30,710 matches
-
anul 1870, francezii revin și anexează Insulele Marchize, Polineziei franceze. Suprafața totală a insulelor este de 1.274 km². Insula cea mai mare a arhipelagului și cea de-a doua insulă a Polineziei Franceze după Tahiti este Nuku Hiva. Cu excepția insulei Motu One care este formată din nisip, celelalte insule sunt de origine vulcanică și au un relief abrupt și fără recife de coral care să protejeze coasta. Stânci cu înălțimi la vârfuri de 1.100 metri, coboară direct către fundul
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
franceze. Suprafața totală a insulelor este de 1.274 km². Insula cea mai mare a arhipelagului și cea de-a doua insulă a Polineziei Franceze după Tahiti este Nuku Hiva. Cu excepția insulei Motu One care este formată din nisip, celelalte insule sunt de origine vulcanică și au un relief abrupt și fără recife de coral care să protejeze coasta. Stânci cu înălțimi la vârfuri de 1.100 metri, coboară direct către fundul mării. Țărmul are aspectul unui zid de apărare al
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
cetăți, cu peșteri adânci și fără plaje. Lanțul muntos este tăiat arareori de trecători și văi joase. Țărmul stâncos este erodat de curenții ecuatoriali de sud ai Pacificului. Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: "Hiva Oa", „creasta lungă”; "Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: "Hiva Oa", „creasta lungă”; "Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi. Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi. Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii navigatori au adus
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism. Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini. Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce a dus la scăderea drastică a populației
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce a dus la scăderea drastică a populației. Astfel, dacă în secolul al XVI-lea pe insulă trăiau aproximativ 100.000
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce a dus la scăderea drastică a populației. Astfel, dacă în secolul al XVI-lea pe insulă trăiau aproximativ 100.000 de locuitori, la începutul secolului al XX-lea populația era de doar
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce a dus la scăderea drastică a populației. Astfel, dacă în secolul al XVI-lea pe insulă trăiau aproximativ 100.000 de locuitori, la începutul secolului al XX-lea populația era de doar 2.000 de locuitori. Recensământul din anul 2002 al arhipelagului Insulelor Marchize a înregistrat 8.712 locuitori. Pe insule se vorbește limba marcheziană care
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
la scăderea drastică a populației. Astfel, dacă în secolul al XVI-lea pe insulă trăiau aproximativ 100.000 de locuitori, la începutul secolului al XX-lea populația era de doar 2.000 de locuitori. Recensământul din anul 2002 al arhipelagului Insulelor Marchize a înregistrat 8.712 locuitori. Pe insule se vorbește limba marcheziană care este recunoscută oficial ca "limbă regională a Franței" ("Langue régionale de France"). Limba marcheziană face parte din familia limbilor polineziene și este împărțită în două dialecte, care
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
secolul al XVI-lea pe insulă trăiau aproximativ 100.000 de locuitori, la începutul secolului al XX-lea populația era de doar 2.000 de locuitori. Recensământul din anul 2002 al arhipelagului Insulelor Marchize a înregistrat 8.712 locuitori. Pe insule se vorbește limba marcheziană care este recunoscută oficial ca "limbă regională a Franței" ("Langue régionale de France"). Limba marcheziană face parte din familia limbilor polineziene și este împărțită în două dialecte, care corespund geografic celor două grupuri de insule, cel
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
Pe insule se vorbește limba marcheziană care este recunoscută oficial ca "limbă regională a Franței" ("Langue régionale de France"). Limba marcheziană face parte din familia limbilor polineziene și este împărțită în două dialecte, care corespund geografic celor două grupuri de insule, cel nordic și cel sudic. Unii lingviști consideră, cele două dialecte, limbi de sine-stătătoare. Limba marcheziană este ocrotită, cultivată și standardizată de către Academia marcheziană care a fost creată în anul 2000 de către Marea Adunare a Polineziei Franceze (Te âpooraa rahi
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
consideră, cele două dialecte, limbi de sine-stătătoare. Limba marcheziană este ocrotită, cultivată și standardizată de către Academia marcheziană care a fost creată în anul 2000 de către Marea Adunare a Polineziei Franceze (Te âpooraa rahi o te fenua Măòhi). Limbile oficiale ale insulelor sunt limba franceză și limba tahitiană, limbi oficiale ale Polineziei franceze.
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
este un oraș situat pe o insulă omonimă din arhipelagul Florida Keys, capitală a comitatului Monroe, statul Florida. este cel mai sudic oraș și localitate a Statelor Unite continentale. Pe lângă cele 49 de state (excepție fac doar Hawaii) este unicul oraș în care niciodată n-a fost semnalată
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
unicul oraș în care niciodată n-a fost semnalată o temperatură sub 0 °C. Orașul este situat la 150 km de Cuba și este legat de uscat printr-un pod cu o lungime de 11 km. O trăsătură distinctivă a insulei este aeroportul propriu. Zborul până la Miami durează o oră. De asemenea, se poate ajunge cu autobuzul timp de 4 ore (biletul costă aprox. 40 dolari). Strada principală a insulei - Duval St. găzduiește cele mai multe restaurante și hoteluri, situate chiar pe malul
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
pod cu o lungime de 11 km. O trăsătură distinctivă a insulei este aeroportul propriu. Zborul până la Miami durează o oră. De asemenea, se poate ajunge cu autobuzul timp de 4 ore (biletul costă aprox. 40 dolari). Strada principală a insulei - Duval St. găzduiește cele mai multe restaurante și hoteluri, situate chiar pe malul mării, de 2-3 ori pe săptâmană în port ancorează navele de croazieră. În epoca precolumbiană Key West, a fost populat de tribul Calusa. Primul european care a vizitat insula
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
insulei - Duval St. găzduiește cele mai multe restaurante și hoteluri, situate chiar pe malul mării, de 2-3 ori pe săptâmană în port ancorează navele de croazieră. În epoca precolumbiană Key West, a fost populat de tribul Calusa. Primul european care a vizitat insula a fost Juan Ponce de León, în 1521. Numele original dat de coloniștii spanioli insulei Key West este "Cayo Hueso", pronunțat [ˈkaʝo ˈweso]. Hispanofobii până în prezent mai utilizează acest nume. Literal se traduce "cheia de os", se spune ca insula
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
ori pe săptâmană în port ancorează navele de croazieră. În epoca precolumbiană Key West, a fost populat de tribul Calusa. Primul european care a vizitat insula a fost Juan Ponce de León, în 1521. Numele original dat de coloniștii spanioli insulei Key West este "Cayo Hueso", pronunțat [ˈkaʝo ˈweso]. Hispanofobii până în prezent mai utilizează acest nume. Literal se traduce "cheia de os", se spune ca insula a fost acoperită cu resturi (oase), după o luptă a indienilor. Versiunea comună a redenumirii
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
insula a fost Juan Ponce de León, în 1521. Numele original dat de coloniștii spanioli insulei Key West este "Cayo Hueso", pronunțat [ˈkaʝo ˈweso]. Hispanofobii până în prezent mai utilizează acest nume. Literal se traduce "cheia de os", se spune ca insula a fost acoperită cu resturi (oase), după o luptă a indienilor. Versiunea comună a redenumirii din "cheia de os" în "cheia de vest", este o consecință a erorii. Cuvântul spaniol "hueso" prununțat [weso], este similar cuvântului "west" din limba engleză
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]
-
comună a redenumirii din "cheia de os" în "cheia de vest", este o consecință a erorii. Cuvântul spaniol "hueso" prununțat [weso], este similar cuvântului "west" din limba engleză. Potrivit altei versiuni numele provine de la faptul că este cea mai vestică insulă din arhipelagul Florida Keys. Suprafața totală a orașului constituie 7.4 km², din care uscat 5.9 km². Insula Key West, la fel ca și celelalte insule ale Floridăi Keys, sunt situate la granița dintre Oceanul Atlantic și Golful Mexic. Curentul
Key West () [Corola-website/Science/327223_a_328552]