29,295 matches
-
în 1784, el era un alcoolic suferind. Ea a constatat starea lui fizică dezgustătoare și că suferea de degenerare mintală. A introdus-o pe Charlotte în societate permițând-i să poarte faimoasele bijuterii ale mamei sale. Charlottei îi era foarte dor de mama ei (ea a sperat în van că Charles îi va permite să vină la Roma) și de copii ei, scriindu-i mamei ei 100 de scrisori într-un singur an. De asemenea, ea se temea că Rohan își
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
declarat el mai târziu. Debutul editorial s-a produs în 1936, cu placheta de versuri "Melancolie". Ulterior a început să publice în câteva reviste: Basarabia, Basarabia literară, Raza. În 1944 i-a apărut la Chișinău cartea de poezii "Cântece de dor și de război". După pierderea Basarabiei de către România, odată cu retragerea trupelor române, în 1944 familia Eisenbraun s-a refugiat în România, stabilindu-se la Brăila. Robert a continuat să scrie, publicând în revistele brăilene „Expresul”, „Ancheta” și „Înainte”, sub pseudonimul
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
semnala acțiunile unei „grupări dușmănoase” a tinerilor scriitori: A fost arestat la 2 februarie 1950, în urma altui denunț al unui coleg, și a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, pentru volumul „Cântece de dor și război”. După ce a trecut prin închisorile Uranus, Galați și Jilava, a fost trimis în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră unde s-a împrietenii cu scriitorii George Ivașcu, Isac Peltz, Nicolae Davidescu, Ștefan Ionescu și Horia Nițulescu. Ca să
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
17 iunie 1901, sub semnătura lui Al. Valescu, proprietarul ziarului, publica un articol intitulat " Pictorul Marinescu", în care remarca ecoul favorabil declanșat în presa vremii de expoziția de pictură deschisă de I.Marinescu - Vâlsan în rotonda Ateneului român. Mânat de dorul de a se perfecționa, a plecat la Munchen, Veneția, Paris, etc., vizitând și studiind marile saloane ale pictorilor germani, italieni și francezi. Vâlsan avea în pensula lui, ca nimeni altul, tristețea molatecă a satelor, amărăciunea vântului și a ploilor românești
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
de către Șeherezada au continuat și în cea de-a o mie și doua noapte, când i-a fost relatat sfârșitul poveștii lui Sinbad Marinarul. După ce s-a bucurat mai mulți ani de liniștea de acasă, bătrânului Sinbad i-a venit dorul de a cutreiera din nou prin lume, el alăturându-se unor oameni-animale denumiți cotconechezi pe spinarea unui monstru marin gigantic. El devine prieten cu acei oameni și le învață limba (care este veriga-lipsă dintre nechezat și cotcodăcit). Un exemplu al
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
început să redacteze articolul „Les Daces et les loups” (primul capitol din cartea "De Zalmoxis à Gengis-Khan. Études comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l'Europe orientale"). În primăvara anului 1959 l-a cuprins brusc dorul de literatură. Nu mai scrisese nimic în limba română de când întrerupsese scrierea nuvelei „Pe strada Mântuleasa...”, cu patru ani în urmă. Potrivit memoriilor sale, el a scris repede în lunile martie și aprilie la Chicago două scurte nuvele: „” și „O
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
o zonă etnografică bogată, iar Constantin Brăiloiu a făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
zonă etnografică bogată, iar Constantin Brăiloiu a făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
etnografică bogată, iar Constantin Brăiloiu a făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și diversificat repertoriul tarafurilor, interpretând mai ales melodii de dragoste și de dor. Cu timpul au apărut în zonă și alte instrumente muzicale precum chitara sau țambalul. În Tismana, la începutul secolului al XX-lea, cei mai vestiți lăutari au fost vioriștii Grigore Murgu (n. 1889 - d. 1947) și Ion Pleșa zis Rugină
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Muzica din folclorul vlăscean-teleormănean reprezintă una din muzicile cele mai apreciate și distinse din ansamblul creațiilor tradiționale românești. Doinele, baladele, cântecele de dor, de dragoste, de petrecere au trăsături comune cu toată creația folclorică a Munteniei și Olteniei, unele fiind împrumuturi care circulă neschimbat, dar cele mai multe au căpătat un stil și-un specific aparte. Înrudirea strânsă cu folclorul muzical de dincolo de Olt și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
din Merenii de Sus sau Oaie Dulceanu din Mavrodin. Doinele întâlnite în folclorul vlăscean-teleormănean se împart, din punct de vedere literar în două categorii: Doinele haiducești sunt creații în care se vorbește de exploatarea de altădată, în care este prezent dorul de răzbunare sau în care este cântată viața liberă dusă în mijlocul naturii. Perioada de înflorire a acestor creații este plasată, de obicei, în secolele XVII-XIX, când exploatarea feudală era în creștere continuă. Unele din doinele create pe atunci au supraviețuit
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
scopul meu aici este să prezint impresia unui vizitator american la Paris când acesta se plimbă pe străzi, ascultă diferitele zgomote stradale și absoarbe atmosfera franceză". Când poemul are caracter de blues "prietenul nostru american... a cedat unei crize de dor de casă". Dar "nostalgia nu este o boală fatală". Vizitatorul american "devine din nou un spectator alert al vieții pariziene iar zgomotele stradale și atmosfera franceză sunt triumfătoare". Maurice Ravel l-a cunoscut pe Gershwin în New York în timp ce Ravel efectua
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
în "Subito con brio". Stilul acestei secțiuni A este compus în stilul francez tipic al lui Claude Debussy și al compozitorilor membri Les Six. Secțiunea B în tempo "Andante ma con ritmo deciso" introduce muzica blues americană și crize de dor de casă. "Allegro" care urmează contină să exprime dorul de casă într-un blues în 12 măsuri. În secțiunea B Gershwin utilizează măsura comună, ritmuri sincopatice și melodii blues cu sunete de trompetă, saxofon și tobă mică. "Moderato con grazia
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
compus în stilul francez tipic al lui Claude Debussy și al compozitorilor membri Les Six. Secțiunea B în tempo "Andante ma con ritmo deciso" introduce muzica blues americană și crize de dor de casă. "Allegro" care urmează contină să exprime dorul de casă într-un blues în 12 măsuri. În secțiunea B Gershwin utilizează măsura comună, ritmuri sincopatice și melodii blues cu sunete de trompetă, saxofon și tobă mică. "Moderato con grazia" este ultima secțiune A care marchează o revenire la
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
director fiind fratele lui Take Ionescu, Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 59x41 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 20 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „Universala” și „Eminescu”. Între 2 mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular Român”. Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a înlocuit ziarul „Ordinea” și 14 noiembrie
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Jean Pangal (21 aprilie 1916 - 13 noiembrie 1916). În prima perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 65x48 cm. Costul unui număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris Între 17
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
tocmai se terminase; iar Maddie este o fată obișnuită, dar băiețoasă, care iubește sporturile și este căpitanul echipei de baschet de fete de la Ridgewood High. După ce Liv s-a întors acasă în Wisconsin pentru că a terminat filmările și îi era dor de familia ei, ea începe să meargă din nou la scoala regulat cu sora ei geamăna, Maddie, fratele mai tanar Joey, și părinții lor, Pete și Karen, care sunt profesori la scoala lor. Pete este antrenorul de baschet,iar Karen
Liv și Maddie () [Corola-website/Science/332772_a_334101]
-
considerând că s-au grăbit atunci cănd au decis să formeze un cuplu. În această săptămână, Vlanetina și Daniel au format un cuplu. În a șasea Gală Săptămânală, înainte de începerea nominalizărilor, Lucian a declarat că dorește să părăsească competiția din cauza dorului de casă. D-na. Gheorghița și Flavius au spus, de asemenea, că doresc să plece acasă din cauza unor probleme de sănătate. Când a auzit că iubitul ei, Flavius, dorește să perăsească competiția, Raluca le-a cerut fetelor să o nominalizeze
Mireasă pentru fiul meu - Sezonul 4 () [Corola-website/Science/332865_a_334194]
-
Australia. În 21 decembrie 1901 se îmbarcă spre casă, băștinașii conducându-l cu mare drag. În drum se oprește la Sri Lanka, la Bombay și în Peninsula Arabică. Ajuns la Budapesta în august 1902 este întâmpinat cu onoruri în gara Keleti. Dorul de familie și locurile natale îl aduc spre casă, fiind așteptat cu emoție nu doar de familie ci și de cei apropiați. Se întoarce la Budapesta însoțit de două dintre surori sale: Erzsi și Ilona, iar prima dintre ele îl
Lajos Bíró (zoolog) () [Corola-website/Science/333596_a_334925]
-
sale au fost pierdute de-a lungul timpului. Multe fragmente din scrierile sale s-au găsit în scrierile sufi de mai târziu. Junaid folosește în mod constant cuvinte precise și limbaj specific pentru a încerca să il descrie pe Dumnezeu, dorul pentru El și condiția umană. Limbajul său pretențios imediat îndepărtează pe mulți, dar Junaid a avut o rațiune în această scriere criptică. Conform cu Encyclopedia of Islam, Junaid a descoperit că o scrisoare pe care a scris-o a fost deschisă
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
2010 Dara a început înregistrările pentru albumul de debut. Ea a colaborat pentru album cu Anatol Roșcovan și Eugen Doibani. A cântat la un prim concert în 2010, la Moscova, unde a interpretat două piese solo, "Camino" și "Mi-e dor" și un cover pentru piesa lui Alanis Morissette "Uninvited". În 2011 și-a lansat albumul de debut, "Unsorted". Mai târziu și-a lansat primul single oficial "Open Your Eyes", pentru care a realizat și un videoclip. Versurile piesei au fost
Dara (cântăreață) () [Corola-website/Science/333622_a_334951]