29,739 matches
-
urmăreau comunicațiile radio și de către centru de decriptare a informațiilor Ultra de la Bletchley Park. Indicatoare colorate conform unui cod prestabilit erau plasate pe o masă de mari dimensiuni, pe care se întindea o hartă împărțite în careuri. Indicatoarele colorate erau mutate pe hartă cu crose magnetice în funcție de indicațiile obținute de radare. Acest sistem permitea comandantului Dowding și controlorilor săi de trafic să aprecieze cât mai corect direcția de deplasare a fiecărui raid, înălțimea de zbor și numărul de avioane. Toate aceste
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
relație cu Fighter Command, ținta exclusivă a raidurilor. Este posibil ca germanii să fi gândit că, după ce atacurile de pe 12 august au neutralizat aerodromurile Manston, Hawkinge și Lympne, ar fi fost posibil avioanele Comandamentului aviației de vânătoare să fi fost mutate pe Detling și Eastchurch. În realitate, bombardamentele de pe 12 august nu au distrus pistele aerodromurilor, iar "Adlertag" nu a reușit să distrugă sau măcar să scoată din uz pentru o vreme Detling și Eastchurch. Datorită informațiilor de proastă calitate, a condițiilor
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
alții, pe Manea Strapalea (cel care agitase spiritele la Bălășoieni) și pe fosta lui logodnică, Paraschiva, dar revoluționarul Ivan Maximovici Martînov (refugiat din Rusia) reușește să scape de urmăritori, aruncându-se în mare. În toamna anului 1906 Ionică Sântu se mută la București împreună cu prietenii săi Toderiță Clement și Sile Scafeș, devenind elevi la Colegiul „Sfântul Sava”. Răscoalele țărănești devin tot mai violente la începutul anului 1907, iar Urmatecu și prietenii săi de la Clubul Agricol încep să se îngrijoreze. În același
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
a născut în anul 1893, în București, ca și Ion Sântu (personajul principal al acestui roman), și a copilărit la Constanța, unde a urmat anii de școală. Tatăl său a fost medic chirurg, ca și Matei Sântu, și a fost mutat cu serviciul în orașul de pe malul Mării Negre, dedicându-și viața ridicării materiale a oamenilor nevoiași de pe „pământul deznădăjduit” al Dobrogei. Personajul Ion Sântu are preocupări literare, călătorește în țară și străinătate, trece prin câteva crize sentimentale și cunoaște astfel inechitățile
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
boier risipește cu amanta sa aproape toți banii destinați construirii fabricii. În același timp, supărat pe Ioachim Dorodan pentru că-i dezvăluise lui Bubi înșelătoriile sale, Urmatecu îl convinge pe boier să demoleze casa în care locuia bătrânul și să-l mute pe acesta la una din moșiile de la țară. Încăpățânat, Dorodan încearcă să intervină fără succes la baron și la Bubi și apoi se duce acasă la arhivar, dar este mușcat mortal de un câine al acestuia. Ca urmare a lipsei
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
ministerială de încetare a anchetei pe motiv că justiția se pronunțase deja în acel caz prin însăși sentința judecătorească de adjudecare, iar "„justiția nu se înșală niciodată”". Slăbit de boală, Barbu moare în noaptea următoare. După moartea baronului, Bubi se mută cu concubina sa în casa de pe Podul Mogoșoaiei, iar femeia primește ca danie moșiile Zidurile și Gliganul. Jurubița și Gună se ocupă de administrarea averii tânărului baron, vânzând și ipotecând o parte dintre moșii pentru a realiza câteva proiecte ambițioase
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
germane și moralul scăzut al trupelor francize a făcut ca apărarea să se prăbușească, francezii nefiind capabili să organizeze o defensive coerentă. Germanii au cucerit podurile de peste Meuse, ceea ce le-a permis să transporte cantități mari de provizii și să mute efective importante spre linia frontului. Pe 14 mai, aviația aliată (Royal Air Force și "Armée de l'Air") au încercat fără succes să distrugă podurile și să oprească fluxul de oameni și materiale. "Luftwaffe" a împiedicat orice tentativă aliată de distrugere
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
săi. Moralul militarilor din divizie era scăzut, acestora lipsindu-le atât încrederea în propriile forțe, cât și dorința de luptă. Organizarea Diviziei a 55-a de infanterie era haotică. Cele mai multe unități fuseseră implicate în lucrările de construcție și au fost mutate constant în diferite poziții tactice. Dintre cele nouă companii aflate pe poziții de luptă pe 10 mai, doar câteva se aflau acolo de mai mult de două zile și nu se familiarizaseră încă cu locurile. Unul dintre regimentele cele mai
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ale zilei de 13 mai, Divizia a X-a blindată s-a strecurat în pozițiile de la nord-est de Sedan, în amonte, gată să atace în punctul de traversare repartizat lângă orașul Wadelincourt. În aval, Divizia a II-a s-a mutat în punctul de traversare de la Donchery. Divizia I s-a pregătit să atace la capul de pod de la Gaulier, în centul frontului tactic de la Sedan. "Luftwaffe" trebuia să depună maximul de efort în bucla pe care o făcea Meuse la
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
franceze erau caracterizate de o anduranță scăzută. Ele aveau nevoie realimentare la fiecare două ore de funcționare, aveau o viteză redusă de deplasare și nu erau cu toate dotate cu stații radio de emisie-recepție Pe 14 mai, generalul Lafontaine a mutat punctul de comandă a Diviziei a 55-a de infanterie de Dealurile Marfee la Bulson, la 10-11 km sud de Sedan. Francezii se pregătiseră pentru o eventuală spargere a frontului de către germani la Sedan și plasaseră Corpul al X-lea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
și Vorniceni, elementele constitutive fiind specifice influenței arhitecturii de zid. În rezultatul unor intervenții din anii '60, șindrila a fost înlocuită cu tablă de zinc. Pereții exteriori ai locașului sunt fățuiți cu scîndură șlefuită. În perioada 2004-09 biserica a fost mutată din cimitir în fața Muzeului „Casa părintească”.
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
după ce antrenorul Mihăiță Marin a prezentat acest sport la școala sa primară. În 2003 a câștigat Cupa Koracell de la Gödöllő, o etapă Cupei Mondiale de cadeți. Din lipsă de bani concura cu teniși de Drăgășani reparate cu leucoplast. S-a mutat la CSA Steaua în anul 2008. Badea a fost selecționat la lotul național de sabie după ce trei dintre cei patru membri echipei vicecampioane la Londra 2012 s-au retras. Sub conducerea lui Tiberiu Dolniceanu, lotul olimpic remaniat a cucerit medalia
Alin Badea () [Corola-website/Science/333958_a_335287]
-
precum și de unele nume de familie. Astfel, în Ungaria se întâlnesc nume ca Lingurár, Kanalas („lingurar”), Kalányos („lingurar”), Orsós („fusar”). După război, modul lor de viață s-a schimbat mai mult sau mai puțin, în funcție de împrejurări. În general s-au mutat în sate, în cartiere aparte. În Oltenia, un asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor tradițională a început să se piardă din diverse motive. În România au fost parțial încadrați în locuri de muncă salariată, parțial și-au continuat meseria
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
asemenea cartier se numește rudărie. Meseria lor tradițională a început să se piardă din diverse motive. În România au fost parțial încadrați în locuri de muncă salariată, parțial și-au continuat meseria. În Bulgaria, o parte din ei au fost mutați în satele părăsite de turcii care emigraseră, au primit pământ, au devenit agricultori, apoi, după colectivizare, s-au orientat spre industrie, dovedind în general în această țară „adaptabilitate la contexte economice diferite”. În Ungaria au devenit de asemenea muncitori agricoli
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în cadrul primei zile de lansare). Are două nominalizări la Premiile Oscar. Viața lui Riley, o fetiță veselă și lipsită de griji, este dată peste cap când trebuie să-și ia rămas-bun de la copilăria ei fericită din Minnesota pentru a se mută în Sân Francisco. Că noi toți, Riley este ghidată de emoțiile sale - Bucurie, Frica, Furie, Dezgust și Tristețe. Emoțiile locuiesc în Centrul de Control din mintea lui Riley, de unde ele încearcă să o sfătuiască în viața de zi cu zi
Întors pe dos (film) () [Corola-website/Science/333946_a_335275]
-
contacte cu reprezentanții poporului sârb. Născut în 1645 la Ineu, părinții lui Gheorghe Brancovici se numeau Iovan și Maria. Mai avea trei frați și două surori. Gheorghe Brancovici a învățat încă din copilărie limbile sârbă, română și turcă. S-a mutat de la Ineu la Bălgrad, intrând sub îndrumarea fratelui său mai mare, Sava Brancovici, după ce acesta a fost hirotonisit mitropolit al Ardealului în 1656. În această perioadă, Gheorghe a mai învățat limbile maghiară, germană, latină și slavonă. În 1663, tânărul Gheorghe
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
la Sibiu, unde a fost interogat de diplomatul iezuit Antide Dunod. În 1690 a fost dus prin Buda la Viena, unde a locuit inițial în condiții proaste la Hospitalis Domus (spitalul de săraci al orașului). După câțiva ani, a fost mutat la Hanul „Ursul de Aur” și a primit o indemnizație trimestrială de 250 de florini. Într-o informare trimisă Consiliului de război, Brancovici era considerat periculos pentru imperiu. În 1703 a fost mutat la cetatea Cheb din Boemia, unde i
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
al orașului). După câțiva ani, a fost mutat la Hanul „Ursul de Aur” și a primit o indemnizație trimestrială de 250 de florini. Într-o informare trimisă Consiliului de război, Brancovici era considerat periculos pentru imperiu. În 1703 a fost mutat la cetatea Cheb din Boemia, unde i s-a alăturat și nepotul Iovan Brancovici, care l-a ajutat să țină legătura cu sârbii. Hărțuit de autorități, care i-au interzis și nepotului șederea în Cheb, a murit în cele din
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
nepotul Iovan Brancovici, care l-a ajutat să țină legătura cu sârbii. Hărțuit de autorități, care i-au interzis și nepotului șederea în Cheb, a murit în cele din urmă la 19 decembrie 1711. În 1743 osemintele i-au fost mutate la Mănăstirea Cruședol.
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
prin zonă în 1873, construindu-se noi proiecte comerciale, inclusiv Leicester Trustee Savings Bank. În 1915, restul sitului a fost achiziționat de Consiliul Comital Leicestershire, care a construit un nou sediu acolo în perioada anilor 1920 - 1940. Consiliul s-a mutat din acel sediu în 1965 într-unul nou, în locul lui mutându-se Consiliul Local Leicester. Restul sitului, unde fusese odinioară grădina lui Herrick, a fost transformat pe la 1944 într-o parcare pentru angajați, dar acolo nu s-au făcut alte
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
Trustee Savings Bank. În 1915, restul sitului a fost achiziționat de Consiliul Comital Leicestershire, care a construit un nou sediu acolo în perioada anilor 1920 - 1940. Consiliul s-a mutat din acel sediu în 1965 într-unul nou, în locul lui mutându-se Consiliul Local Leicester. Restul sitului, unde fusese odinioară grădina lui Herrick, a fost transformat pe la 1944 într-o parcare pentru angajați, dar acolo nu s-au făcut alte construcții. În 2007, pe strada Grey Friars a fost demolată o
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
în timpul vieții un umăr să-i fi stat mai sus ca celălalt. Un obiect ce părea a fi un cap de săgeată a fost găsit sub coloana vertebrală, iar craniul prezenta semne de răni grave. După exhumare, accentul s-a mutat de la săpăturile arheologice la analiza de laborator a oaselor găsite. Existau câteva linii de cercetare: Ashdown-Hill efectuase anterior cercetări genealogice pentru a găsi descendenți pe linie pur maternă ai lui Anne de York, sora mai mare a lui Richard, a
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
sondajele efectuate în rândul cetățenilor din Leicester. În iunie 2014, designul a fost anunțat, sub forma unui mormânt înălțat, din piatră de . În iunie 2014, statuia lui Richard al III-lea care stătuse în Grădinile Castelului din Leicester a fost mutată în Grădinile Catedralei, reamenajate și redeschise la 5 iulie 2014. Noua slujbă de înmormântare a avut loc într-o săptămână de evenimente între 22 și 27 martie 2015. După descoperire, Consiliul Local Leicester a format o expoziție temporară despre Richard
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
aflată pe atunci sub regim mandatar britanic, în cadrul a ceea ce este cunoscut ca „Al cincelea val de emigrație” (Aliaua a 5-a) și s-a stabilit la început la Kfar Sava unde s-a ocupat cu agricultura. Ulterior s-a mutat la Țel Aviv, unde a devenit primul reporter al cotidianului ebraic național-religios de curand înființat, „Hatzofè”. Mai târziu a devenit redactorul schimbului de noapte al ziarului. S-a alăturat în continuare cotidianului laic „Yediot Aharonot”, iar în 1948 s-a
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
și John Creamer & Stephane K. Ali lucrează în prezent la cel de-al doilea album de studio, "Phoenix". s-a născut în 1980 la Tripoli, Libia, din părinți pakistanezi. La vârsta de cinci ani, Nadia și familia ei s-au mutat în Queens, New York. La vârsta de opt ani Nadia se folosea de orice oportunitate pe care o avea pentru a cânta, după ce o prietenă de a ei a auzit-o murmurând un cântec al Madonnei la școală și a lăudat
Nadia Ali () [Corola-website/Science/333971_a_335300]