29,566 matches
-
legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc, dar și sicrie și dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc, dar și sicrie și dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere să facem o cîrpăceală prea de tot, iar atunci o facem și noi așa, de mîntuială. Hm! - Acu’ o să mă pun pe treabă, ușurel. Ia să vedem - cîți sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă ni se cere să facem o cîrpăceală prea de tot, iar atunci o facem și noi așa, de mîntuială. Hm! - Acu’ o să mă pun pe treabă, ușurel. Ia să vedem - cîți sîntem cu toții pe vasul ăsta? Am uitat. Oricum, o să pun treizeci de saule de siguranță împrejurul sicriului, treizeci de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei picioare. După aia, dacă se scufundă corabia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
picioare. După aia, dacă se scufundă corabia, treizeci de flăcăi viteji au să se lupte pentru un singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare, ascuns în buzunarul de la piept al hainei dulgherului. - Ahab urcă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e tăiată de Ecuator taman în mijlocul ei. Mi se pare că și bătrînul e tăiat drept în mijloc de un fel de Ecuator. E veșnic pe Ecuatorul ăsta - parcă ia foc, nu alta! Se uită încoace, hai, repede, cîlților! La treabă, din nou! Malul ăsta de lemn e ciocănelul, iar eu mi-s dascălul care predă lecția de țambal. Poc, poc! AHAB vorbește singur Ă Ce spectacol! Ce zgomot! Ciocănitoarea căruntă ciocănind în copacul găunos! Orbii și muții, sunt de pizmuit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
brusc înapoi, ori de cîte ori atingea vreo vîslă răzleață, vreo scîndură sau măcar o fărîmă din ambarcațiunile nimicite; atunci, coada ei se abătea pieziș peste apă. Dar în curînd, ca și cum s-ar fi încredințat că și-a făcut temeinic treaba, își împinse fruntea ridată spre larg, trăgînd după ea saulele încîlcite și-și urmă drumul sub vînt, cu pasul tacticos al unui drumeț. Ca și data trecută, corabia - care observase întreaga scenă - se apropie de locul luptei, pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se mai plătească decît vreo cîțiva gologani, căci călătoria a luat sfîrșit. La prova corabiei, aproape toți marinarii stăteau nemișcați, ținînd mașinal în mîini ciocanele, scîndurile, lănciile și harpoanele, ca în clipa cînd se repeziseră într-acolo, de la diferitele lor treburi; priveau țintă ca și cum ar fi fost fermecați spre balenă; clătinîndu-și în chip ciudat capul fatidic, aceasta înainta spre corabie printr-un brîu lat de spumă, desfășurat în fața ei. Prin întreaga ei înfățișare, își trăda firea aprigă, răzbunătoare, dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1, așadar, în germene, tot programul junimist: îmbunătățirea vieții materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la trebile statului. Deși om nou, civilizat, "european" fin și sceptic, e plin de iubire pentru boierul de modă veche, cu toate că acesta duce altă viață și are alte idei și alte idealuri decât dânsul - pentru că acest boier este simbolul și garanția dăinuirii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și clasei sale tot ce dorise; era vorba să se acorde și mulțimii, și atunci el începe să ridiculizeze pe partizanii drepturilor mulțimii: junimismul este, cum am mai spus, pentru ținerea mulțimii departe de viața publică, împotriva participării ei la trebile statului. Și de aceea Alecsandri reușește atât de bine să ridiculizeze, când scrie pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost altfel: realitatea a dezmințit așteptările. E drept că acea parte a boierimii care a știut să se adapteze la noua stare de lucruri n-a suferit aproape nimic. Cel mult dacă libertățile și mai cu seamă accesul mulțimii la trebile statului, acordate de constituție, au putut s-o nemulțumească, nu atât pentru prezent, ci ca o amenințare pentru viitor, când acele libertăți și acel acces ar fi devenit realități. De aici s-a născut, în această clasă, un curent împotriva
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îi dă posibilitatea să se cultive, se simte obligat să-i dea și el în schimb ceva din cultura pe care el o poate căpăta grație acelei munci a țărănimii 1. El vrea ridicarea politică a țărănimii, participarea ei la trebile statului, prin schimbarea sistemului electoral și ridicarea ei culturală și economică, prin crearea de școli și bănci populare 2 . În deosebire de criticii "Junimii", el recunoaște că țara a progresat și exagerând, desigur, constată că fondul corespunde formelor, ceea ce-l
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nuvelei Păcat: " Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciula de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care au participat, desigur, și invitați sovietici Pepper "a repetat nu o dată" că nu există interese economice majore ale Statelor Unite în România, cifra comerțului fiind mai degrabă simbolică, aproximativ 40 de milioane de dolari pe an. În aceste condiții "este treaba României dacă își propune să facă comerț cu U.R.S.S., America nu se va amesteca" (Mocanu: 1995, 400). Situația era deci destul de clară: iată unul dintre principalele motive pentru care nu numai România, ci întreaga Europă de Est postbelică nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și asemănarea condițiilor social-economice, năzuința comună de a construi societatea socialistă, devotamentul comun pentru cauza păcii și conviețuirii pașnice între popoare. Suntem pentru dezvoltarea și întărirea mai departe a acestor relații prietenești, pe baza egalității în drepturi, a neamestecului în treburile interne, a înțelegerii și încrederii reciproce și considerăm că există baza stabilirii de relații tovărășești între Partidul Muncitoresc Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia (Dej: 1960, 17). Inițiativa Moscovei nu a avut însă succesul scontat, Tito manifestându-se relativ rezervat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înțeles, goală de înțeles, venită de peste hotare, nu poate schimba situația". Mai departe, Pătrășcanu acuza guvernul de la Budapesta de "revizionism" și de tentative perseverente de a modifica noile granițe ale României. Dar "A cere revizuirea frontierelor este un amestec în treburile noastre interne" (Constantiniu: 2001, 143-146, subl. în orig.). Reacțiile nu au întârziat să apară. În ședința Biroului Politic, convocată special pentru a analiza "devierea naționalistă" a lui Pătrășcanu și pentru a-l constrânge să-și facă autocritica, Gheorghiu-Dej constata că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunii Sovietice, își poate pune problema un om politic englez să se pună de-a curmezișul Uniunii Sovietice pentru România? Asta o poate crede numai un orb și un senil ca Maniu. Fără a avea intenția să se amestece în treburile interne ale României, Uniunea Sovietică nu va admite ca o nouă clică de felul celei a lui Antonescu, să continue o politică de inconștiență, cum se duce până acum. Uniunea Sovietică, uriașul acesta, se uită la mizerabilii aceștia care, ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
refuzat satisfacerea dreptului său legitim de a face parte din Organizația Națiunilor Unite, din cauza opoziției unor guverne occidentale, în primul rând al Statelor Unite ale Americii. Chestiunea primirii Republicii Populare România în ONU era folosită de anumite cercuri drept mijloc de amestec în treburile interne ale țării noastre și de presiune asupra poporului român, care și-a făurit o orâduire corespunzătoare cu voința și interesele sale. Dar datorită pozției ferme și inițiativelor Uniunii Sovietice, cât și schimbărilor mari petrecute în opinia publică în favoarea colaborării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord "referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate temporar pe teritoriul Republicii Populare România" în care era prevăzut că acestea "nu se mestecă în treburile interne" ale statului român, iar prezența lor "nu afectează în nici un fel suveranitatea Statului Român"; tratatul mai conținea de asemenea prevederi legate de obligațiile care reveneau părților contractante, în special obligația de a se despăgubi reciproc în cazul unor eventuale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1967, 218). Raportul prezentat de către Bârlădeanu în ședința Biroului Politic al PMR referitor la activitatea delegației române în cadrul Consiliului a declanșat o reacție deosebit de dură din partea lui Gheorghiu-Dej: Ceea ce propun ei duce în fapt la încălcarea suveranității, la amestec în treburile interne ale țărilor. Se prevede o uniune pe ramură de producție pe bază de majoritate de voturi, dar guvernele țărilor ce vor trebui să mai facă, să fie de acord, atunci cine planifică? Planificarea este unul dintre atributele hotărâtoare în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ce vor trebui să mai facă, să fie de acord, atunci cine planifică? Planificarea este unul dintre atributele hotărâtoare în toate domeniile de viață ale statului respectiv. Orice atingere adusă acestui drept pe care îl are statul înseamnă amestec în treburile statului. Ce înseamnă asta? Asta vrea și Ulbricht [liderul RDG, n.m.] și alții, ei spun că România stă pe bogății ca cloșca pe ouă (sic!). Ei vor ouăle și s-au gândit cum să facă și au dat o avalanșă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
români a fost acela că partidele comuniste urmau să interrelaționeze în baza "internaționalismului proletar", combinând ""unitatea strânsă, colaborarea și lupta comună a tuturor partidelor muncitorești și revoluționare" cu "independența politică și organizatorică, cu suveranitatea fiecărui partid, cu neamestecul unuia în treburile interne ale altuia"" (Cătănuș: 2003, 198-199; ANIC, fond CC al PCR, secția Relații Externe, dosar 2/1957, f. 2-28). Ori, tocmai acest ultim principiu era sistematic încălcat, în optica liderilor de la București, prin tentativele perseverente de supranaționalizare a CAER. Cei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
principiile de deplină egalitate între țările socialiste, pe solidaritatea internațională și pe dreptul fiecărei țări de a-și mobiliza toate forțele pentru construcția socialistă, de a dezvolta colaborarea cu toate țările socialiste și cu toate țările, pe principiul neamestecului în treburile interne (Preda, Opriș: 2009, 340-341). Pentru Ceaușescu, la fel ca pentru Mao, "internaționalismul înseamnă tocmai apărarea intereselor naționale" (Preda, Opriș: 2009, 341, subl. în orig.). Așa cum putem citi în colecția de documente intitulată Națiunea socialistă, liderul român a soluționat definitiv
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Brejnev, ultimul îi reproșa dur primului atitudinea manifestată în vara anului 1968: "v-ați pronunțat în mod deschis împotriva sprijinului dat Cehoslovaciei pentru apărarea socialismului. Puteați să vă abțineți, ar ați spus că este o intervenție, un amestec brutal în treburile altui stat socialist. Ați ridicat un zgomot ca și cum securitatea României era periclitată". Astfel, continua Brejnev, s-a ajuns în situația indezirabilă în care "o țară socialistă condamnă întreaga comunitate socialistă" ("Note de convorbire...", în Mizil: 2001, 533, subl. în orig
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și nici un alt fel de considerente, inventate în birou, rupte de viață, de realitate. Este știut cât rău au adus vechile metode folosite în mișcarea comunistă, pe care partidele le-au combătut la timpul său (sic!) metode de ingerință în treburile altui partid, de etichetare și excomunicare a unui partid sau a altuia pe considerentul că într-o anumită problemă are o părere proprie, deosebită (Politica internaționalistă...: 1972, 94). 6.8. Leninismul asianizat și galvanizarea leninismului romantic Turnura ideologică operată de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că "Relațiile de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea cu strictețe a principiilor egalității depline în drepturi, independenței, respectului reciproc și neamestecului în treburile interne, relații care pot rezista la încercări" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 95, subl.m.). Scopul vizitei lui Ceaușescu în China și în celelalte state asiatice este deci, fără echivoc, politic, având ca miză transmiterea unui mesaj clar Moscovei. Înțelegem astfel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]