30,434 matches
-
german, iar zona ajunge să fie inspectata în 1917 de către însuși Kaiserul Wilhelm al II-lea, care înnoptează în Odobești. După război, în 1925, orașul este consemnat de anuarul Socec cu 5748 și același statut administrativ, dar fără vreun sat component altul decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești avea în compunere doar satele Pățești și Boțești, în vreme ce satele Florești-Slobozia și
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
-o în anii comunismului (1976), Familiei Pogorevici ; și casa Vianu (începutul secolului al XX-lea), ultimele două în stradă Ștefan cel Mare. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente memoriale sau funerare: monumentul eroilor din Primul Război Mondial din localitatea componentă Unirea, ridicat în 1934; un monument similar ridicat în piața centrală a orașului în 1921; cimitirul evreiesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aflat în stradă Ștefan cel Mare; și monumentul eroilor Regimenului 10 Putna căzuți în al Doilea Război
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
(în , în ) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Beu, Dumitrești, Lăureni, (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța. Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
(în ) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Balda, Larga, Moruț, (reședința), Sărmășel, Sărmășel-Gară, Titiana și Vișinelu. În perioada interbelică, după 1929, comuna de atunci Sărmașu" a devenit reședința plășii omonime din județul Cluj interbelic. Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
acest areal, acest tip de turism pare a fi cel mai pretabil, tocmai prin originalitatea și ineditul sau, caracteristici ce stimulează și motivează turistul. Pe teritoriul comunei Buceș sunt deschise oaspeților 18 pensiuni agroturistice, în fiecare din cele 7 sate componente ale comunei gasindu-se cel putin o pensiune agroturistica. La 1 ianuarie 2004, populația numără un total de 483 de persoane, repartizate în 162 de locuințe. Din suprafața toatala a satului, de 2223 ha, doar 32,9 ha îi revin
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Șteia este un sat în comuna Tomești din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul Șteia este unul dintre cele opt sate componente ale comunei Tomești și se află situat în nord-vestul județului Hunedoara la 8 kilometri distanță de Baia de Criș (fosta reședință a comitatului Zarand) și la 10 kilometri de Panteonul moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Veța este o localitate componentă a orașului Miercurea Nirajului din județul Mureș, Transilvania, România. Un mic sat aflat la capătul drumului ce vine dinspre Târgu Mureș via Livezeni, Ivănești, Sânișor, Lăureni, Șardu Nirajului, Moșuni. Începând de la Șardu Nirajului drumul este neasfaltat. Populația satului a evoluat
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de "Ferdinand" după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă. După instaurarea regimului comunist în România, comuna a primit numele de "Nicolae Bălcescu", la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
cu numeroși copii, care se ocupau de fierărie. Prima familie era a lui Muntean Ciucur (un fel de bulibașă), un tip < folcloric> și băutor, dar bun meseriaș, iar a doua a lui Muntean Tănăsucă, mai săracă decât prima, și membri componenți care erau analfabeți și mult mai înapoiați cultural. Membrii celor două familii erau cinstiți și erau ajutați de săteni cu obiecte de îmbrăcăminte sau produse alimentare. Ambele familii de fierari executau toate uneltele din fier pentru uz gospodăresc (coase, sape
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și prima jumătate a secolului XX. În acest capitol au fost prezentate principalele ocupații ale locuitorilor din satul Livadia, care bineînțeles că erau comune satelor din jur. Desigur mai erau și alte ocupații de semnificație mai mică, toate fiind parte componentă a activității obișnuite a locuitorilor din Livadia, ca de altfel și a celor din alte zone ale Ardealului. În preajma Sărbătorilor de Crăciun și Paște casele erau zugrăvite în interior, după ce se goleau camerele de locuit de mobile se „văruiau" (se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
2 m legată de partea din față a carelor și căruțelor, care separau caii și boii, era elementul principal de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii de Jos și Podu Radomirești de Jos. În 1931, satele componente erau Fundu lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și Ungureni. În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului regional Bacău, reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin. În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din punct de vedere al satelor componente, anume: Curița și Cașin. Populația din Cătunul Pochița și Cătunul Vlașca este scăzută, acestea neavând statut de sat. Populația din Cătunul lui Briceag este aproape nesemnificativă datorită numărului foarte redus (apx. 10 gospodării). Acest fenomen este o urmare a modernizării
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7. Este un gaz incolor, inodor, insipid, de obicei inert, diatomic și nemetalic, constitutie 78% din atmosfera Pământului și este o parte componentă a tuturor țesuturilor vii. ul formează numeroși compuși chimici, precum aminoacizii, amoniacul, acidul nitric și cianurile. Nitrogenul (latină "nitrum", greacă "Nitron" însemnând "sodă nativă", "geneză", "formare") este considerat a fi descoperit de Daniel Rutherford în 1772, care l-a numit
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
orez cu bob rotund, orez cu bob lung sau brizuri de orez este cea care se aplică: (a) pentru amestecurile care conțin, în greutate, maxim 40 % de brizuri de orez incluse la subpoziția 10.06 C din Tariful Vamal Comun, - componentului principal în greutate, atunci când acest component reprezintă cel puțin 90 % din greutatea amestecului, din care s-a scăzut în prealabil greutatea brizurilor; - componentului - altul decât brizurile - pentru care este se aplică restituirea cea mai scăzută, atunci când nici unul dintre componenți nu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85495_a_86282]
-
observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali. Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în schimb zări ușor o linie punctată. Această noțiune a fost capturată într-o frază folosită adesea pentru a caracteriza gestaltismul: „Întregul este
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
mori pe râul Chiojdeanca. În 1924, comuna este atestată de Anuarul Socec din acel an cu aceeași componență, plus cătunul Puterău, o populație de 3072 de locuitori și aparținând aceleiași plăși. În 1931, cătunul Puterău nu mai apare între localitățile componente, comuna căpătând forma actuală. În 1950, a trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Chiojdeanca se află (1792, refăcută în 1847
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
pantă. Deci, înmagazinarea unei cantități de apă sau pierderea ei prin evaporare determină importante variații de volum. La un grad foarte ridicat de îmbibare cu apă, argila capătă caracter semifluid. La uscare accentuată, argila poate ajunge până la stricarea coeziunii particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pentru aproape toate tipurile de loessuri și depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Căldărăști (în trecut, și Trandafiru) este o localitate componentă a orașului Pogoanele din județul Buzău, Muntenia, România. Prima atestare documentară a satului datează din 1550. În registrele vigesimale ale Brașovului, un cetățean din Căldărăsti este înregistrat cu un transport în valoare de 800 aspri. În trecut, satul purta și
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care o leagă spre sud de și (DN10), și mai departe
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
Pădurea Neagră (în ) este o localitate componentă a orașului Aleșd din județul Bihor, Crișana, România. Este o localitate situată la aproximativ 20 km de orașul Aleșd, pe cursul râului Bistra, care se varsă în râul Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
localnici, au readus satul, în întregime, în granițele firești ale patriei-mamă (septembrie 1944). După eliberare și până în anul 1968, Damiș a fost centrul comunei cu același nume (aparținând Raionului Aleșd, Regiunea Crisana), iar după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, devine sat component al comunei Bratca. Populația satului Damiș a cunoscut o evoluție oscilatorie în decursul timpului, ajungând de la 454 locuitori (la recensământul maghiar din anul 1869) la 680 în 2002. Alte valori înregistrate: La ultimul recensământ (2002), populația română a fost majoritară
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
Călinești este o localitate componentă a orașului Bucecea din județul Botoșani, Moldova, România. Tradiția spune că, în urmă cu câteva secole, sătul se află pe șesul Șiretului și, mai apoi, s-a mutat pe dealul unde se află și astăzi. Prima clădire de pe acest meleag
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
Unirea, mai demult " Altdorf, Aldorf, Aldorfu", (în dialectul săsesc "Wualdraf, Wuadraf, Wualndraf, Wuandref, Wondref", în în ) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Numele vechi românesc și maghiar al comunei este "Aldorf", derivat din numele german "Waldorf", cu denumirea oficială "Villa Latina" în limba latină de cancelarie. În jurul anului 1150 a fost stabilit un loc
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]