30,434 matches
-
Horia este un sat în comuna Surdila-Greci din județul Brăila, Muntenia, România. Satul Horia este cel mai tânăr sat component al comunei Surdila Greci. El a luat ființă și s-a format ca vatră de localitate în jurul anilor 1945-1947. Inundațiile din acești ani au făcut ca locuitorii unor așezări din lunca inundabilă a râului Buzău să fugă din calea apelor
Horia, Brăila () [Corola-website/Science/300966_a_302295]
-
Timișu de Sus, mai demult "Vama Timiș", (în , în ), este o localitate componentă a orașului Predeal din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea stațiune climaterică, Timișu de Sus se află situată în depresiunea cu același nume, pe DN1 la o distanță de 18 km. de orașul Brașov și la 4 km. de Predeal. Din
Timișu de Sus, Brașov () [Corola-website/Science/300973_a_302302]
-
la nord-est, comuna Viziru la est, orașul Însurăței la est și sud și comuna Zăvoaia la sud. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 satul reședință al comunei Bordei Verde este clasificat ca localitate rurală de rangul IV iar celelalte sate componente sunt clasificate ca localități rurale de rangul V. Aceeași lege include comuna în lista cu comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966 - 1998 între 30 și 50% și care necesită acțiuni de sprijin și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de medie și joasă tensiune de 110kV/20kV și 0,4kV, precum și o stație de transformare 110/20kV în localitatea Bordei Verde. Satul de reședință este legat printr-o magistrală de comunicațiii de fibră de sticlă, iar în toate satele componente există rețea de telefonie fixă și acoperire de către principalele rețele de telefonie mobilă. Infrastructura socio-edilitară este formată dintr-o școală generală în reședința de comună cu localuri în toate satele componente, o grădiniță în satul Bordei Verde, trei cămine culturale
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
comunicațiii de fibră de sticlă, iar în toate satele componente există rețea de telefonie fixă și acoperire de către principalele rețele de telefonie mobilă. Infrastructura socio-edilitară este formată dintr-o școală generală în reședința de comună cu localuri în toate satele componente, o grădiniță în satul Bordei Verde, trei cămine culturale (în prezent fiind renovate și funcționale doar cele din satele Bordei Verde și Constantin Gabrielescu), o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
deja un loc comun în prezent. Chiar dacă hrisovul atestă pentru prima dată un toponim legat de comuna Bordei Verde (prezența "moșiei Șcheaua", care acoperea și porțiuni din suprafața actuală a comunei), aceasta nu are nici o legătură cu atestarea vreunei localități componente. În secolul XIX a existat un sat cu denumirea „Șchiaua” dar acesta era actualul sat Căldărușa din comuna Urleasca. Satul „Șcheaua-Nouă”, fostul nume al actualului Constantin Gabrielescu avea să fie întemeiat la cumpăna dintre secolele al XIX-lea - al XX
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
că neapărat atunci s-au înființat satele, ci mult mai devreme. La recensământul populației din 18 martie 2002 populația comunei Surduc se cifra la 4.096 locuitori, situându-se pe locul 6 între comunele județului Sălaj. Grupând populația pe localitățile componente ale comunei situația se prezintă astfel: Alimentar Alte domenii Turismul Fondul turistic de natură antropică, reprezentat de ruinele castrului roman de la Tihău, biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Turbuța (sec. XVII), castelul Jozsika din Surduc (sec. XVII-XIX) completează zestrea turistică
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
al comunei IZVOARELE -la Est - teritoriul administrativ comunei SOMOVA și al comunei FRECATEI Pe direcția Nord-Vest este străbătuta de D.N. 22, Smirdam-Macin-Isaccea-Tulcea-Babadag D.J. 229 asigura legătură localității Niculitel cu D.N.22,iar DC62 Distanță TL.-niculitel este de 29km. Satele componente ale comunei sunt: • NICULITEL-resedinta de comună. După împărțirea administrativ teritorială din anul 1968, comuna nu mai are și alte sate componente; până la acea dată figurând, numai în evidente, Badila și Sarica, locatitati care de altfel dispăruseră din 1948, în zonele
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Smirdam-Macin-Isaccea-Tulcea-Babadag D.J. 229 asigura legătură localității Niculitel cu D.N.22,iar DC62 Distanță TL.-niculitel este de 29km. Satele componente ale comunei sunt: • NICULITEL-resedinta de comună. După împărțirea administrativ teritorială din anul 1968, comuna nu mai are și alte sate componente; până la acea dată figurând, numai în evidente, Badila și Sarica, locatitati care de altfel dispăruseră din 1948, în zonele respective plantandu-se vită de vie și numai o parte din clădirile existente atunci au mai rămas și până în ziua de
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Bahnari este o localitate componentă a municipiului Vaslui din județul Vaslui, Moldova, România. Este situată la circa 10 km de Vaslui. Accesul către sat se poate realiza cu ajutorul vehiculelor pe un drum asfaltat până la ieșirea din Gura Bustei (penultima stație Transurb - Dealul Cornului), iar de
Bahnari, Vaslui () [Corola-website/Science/301858_a_303187]
-
135 de suflete. În anul 1966 avea 315 locuitori, iar în 1977 numai 251. La ultimul recensământ (2002)satul număra cu un locuitor mai mult față de 1977, adică 252. Încă de la înființarea comunei Bârzești(1864), Cănțălărești i-a devenit sat component până în 1908 când a devenit el însuși reședință de comună cuprinzând un număr de 5 sate (Dobroslovești, Cănțălărești, Brăhășoaia, Ștefan cel Mare și Mărășeni). În 1925 s-a desființat comuna Cănțălărești și satul a fost trecut la noua comună Ștefan
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din Maluri Munteni și Cătun se unește cu Maluri Moldova și rezultă comună Malurile. În 1950 Maluri devine parte componentă comunei Hîngulești, iar în 1968 Maluri devine componentă a comunei Vulturu. În 1838 ia ființă la Maluri o școală , dar care nu va funcționa decât în 1839, când vine învățătorul Dumitru Marchidan. În anul 1856 ia ființă Școală Mixtă Maluri
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
Mărășeni este un sat în comuna Ștefan cel Mare din județul Vaslui, Moldova, România. Satul Mărășeni este sat component al comunei Ștefan cel Mare din județul Vaslui. Acest sat se află la nord de municipiul Vaslui și la sud de reședința comunei. Ca și celelalte sate ale comunei, satul Mărășeni este așezat în zona Podișului Central Moldovenesc aflându-se
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Moldovei, unui ostaș erou al său, cu numele de Stan Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie ce le-a făcut în războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Muntenești este un sat în comuna Ștefan cel Mare din județul Vaslui, Moldova, România. Satul Muntenești este unul din cele 7 sate componente al com. Ștefan cel Mare din județul Vaslui și se află la cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
marilor proprietari. Astfel, între 1865-1929, satul a făcut parte din com.Bârzești. Din 1929 și până în 1931 a ținut de com. Delești, după care a revenit la comuna Bârzești până în 1950. Din acest an și până-n 1956, a fost sat component al comunei Buhăești dar din 1956 până în 1968 a fost realipit com. Bârzești. Din 1968 și până astăzi, satul Muntenești face parte din com. Ștefan cel Mare. Dacă la recensământul rusesc dintre anii 1772-1774 satul a fost înregistrat cu 5
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
la dezvoltarea turismului în comuna trebuie mai întâi să se dezvolte economic întreaga zonă a Moldovei. Jocul de oină s-a practicat de secole în toate zonele țării , deci inclusiv în zona Moldovei. Jocul era numit de localnicii din satele componente ale comunei "turcă" sau "tacă" . Deși oficial trebuiau formate două echipe de căte 11 jucători, sătenii improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
este un oraș în județul Vaslui, Moldova, România, format din localitățile componente Cârja, Floreni, Lățești, (reședința), Raiu, Sărățeni și Schineni. A obținut statutul de oraș în decembrie 2003. Primele însemnări scrise despre Murgeni ca fiind o comunitate de oameni liberi (răzeși) apar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și se adaugă
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
momunentelor istorice a cîntărit foarte mult în realizarea punctajului final. Putem spune cu toata tăria că acest lucru ne-a ajutat foarte mult în aprobarea acestor proiecte importante pentru viața comunei“, ne-a mărturisit primarul Neagu. Cirjaoani, unul dintre satele componente ale comunei, este de fapt un cătun cu doar 187 de suflete. Sătucul este așezat la poalele unor dealuri abrupte, care îl înconjoară parțial, insă casele se întind și pe costișe. Cînd am ajuns în sat, la orele amiezii, prima
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Cotu Băii este un sat în comuna Fântâna Mare din județul Suceava, Moldova, România. Satul Cotu-Băii, parte componentă a vechiului Tîrg Baia până la sfârșitul sec. al XVIII-lea, este o localitate înființată pe fosta moșie Baia care și-a redus întinderea datorită scăderii importanței sale și datorită calamităților ce s-au abătut în decursul timpului iar boierii familiei
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își au originea în Transilvania. În anul 1803 Condica liuzilor menționează că satul Baia care era contopit cu satul Bogata” înglobează satul Cotu-Băii”. Fiind parte componentă a localității Baia, satul Cotu-Băii nu apare în documente până în anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
mijlocie în județul Suceava) Componentă comunei Dorna-Arini Comună Dorna-Arini are în componeța ei următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători Pe lângă aceste sate, pe teritoriul comunei Dorna-Arini au existat în trecut diferite cătune, care au fost încadrate în satele componente ale comunei, desi denumirile s-au păstrat pentru desemnarea diferitor părți ale satelor respective. Dintre acestea fac parte: Buliceni, Gura Negrii, Arinul sau Valea Arinului, Bada, Gogoșeni sau Gugoșeni, Joseni, Morărești, Călinești, Colacul, Zugreni Limite: Relief: Altitudinea medie:1100 m
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
Jos (la nord). Denumirea de Horodnic de Sus se pare că vine de la faptul că principalele așezări ale comunei au fost ridicate pe coasta dealului Osoi. Comună de sine stătătoare până în anul 1950, a fost desființată și trecută ca sat component al comunei Horodnic. În anul 2003 prin divizarea comunei Horodnic a redevenit comuna Horodnic de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodnic de Sus se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Horodnic de Sus, Suceava () [Corola-website/Science/301960_a_303289]
-
găsește între următoarele coordonate geografice : - 14 grade 41 min 38 sec - 47 grade 48 min 23 sec ( latitudine nordică); - 26 grade 3 min 17 sec - 26 grade 9 min 23 sec (longitudine estică). Poziția localității este favorizată de dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
fac referire la cavalerii husari ai lui Hâncu, de unde și denumirea localității. Ele fac parte și din blazonul familiei Silion. Tridentul de aur era însemnul boierilor Cupcici, care au avut moșii în zonă. Frunzele de arțar semnifică unul din satele componente ale localității, și anume Arțari. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hănțești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]