depinde de existența unui mecanism de

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
decizii bazate pe date concrete. Mecanismul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui sistem informatic de management pentru a gestiona datele referitoare la implementarea strategiei. 68. Mecanismul de monitorizare presupune colectarea periodică a datelor cu privire la implementarea direcțiilor de acțiune și a acțiunilor specifice propuse în Strategia EFP și realizarea unor evaluări care vor avea în vedere efectele și aspectele calitative ale implementării strategiei și ale rezultatelor acesteia. Mecanismul de monitorizare este detaliat în Anexa nr. 7. IX. Listă de acronime AJOFM - Agenția Județeană

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
universală și pe stimularea dialogului intercultural; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. ... Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează atât pe formarea și dezvoltarea competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări, precum și a competențelor cheie. Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează atât în contexte de învățare formale, cât și nonformale și informale. Formarea profesională inițială Formarea profesională inițială furnizată prin învățământul profesional și

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
și resurse materiale pentru învățământul profesional și tehnic; i) asigură dezvoltarea și funcționarea parteneriatului social în învățământul profesional și tehnic la nivel național, regional și local. ... În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar și componentele specifice, învățământul profesional și tehnic a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea ulterioară. În acest sens, Raportul național asupra implementării Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020, elaborat de către Institutul de

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
termen scurt de 6-12 luni. Datele au fost colectate de la un eșantion reprezentativ la nivel național, care cuprinde 3.836 de companii. e) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale inițiale prin crearea de rețele parteneriale între școli, constituite pe domenii specifice de formare profesională: Agricultură, Chimie industrială, Protecția mediului, Comerț, Economic, Construcții, instalații și lucrări publice, Electric, Electromecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Industrie textilă și pielărie, Mecanică, Turism și alimentație, Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn. ... Rețelele parteneriale interșcolare au fost

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații - gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională inițială. Analiza educației și formării profesionale inițiale în învățământul liceal și profesional Populația școlară Rata specifică de cuprindere școlară*36) pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani a crescut în perioada 2005-2009, de la 81,6% în 2005 la 88.8% în 2009, după care s-a înregistrat o scădere continuă, în 2013 valoarea

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
de ani a crescut în perioada 2005-2009, de la 81,6% în 2005 la 88.8% în 2009, după care s-a înregistrat o scădere continuă, în 2013 valoarea ratei fiind de 81,4%, sub cea înregistrată în 2005. *36) Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă - gradul de cuprindere în învățământ - reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educație în care sunt cuprinși, ca raport procentual din totalul populației rezidente din

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
11 și 14 de ani, în perioada analizată, rata de cuprindere școlară a înregistrat o creștere de la 78,9% în 2005 la 94,3% în 2010, urmată de o scădere în perioada 2011-2013, ajungând la 91,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pentru populația în vârstă de 15-23 de ani și peste a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
pentru populația în vârstă de 15-23 de ani și peste a crescut între anii 2005 și 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere școlară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învățământ)*) Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior: învățământ liceal și profesional*37) *37) Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul de un anumit nivel reprezintă

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente ┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
la conștientizarea nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educație. ... b) în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal, în procente Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Eficiența externă a formării profesionale inițiale Rata de ocupare arată situații foarte diferite pe grupe de vârstă

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; ... f) promovarea învățării pe tot parcursul vieții. ... Formarea profesională a adulților se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare, specializare, definite astfel: a) inițierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competențe specifice unei calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională; ... b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice uneia sau mai multor ocupații; ... c) perfecționarea

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competențe specifice unei calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională; ... b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice uneia sau mai multor ocupații; ... c) perfecționarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor sau competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
nonformală sau informală care, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 , republicată, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; ... b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; ... c) prin calea informală se înțelege formarea profesională neinstituționalizată, nestructurată și neintenționată - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional. ... Formarea profesională continuă trebuie înțeleasă ca un ansamblu

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
ale evaluării accesibile pe scară largă; ... h) identificarea surselor de finanțare pentru formarea profesională a adulților: fonduri proprii ale angajatorilor; bugetul asigurărilor pentru șomaj; sponsorizări, donații, surse externe atrase; taxe de la persoanele participante la programele de formare profesională; stabilirea obiectivelor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane la nivelul angajatorilor: asigurarea forței de muncă corespunzătoare cerințelor noilor locuri de muncă; reconversia profesională a salariaților pentru a face față transformărilor de la locurile de muncă; reducerea impactului social al proceselor de restructurare și reorganizare

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică și pregătirea practică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și, după caz, cu legile speciale care reglementează respectiva ocupație. Programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale sunt adaptate la particularitățile specifice fiecărei categorii de persoane. b) acces la ucenicie pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă ... Angajatorii au obligația să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, care oferă gratuit servicii de informare și consiliere, locurile de muncă

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]
elementele pe care se fundamentează Strategia educației și formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunități și amenințări. Din analiza corelată a acestor elemente, s-au definit cele 4 obiective strategice și s-au stabilit direcțiile de acțiune și acțiunile specifice aferente (Capitolul VI). Cele două subsisteme nu funcționează în mod │ │constituit din două subsisteme care răspund în mod │armonios, există paralelisme și │ │specific nevoilor diferiților beneficiari: │disfuncționalități privind cadrul legislativ și Relevanța sistemelor de educație și formare │ │profesională în raport cu cerințele

STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/280071_a_281400]