29,295 matches
-
realizate de Nicolae Dașcovici (publicată sub titlul „Masca morții roșii” în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118), de Ion Achimescu (publicată sub titlul „Masca” în vol. "Nuvele alese", Tipografia Dor P. Cucu, București, 1912, pp. 62-70) și de Mih. St. Băișoiu (sub titlul „”, nedatată). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „Masca Morții Roșii” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
de acum un mileniu, înfățișează vizitorilor crâmpeie din felul de viață al acelor temerari călători care au cutezat să înfrunte oceanul, făcându-și un nou cămin, într-un loc necunoscut, și au izbutit să reziste cîțiva ani asprimii naturii și dorului de casă.
Vinland () [Corola-website/Science/325750_a_327079]
-
compus de Ligeia) în versiunea publicată în "New York World". Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Achimescu și publicată în revista "Adevărul ilustrat", anul III, 1897, nr. 15-19, fiind reeditată în volumul "Nuvele alese", tipărit de Tipografia Dor. P. Cucu, 1912, pp. 28-52. Povestirea a fost tradusă apoi de Barbu Constantinescu (inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103, pp. 236-238) și de Mihu Dragomir
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
1978, primele tancuri fiind livrate în aprilie 1979, aproape după nouă ani după ce s-a luat decizia cu privire la fabricarea tancului. Tancul Merkava Mark I și Mark II au fost dotate cu tun de 105 mm M68. Mark III, Mark III "Dor Dalet BAZ kassag", și Mark IV sunt dotate cu tun IMI 120 mm cu țeavă lisă. Fiecare model Merkava are două mitraliere antiinfanterie de 7,62 mm. O altă caracteristică unică prezentă la fiecare model de Merkava, este mortierul de
Merkava () [Corola-website/Science/325277_a_326606]
-
că prin imediata apropiere a ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieșirea din vechea cetate getică - Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Același drum, “Drumul Muierii”, este menționat și de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanței. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
biserică este cea din Comănești - comună Cavadinești - datata 1796. O altă biserică veche construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei - comună Măstăcani. În satul Șivița - comună Tulucești, se află un muzeu de artă săteasca numit "Vatra cu dor", al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadinești a fost înființat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei. În comuna Tulucești, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai mică o
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1943-1944). Este profesoară la gimnaziul din localitatea Suci, județul Argesi, apoi Călan, 1950 - 1958. După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la publicațiile " Fapta", "Dacia rediviva", "Vremea", Revista Fundațiilor Regale, "Femeia și căminul", "Dorul românesc", Viața românească, "Luceafărul", etc. Debutează cu nuvela „Revedere” în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret „E pace noaptea asta-n codru” (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
a făcut următorul comentariu: "„La hotarul dinspre Apus, unde grănicerii români și maghiari își trăiesc în frăție partidele de table, Păcală, fiul lui Păcală, se întoarce acasă, de undeva „de afară”. Sătul de hoinărit prin cea lume și chinuit de dorul a lor lui, aduce cu sine, în autocamioneta proprie, un măgar și un cucoș, un țap și o porumbiță. Ce-o fi fost în mintea cineastului când a intrat în această destructivă operație, e greu de ghicit. Dorea, probabil, un
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Borodai, perioada 1942-1944 este o perioadă poetica fecunda. Citește cu asiduitate poeții preferați: Taraș Șevcenko, Ivan Franko, Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și George Byron. Într-o carte poștală din 2 martie 1943, Hariton Borodai își exprimă sentimentul de singurătate și dorul față de soția sa: "„Iubita mea Miroslava. E noapte. Stau singur în camera mea, ascult susurul râului ce s-a eliberat de gheață și gândul mă duce la tine, la fiu. Uneori simt atât de dureros singurătatea mea, încât îmi vine
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
ani de existență a învățământului cu profil vocațional din Sălaj. Cercul literar ” Hrană pentru minte și suflet” - coordonator prof. Lucreția Usinevici. La inițiativa doamnei prof. Mihaela Popa s-a relansat revista ”Amis” la care a colaborat și prof. Simona Ardelean. ”Dor de Eminescu”-șezătoare literară - prof. Lucreția Usinevici
Liceul de Artă „Ioan Sima” () [Corola-website/Science/329795_a_331124]
-
nume de șef de orchestră. Alăturându-și câteva nume celebre ca naistul Fănică Luca sau precum cântărețele Mia Braia și Rodica Bujor, Victor Predescu evoluează ca șef de orchestră la Terasa Cercului Militar din București și la restaurantele „Athenee Palace”, „Dorul Ancuței” și „Terasa Colonadelor”. A cântat și la Curtea Regală în 1940, împreună cu Jean Moscopol. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu pianistul Mișu Ionescu-Năsoi cântă prin spitalele de răniți, trecând la muzica populară, spre care se îndreaptă, cu
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
br>1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România. <br>1996 - are un rol hotărâtor în reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a unui Ansamblu Folcloric Profesionist - „Dor Transilvan” atunci, acum „Dor Românesc”; <br>1996 - laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România. <br>1996 - are un rol hotărâtor în reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a unui Ansamblu Folcloric Profesionist - „Dor Transilvan” atunci, acum „Dor Românesc”; <br>1996 - laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete audio( cântece de muzică
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
primește PREMIUL DE EXCELENȚĂ a Municipiului Bistrița, cea mai mare distincție ce se oferă anual, unei singure personalități a Municipiului, fiind cel mai tânăr deținător al acestei distincții. <br>2007 - Realizator al emisiunilor de folclor „La izvor de cânt și dor” la Radio Transilvania și Televiziunea AS-TV Bistrița. <br>2007 - Președintele Asociației „Pană de păun” Bistrița și a Fundației „Atlantida” Bistrița, Alexandru Pugna a susținut ”VOCEA POPULARĂ” a României. <br>2007 - Inițiator și organizator la Festivalului Național de interpretare a cântecului
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
29 iulie 2013 și prezintă fața lui Gâgă pătată vopsea multicolora, înconjurată de un cearșaf alb. Gâgă a explicat că a ales acest look mâzgălit pentru a simboliză momentul în care, la finalul spectacolului, solistul este vulnerabil și îi este dor de simpatia publicului. Fotografia a fost comparată cu coperta albumului "Scary Monsters (And Super Creeps)" al lui David Bowie din 1980. Pe 10 august 2013 două fragmente ale cântecului au apărut în mod ilegal pe internet. Gâgă le-a cerut
Applause () [Corola-website/Science/329971_a_331300]
-
în anul 1991 un disc de vinil cu muzica filmului compusă de George Grigoriu și Ionel Tudor (Titlu: "Muzica din filmul ", Electrecord, ISBN: 911-T-T). Melodiile au fost interpretate de Marina Florea și Gabriel Cotabiță. Filmul " În fiecare zi mi-e dor de tine" a fost vizionat de 3.454.233 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
un „țurai” dinamic al bunicii din Oaș, ingenios adaptat de Theodor Grigoriu.”" Actrița Emilia Popescu a obținut în anul 1988 o Diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului Stela din "În fiecare zi mi-e dor de tine".
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
-și da seama care sunt problemele din activitatea cooperativei. Ea speră că tânărul să adune tineretul din comuna și să contribuie la creșterea producției agricole din sat. Încă de la început, tânărul afirmă că nu vrea să facă o practică „în dorul lelii”. Pentru a-l motiva, mama sa o roagă pe frumoasă profesoară Savetuța Ilfov (Anda Onesa) să-l seducă. Ionuț discuta cu oamenii din sat și își dă seama că motivele scăderii producției erau politică administrativă severă a Varvarei (ea
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
orale). Acestea se pot diviza în două mari categorii: doinele („cântecul lung” gorjenesc) și cântecele propriu-zise, care la rândul lor au mai multe subdiviziuni: cântece haiducești, cântece de război, cântece de cătănie, cântece de oprimare socială și necaz, cântece de dor și dragoste, cântece de înstrăinare, cântecele vârstelor etc. Piesele cele mai de seamă din Gorj sunt „cântecele lungi” (doinele) - cântece lirice lente, ornamentate și cu o formă deschisă ce le distinge de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
său, sumbrul și greoiul "Festin al ciorilor" din 2005. Apectele din opera lui Martin pe care le-au îndrăgit fanii abundă aici - lumi complexe, răsturnări de situații și descrieri ale luptei pentru putere oamenilor. Personajele de care ne-a fost dor în "Festin" - Daenerys Targaryen, Tyrion Lannister și Jon Snow - umplu mai bine de o treime din roman, iar Martin este suficient de isteț ca să ne prezinte câte un capitol despre (aproape) toate celelalte personaje. Slăbiciunile care au marcat cartea precedentă
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
antologia "Oameni și stele". Tium și soția sa testează prima navă supraluminică realizată de oameni. În periplul lor apare o defecțiune a navei și, încercând să o repare, soția lui Tium moare. El își continuă călătoria, amintindu-și mereu cu dor de ochii ei albaștri și refuzând să se mai întoarcă pe Pământ. La un moment dat, întâlnește o entitate alcătuită din energie care, pentru o scurtă perioadă de timp, reușește să ia forma defunctei lui soții. Ea reușește să îl
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]