30,622 matches
-
cel de șervețele uscate, prezervativele, guma de mestecat, diferite chei, telecomanda mașinii, cardurile bancare și cele de la hipermarketuri, încărcătorul de telefon, pastilele de cap și alte medicamente strict necesare, „ob“-uri pentru situații de Doamne ferește, cupoane de reducere de prin magazine, agenda telefonică și încă multe alte obiecte fără de care nu ne-am putea descurca, ei bine, poșeta nu se va umple niciodată. În cazul sacoșelor, situația este exact pe dos*. Sfatul meu este să vă gândiți bine înainte de a merge
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și vă gândiți să umpleți cămara cu provizii pentru iarnă, limitați-vă la dulcețuri, compoturi și murături; dacă nu aveți la dispoziție o presă de tablă, conservele de pește n-or să vă iasă niciodată la fel de rotunde ca acelea din magazin. * Vă spuneam că deserturile oferite la saltea de numărul șase erau de cea mai bună calitate; la un moment dat m-am gândit că merită și el o compensație pe măsură. Era ziua lui și am încercat să gătesc primul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie”6). în evaluarea balurilor intrau, deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi considerat denigrator. în anul dinainte, reîntors acasă după un deceniu de absență, un publicist făcea, sincer surprins, următoarele constatări: „Bacăul s-a schimbat mult și este aproape de nerecunoscut. E de ajuns să remarci mulțimea clădirilor noi și a noilor magazine care-i împodobesc străzile, să vezi străzile principale și unele mai secundare pavate frumos și solid, (acum zece ani era o jale), să vezi mulțimea elevilor școlilor nou înființate și intensa activitate industrială, precum și multe altele, pentru ca să-ți dai seama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul 1905, hors texte. „La Harpa” (București, strada Colței, nr. 5) se prezenta drept „cel mai mare depozit de instrumente muzicale”, ceea ce înseamnă că nu era singurul. Dovadă e și faptul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cultural”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 70, 24 iunie 1929, p. 1. 6. Văgăunescu „plănuiește - îl divulga, pentru lipsa de realism, un adversar politic - un mare palat cultural de 40 de milioane, pe terenul grădinii Busuioc, de vis-à-vis de poștă, cu magazine la parter, baie comunală, teatru, iar la etaje cluburi, hotel, locuințe etc.” (Ioan Nicolau, „Problema abatorului comunal”, în „Bacăul”, 13, nr. 685, 19 noiembrie 1934, p. 1). O fugă de acasă 1. Opere, p. 25. 2. Ibidem, p. 382, 384
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
făcut pentru familia sa un cavou adus de la Iași: în cimitirul modest al Bacăului, acesta a părut ca un OZN căzut brusc. Bacovia, curios, într-o duminică, a văzut cavoul deschis și a coborît...” („Bacovia ca o flacără tristă”, în Magazinul tineretului, Bacău, nr.1, sep. 1990, p. 4. Interviu „consemnat” de Dan Iacob). De corectat însă: Bacăul n-a avut, în acea epocă, nici un primar cu numele de Tomiță Mihăilescu; nicidecum „mare”! Un profesor Toma Mihăilescu (v. „Retușări necesare”, nota
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ioan Budai Deleanu. Cele două poeme intitulate „Proză” au apărut în 1927. Or, în deceniul al treilea al secolului XX, cuvîntul „dugheană” (d. tc. dükkîn) era un arhaism, iar tipul de comerț pe care îl denumește era anacronic. Dugheana e magazinul evului mediu și al Orientului. O lume de dugheni e o lume bazar. Provocat de alte motive, disprețul poetului se întîlnește cu disprețul omului modern pentru forme economice depășite. Chiar dacă nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă în ansamblul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă în ansamblul fiecăruia dintre poeme. Bacovia avea, pe de o parte, imaginea dughenelor (cele mai multe niște improvizații) din tîrgul natal - scunde, aglomerate, fără ordine interioară - iar pe de altă parte pe cea a magazinelor cu vitrine somptuoase din Capitală. Lumea „cu dugheni”, în speță tîrgul „plin de dugheni”, evocă mediocritatea, stagnarea, meschinăria. O lume captivă, indiferentă sau incapabilă de a gîndi la altceva decît la „zurnetul de bani”. -„Dar vai(...) acei nebuni, rătăcitori, tăcuți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București, 2006; ediția a IV-a, Casa de Pariuri Literare, București, 2012). Colaborează cu poezie, critică literară și texte de opinie la "Timpul", "Luceafărul", "Poesis", "Hyperion", "ArtPanorama", "Monitorul Arte", "Opinia studențească", "Observator cultural", "Ca și cum", "Paradigma" și la reviste on-line: "Clouds Magazine", "Respiro", "Tiuk". Deținător al mai multor premii literare, între care: Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Iași (1996), Premiul de Poezie "Eleusis" la Festivalul de Poezie de la Iași (2008), Premiul "Euridice" pentru Poezie, acordat de Fundația Culturală Paradigma (2008
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003" din Franța, "Wienzeile" din Austria). Volume de poezie: Oglinda la zid, Editura Canova, Iași, 1992; Ușa din spate, Editura Cronica, Iași, 1994; Sfârșitul drumului, începutul călătoriei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, Brăila (din 2008). Secretar al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa (ARPE) (din 2008). Debut editorial cu Pelerinul (1996). Colaborează cu articole și poeme în reviste din România ("Convorbiri literare", "Cronica", "Acces", "Poezia", "Dacia literară", "Revista română", "Luceafărul", "Albanezul", "Magazin istoric", "Oglinda literară", "Gazeta de Est", "Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco", "Hyperion", "Semne", "Mișcarea literară", "Plumb", "Nord Literar", "Poesis", "Bucovina literară") și străinătate (S.U.A., Canada, Elveția, Republica Macedonia, Albania, Serbia și Muntenegru, Italia, Iordania, Liban, Libia, Siria, Egipt, Olanda, Belgia, Paraguay
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
susține rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), "Cronica", "Dacia literară", "Discobolul", "Euphorion", "Ex Ponto", "Hyperion", "Însemnări ieșene", "Kitejgrad", "Luceafărul", "Meridian 27", "Paradigma", "Poezia", "Poesis", "România literară", "Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Clouds magazine". Cărți publicate: Vindecarea de simetrie (poeme, cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de Lucian Vasiliu), Editura Cronica, Iași, 1999; Portret în cuțit (poeme), Editura Vinea, București, 2001; Cartea invaziilor (poeme, cu o prefață de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
legate de dezvoltarea capitalismului industrial și comercial. Fie că e vorba de dominația Banului, de escrocheriile speculațiilor bursiere, de puterea în continuă creștere a trusturilor și a monopolurilor, de ruina previzibilă a meșteșugurilor și a micilor întreprinderi, de apariția marilor magazine, de publicitate ("reclamă"), fie că e vorba de prăbușirea comunităților, de loviturile date credinței religioase, fiecare din aceste fenomene denunțate e prezentat ca expresia unei aceleiași voințe, e justificat de acțiunea unei aceleiași puteri subterane extrem de eficace: manipularea evreiască. Cheia
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îi fusese dezvăluită de găzduitorul idilei lor. În final, totul se sfârșește, desigur, cu bine. În Călătorie în doi îndrăgostiții, separați o vreme, se reîntâlnesc întâmplător la mare și „filosofează” pe tema iubirii, încuiați, din greșeală, pe dinafară, într-un magazin de aparate electronice. Comicul nu e întotdeauna gratuit, uneori el îndeplinește funcții satirice. În Hotelul astenicilor, piesă cu mare audiență la public, prezentă pe afișul Teatrului „C. I. Nottara” stagiuni în șir, o doctoriță inimoasă are o inițiativă ce deranjează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
Ucide-mă, fericire și Haltă în paradis, toate demne de interes în ciuda inegalităților, nimic din viața fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
simte nevoia de a răspunde excitantului. Numai trebuința sensibilizează organismul în fața unui obiect, care devine astfel un excitant. De pildă, spune el, pentru o doamnă elegantă vitrina unei librării cu cărți științifice nu constituie un excitant; în schimb, vitrina unui magazin cu pălării poate deveni pentru ea un excitant puternic. În concluzie, "numai prin intermediul unei trebuințe excitația poate provoca reacția". Trebuința este motivul conduitei noastre, cauza activității. Ea apare cînd se rupe echilibrul intern al organismului și se stinge de îndată ce, fiind
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
p. 79). De la vîrsta de 10-12 ani, deși continuă să desfășoare o activitate practică, elevii dobîndesc cunoștințele pe altă cale și anume printr-un mai larg contact cu lumea. Astfel, ei își vor culege datele documentare din natură, ateliere, fabrici, magazine, muzee, monumente istorice etc. sub forma unor eșantioane, desene, extrase, decupări etc. Cercul informațiilor se lărgește pe baza lecturii unor cărți și reviste. Cel de-al doilea moment al activității didactice îl constituie clasarea datelor; în plicuri sau clasoare speciale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Chaleix, "De Lupasco à Marcuse", La Tour de Feu, Cahier 102, "Le socialisme à l'état sauvage", juin 1969. * Vintilă Horia, "Con Stéphane Lupasco sobre Las Tres Materias", Tribuna Medica, 17 octombrie 1969. * Elizabeth Antébi, "Génie ou fumiste: Stéphane Lupasco", Magazine littéraire, nr. 54, 1971. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu", București, Centrul de informare și documentare în științe sociale și politice, 1973. * Alain de Benoist, "L'énergie et la matière psychique", Valeurs actuelles, 2-8 septembrie 1974. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu. Un mare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Club français de la médaille, nr. 53, 1976. * André Guimbretière, "Iqbal au-jourd'hui", Le Monde, 29 decembrie 1977. * Salvador Dali, Le Monde, 12-13 februarie 1978, p. 12. * Alain de Benoist, "Les dix livres qui ont fait avancer la pensée", Le Figaro magazine, 22 decembrie 1978. * Jacques Costagliola, "Le principe d'antagonisme structurant de Lupasco", Agressologie, vol. 20, nr. 1, 1979. * Jacqueline Renaud, "Science et poli-tique", Science et Vie, octombrie 1979. * Vasile Sporici, " Fragmente din scrierile de estetică ale lui Ștefan Lupașcu", Caietele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Nomenklaturii (căci eram nevoit să mă întorc de îndată la Paris), mergeam în restaurantele democrate de lux, unde comandam sistematic felurile cele mai scumpe și ne îmbuibam cu vinuri bulgărești și șampanie de Crimeea. Cumpăram de-a valma din sinistrele magazine de stat cămăși sintetice, aparate foto, țigări rusești, haine de blană, însă nu reușeam să ne epuizăm averea. În veselia frenetică a escapadei noastre, ne simțeam cuprinși de tristețea surdă și profundă a democrației populare. Mai mult, eu nu mă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și competențelor muzicale a fost realizată prin alcătuirea unor miniculegeri de cântece despre plante și animale, grupate pe măsuri, termeni de nuanțe, termeni de mișcare. În categoria alte surse de informare se înscriu Internetul și diverse reviste ( Terra, Formula AS, Magazin etc), prin intermediul cărora elevii s-au documentat despre efectele poluării, animalele nocturne, plante și animale dispărute, plante medicinale etc. Acestă formă de evaluare, portofoliul, a permis valorificarea sub multiple forme a cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor acumulate, stimulând emulația și întrajutorarea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ușă) Probleme au, dar se referă la propria gospodărie și la cultivarea ineficientă a pământului. Au mai spus că ar avea probleme cu apa...mai vehiculau ideea unui iaz, pentru vite sau pește. (Vizita a treia) S-au adunat la magazinul sătesc vreo 40 de bărbați. Au identificat mai multe probleme - drum de legătură cu alt sat, [...] amenajarea iazului, dar de asta se ocupă primăria - au strâns deja bani de la oameni, au turnat ceva ciment. [...] O idee mai timidă a venit
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
era foarte prost și iarna era complet blocat. În satul Ghețar funcționa o școală cu clasele 1-8, la care veneau copii de la 5-6 km, de pe tot platoul (pe care se mai află încă trei sate). În sat mai exista un magazin și câteva birturi mici („privatizari”, în limbajul local). Platoul carstic are foarte puține izvoare și, pe deasupra, acestea au debite mici. Vara, cele mai multe dintre ele seacă, acest lucru obligându-i pe localnici să se aprovizioneze cu apă de spălat și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la nivel de comună cu toate persoanele care aveau legatură cu cele trei sate: la primărie, poliție, dispensar, poștă, biserică și ocolul silvic. Pe parcursul a trei luni, am discutat cu persoane din fiecare familie, acasă la ei, la biserică, la magazine, la școala, la birt și la mutături. În acest fel, am putut să-mi completez „harta comunității”, am aflat problemele cu care se confruntau membrii comunități și am identificat un grup de lideri. În această perioadă, pe parcursul unei săptămâni, am
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]