30,434 matches
-
Dumbrăveni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
îngustă, se învecinează cu comună Adâncata. La est se învecinează cu comună Vlădeni din județul Botoșani. Limită estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv, cu 2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni și Verești. În partea de vest se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
și recensămintele efectuate în diferite perioade istorice în așezările noastre evidențiază creșterea și descreșterea populației din fiecare sat al comunei Dărmănești. Ocuparea Bucovinei de către austrieci este redată și prin repetate conscripții privind populația reală a zonei. Evoluția populației din satele componente ale comunei: Rezultă astfel o creștere sensibilă a populației în sec al XIX-lea. Anii din preajma celui de al doilea război mondial cunosc o mai mare fluctuație de la o perioadă la alta: Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Măriței
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
Suceava. Accesul în localitate se face parcurgând DN 29, până în cartierul Salcea ( 12 km ) și de acolo pe un drum asfaltat, pe o distanță de 8 km. Satul Prelipca a fost atestat la 1828, într-un document cartografic, ca parte componentă a moșiei Salcea. Ulterior satul a făcut parte, începând cu anul 1875, din comuna Salcea. Din 2003, comuna Salcea, în urma unui referendum, a devenit așezare urbană. Celelalte foste sate ale comunei - Plopeni, Salcea și Văratec - au primit statutul de cartiere
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
de autovehicule sunt probleme ce nu trebuie să fie neglijate. În ceea ce privește transportul feroviar, comuna Marginea nu beneficiază de acces pe cale ferată. Secțiunea 6. Dezvoltare economică Activități economice Comună Marginea, constituită din satul cu același nume, fără alte localități componente, este una din cele mai importante comune din județul Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind destul de sugestiva
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pentru injecție disponibile în ambalaj numai pentru administrarea Viraferon . Utilizați un ac nou pentru injecție la fiecare doză administrată . Aveți grijă ca soluția să aibă temperatura camerei în momentul administrării injecției . te Diagramele A și B vă prezintă diferitele părți componente ale pen- ului și acului pentru injecție . Cele mai importante componente sunt după cum urmează : es - Marcajul de cod de culoare maron și butonul de apăsare se află la baza pen- ului , când acesta - Pen- ul poate fi închis complet de
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
pentru injecție disponibile în ambalaj numai pentru administrarea Viraferon . Utilizați un ac nou pentru injecție la fiecare doză administrată . Aveți grijă ca soluția să aibă temperatura camerei în momentul administrării injecției . te Diagramele A și B vă prezintă diferitele părți componente ale pen- ului și acului pentru injecție . Cele mai importante componente sunt după cum urmează : es Marcajul de cod de culoare albastră și butonul de apăsare se află la baza pen- ului , când acesta - Pen- ul poate fi închis complet de
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
pentru injecție disponibile în ambalaj numai pentru administrarea Viraferon . Utilizați un ac nou pentru injecție la fiecare doză administrată . Aveți grijă ca soluția să aibă temperatura camerei în momentul administrării injecției . te Diagramele A și B vă prezintă diferitele părți componente ale pen- ului și acului pentru injecție . Cele mai importante componente sunt după cum urmează : es - Marcajul de cod de culoare roz și butonul de apăsare se află la baza pen- ului , când acesta este - Pen- ul poate fi închis complet
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Pintic (în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezare locuită în perioada Daciei romane, fiind găsite urmele unei "villa rustica". În Evul Mediu sat preponderent maghiar. După 1600 devine sat românesc. Iosif Tarția, s-a născut în 4 februarie 1819
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Ambele biserici sunt înscrise pe
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Scrind-Frăsinet este un sat în comuna Mărgău din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea Frăsinet este situată în județul Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă drumul comunal DC128 care în dreptul localității Bologa
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a caror canalizare a fost finalizată. La marginea sudică a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentă a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școala generală pentru clasele primare. În satul Suatu, la intrare, în apropiere de șoseaua Cluj - Reghin, se află o benzinărie și un hotel-restaurant. Satul mai deține un frumos lac de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
județului Cojocna, plasa Mociu. În anul 1930 Aruncuta figurează în județul Cluj, plasa Mociu, iar în 1941 în județul Cluj - Turda, plasa Mociu. În anul 1956 satul este inclus în Regiunea Cluj, raionul Cluj, iar în 1966 apare ca parte componentă a comunei Suatu, raionul Gherla, județul Cluj. Climă este una temperata, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la 7 km de Bechet, pe șoseaua Bechet - Corabia. Localitatea Călărași se află la 40 de km de Corabia și la 72 km de Craiova. La 1 km sud se află satul Sărată care aparține de comună Călărași. Ambele sate componente ale comunei sînt compacte, cu ulițe largi, bine delimitate. Localitatea se află în zona nisipoasa din sudul Olteniei. Terenurile agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
apelativul «călugărei». Pentru că aici erau foarte multe păduri de tei, calugării de la mănăstirea Tismana își aduceau stupii vara. Întrucât îngrijirea acestora și extracția mierii necesitau un anume efort fizic, călugării trimiși erau, de obicei, călugări tineri (calugărei). Un alt sat component al al comunei Orodel este satul Cornu, despre care se spune că datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud, pe versantul stâng al Văii Baboiașului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
Îndeletnicirea de bază o constituie agricultura (creșterea animalelor si cultivarea plantelor). Prima școală de pe teritoriul comunei Orodel a fost înființată în anul 1874, în satul Cornu. În 1880, ia ființă o școală și in satul Orodel. În celelalte trei sate componente ale comunei Orodel localuri proprii de școală au fost construite mult mai târziu, abia după anul 1900. La Călugărei, primul local de școală a fost zidit în anul 1924, iar în satul Teiu, în anul 1932. În cătunul Bechet, școala
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
reformelor Domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a mai înființat, pentru noii însuratei, localitatea Tunarii Noi, la 3 Km spre nord. Urmare a reorganizării teritoriale din anul 1968, comuna Tunarii Vechi s-a desființat și împreună cu Tunarii Noi au devenit sate componente ale comunei Poiana Mare. Satul sau localitarea Tunari s-a mai numit la început TUNARU, după cum reese din amprentele unei ștampile a autorității locale de la sfârșitul secolului al XIX, probabil în amintirea viteazului tunar. Până în anul 1859, anul Unirii Principatelor
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
întemeiat o așezare lângă pârâul Baboia la marginea vestitei păduri a Brobintarilor (acum desfințată), un locuitor pe nume Ionel a construit câteva bordeie la sud de pădurea de stejari a satului Bârca în local numit “Crângul cu ulmi”. Ultimul sat component al așezării actuale este înființat in anul 1924 de un băjenar pe nume Orman, în zona de vest a localității, zona denumita “Deal”. http://urzicuța.senap.ro/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urzicuța se ridică la de locuitori
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Falaștoaca este un sat în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România. Aparține din punct de vedere administrativ de Comună Comana, fiind unul din cele 5 sate componente ale comunei. Numele localității provine de la cuvântul turcesc "falaștoaca" care înseamnă mlaștină. De fapt numele vine din expresia "fala știucii" deoarece zona era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la confluenta Râurilor Neajlov și Argeș, localitatea Falaștoaca
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
mm. Se observă două perioade de precipitații maxime: începutul verii (mai-iunie) și toamna (octombrie-noiembrie). Regimul vânturilor: cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția nord și nord-est, urmate de cele din sud-vest. Căile de comunicație care asigură circulația pentru satele componente ale comunei Barbatesti sunt reprezentate în principal de: Pe teritoriul comunei se află trei zone în care se găsesc următoarele obiective istorice și de arhitectură: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bărbătești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
în Covei, unde și-au găsit adepți cam toate partidele politice de pe scena românească. Din punct de vedere administrativ satul Covei a fost când comună, când a aparținut de comuna Catane, prin anii 1900, iar comună autonomă interbelică, acum fiind component al comunei Afumați. De asemenea a oscilat denumirea plasei de care a aparținut (subdiviziune a județului), respectiv plasa Balta, plasa Băilești sau plasa Segarcea, tradițională, de sute de ani, fiind denumirea de plasa Balta, a județului Jiul de Jos. Printre
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Dumitrana este o localitate componentă a orașului Măgurele din județul Ilfov, Muntenia, România. O zonă de câmpie frumoasă, unde se poate ajunge foarte ușor cu maxi-taxi 203 din Ghencea. În apropierea acestui sat se găsește pădurea Manoleasa (unde s-a filmat serialul RACHETA ALBĂ) și
Dumitrana, Ilfov () [Corola-website/Science/300499_a_301828]
-
este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România, format din localitățile componente Alunișu, Dumitrana, (reședința), Pruni și Vârteju. Localitatea se află în vecinătatea sud-vestică a municipiului București, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Măgurele are o populație de de locuitori, fiind al optulea și cel mai mic centru
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]