30,182 matches
-
nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru. Pe o petală de tradafir, o albină își usca aripile umezite de roua dimineții. -Bună dimineața, albinuțo! am salutat-o eu. -Bună, draga mea! a răspuns ea trezită de voioșia glasului meu. -Ce program ai
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
luându-și licența în 1959, iar până în 1961 va pregăti un doctorat în istoria religiilor în cadrul Institutului Teologic din București. Între 1961 și 1964 este încarcerat, suferind o detenție politică „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Trece prin penitenciarele Uranus, Jilava, Grădina, Salcia. După ieșirea din închisoare se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, secția istoria și teoria artei (1966-1971). Este, scurt timp, redactor la revista „Amfiteatru”, apoi la Studioul Animafilm. În 1977 solicită plecarea din țară, stabilindu-se în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
fi încadrată și încercarea de a stabili o tipologie, credibilă, a orașului în Moldova modernă, plecând de la procesul de formare urbană, care merge din medievalitatea românească. Astfel, autorul identifică orașul industrial, al cărui prototip este Bacăul, orașul episcopal, Romanul, orașul grădină și orașul culturii, îngemănare care marchează Botoșaniul, orașul comercial, Piatra Neamț. Ca și Galații, Iașii exced această clasificare, fiind mai curând un Oraș-Soare, o sinteză a modelelor urbane din zona istorico-geografică, ne spune autorul. Imensul material arhivistic parcurs de autor, plecând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de modernizare oarecum simultană a reședințelor de județ din Moldova spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor statului în direcția europenizării, dar și a constituirii unor elite locale de factură occidentală. Putem menționa lucrările de amenajare a grădinilor publice, de realizare a trotuarelor și a străzilor, de canalizare, de asanare, de amenajare a piețelor centrale, de introducere a curentului electric și a iluminatului public etc. Trimiterile la arhitectura acestor orașe întregesc un tablou veridic al orașului moldovenesc din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anii 1864-1916 - în care, pe măsura consolidării statului român și a creșterii rolului administrațiilor locale, apar și primele semne ale sistematizării urbane: construcția trotuarelor, intensificarea proiectelor ce vizau realizarea aliniamentului stradal, demolarea clădirilor cu o structură de rezistență precară, amenajarea Grădinilor Publice, proiectele privind canalizarea și alimentarea cu apă potabilă, introducerea energiei electrice, pavarea străzilor principale, ridicarea Palatelor Administrative ș.a. Schema propusă este aplicabilă în cazul majorității orașelor din Moldova, obiectivul nostru final fiind evoluția orașelor medii și mici din această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pildă, au demarat proiectele de sistematizare urbană cu mult înainte de anul 1864: încă din anul 1776 orașul era luminat cu zeci de fânare; primele planuri de pavare a străzilor și de astupare a gropilor și pivnițelor datează din anul 1832; Grădina Copou a fost proiectată în anul 1833; orașul avea în anul 1844 un număr de 72 de străzi principale, dintre care 19 paveluite și 17 șoseluite; Teatrul de la Copou a fost inaugurat în anul 1846 ș.a. Totuși, și în cazul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trotuarelor (ce vor continua și în perioada 1918-1938); lucrări de pavare sau de asfaltare a principalelor străzi ale orașelor, (aceste lucrări au fost demarate în deceniul opt al secolului al XIX-lea și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea și îndiguirea cursurilor de apă ce traversau spațiul urban - spre exemplu, în Bacău, lucrările de canalizare a pârâului Negel (1855-1874) , iar în Piatra Neamț, lucrările de canalizare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neprovocată a particularităților. De pildă, pentru intervalul de timp supus analizei noastre, în regiunea Moldovei putem vorbi de următoarea tipologie urbană: avem, în Bacău, un veritabil „Oraș industrial”, în Roman, un „Oraș episcopal”, în Botoșani, o fericită combinație între „Orașul grădină” și „Orașul culturii”, în Piatra Neamț, un reușit sincretism între „Orașul comercial” și „Orașul turistic”, și, nu în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exterioară în relif; 4. casele muncitorești - case tip, ridicate în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, construite din cărămidă, cu un singur nivel, de obicei grupate câte dou), cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul din țiglă”. Odată ajunși la capătul acestui periplu istoric, apreciem că metamorfoza citadină a vechii așezări a Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amenajarea parcului și cartierului de Sud-Vest (cartierul Oituză - lansat de consilierul Ioan Merica în ședința din 31 martie 1921. În pledoaria pentru susținerea acestui proiect, I. Merica a invocat următoarele argumente: creșterea numărului de locuitori, numărul limitat de locuri din Grădina Publică, precum și dorința de a avea în oraș „aer curat și de a oferi băcăuanilor o distracție oarecare”. Cadrul legal pentru dezvoltarea proiectului a fost asigurat de legea din octombrie 1921 - legea Invalizilor, Orfanilor și Veteranilor de Război (I.O.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aceștia să nu aibă nicio proprietate imobilă urbană”. Cartierul și parcul urmau să fie amenajate pe terenul situat în spatele Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, elementele principale de încadrare fiind drumul spre comuna rurală Sărata și linia ferată „până spre fundul grădinilor orașului Bacău”. Terenul, ce urma să fie expropriat din țarina hrisovuliților, avea o suprafață de 31,5 hectare, dintre care 6 hectare erau alocate pentru amenajarea parcului, restul „urmând să se parceleze în loturi pentru construcția de case”. În ciuda faptului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
degajă o impresie de monumentalitate, efect la care concură masivitatea, volumul amplu, dar și maniera de decorare a fațadelor, prin utilizarea ancadramentelor și frontoanelor triangulare la ferestre. Edificiul a fost refăcut în anul 1880, ocazie cu care, odată cu amenajarea cochetei grădini publice dinspre bulevard, se punea punct epocii zarzavagiilor bulgari din centrul orașului. Până la apariția acestei grădini, locul, nefiind împrejmuit, a fost închiriat de către consiliul comunal pentru vânzătorii și producătorii de ceapă, usturoi, sfeclă, salată etc. În anul 1896 clădirea a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decorare a fațadelor, prin utilizarea ancadramentelor și frontoanelor triangulare la ferestre. Edificiul a fost refăcut în anul 1880, ocazie cu care, odată cu amenajarea cochetei grădini publice dinspre bulevard, se punea punct epocii zarzavagiilor bulgari din centrul orașului. Până la apariția acestei grădini, locul, nefiind împrejmuit, a fost închiriat de către consiliul comunal pentru vânzătorii și producătorii de ceapă, usturoi, sfeclă, salată etc. În anul 1896 clădirea a suferit și alte modificări, prin realizarea unor noi încăperi și schimbarea intrării principale pe latura de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mici și mijlocii. În general, casele sunt ridicate în stil „vagon”, încăperile venind la rând, de-a lungul unui culoar sau geamlâc. O altă caracteristică a locuințelor particularilor este dată de poziționarea la stradă a acestora. În măsura în care suprafața terenului permitea, grădina era amplasată în lateralul caselor sau, mai rar, în spatele acestora. Excepțiile sunt oferite de casele boierești, ale marilor proprietari sau ale potentaților politici. În cazul acestora, datorită generozității spațiului, grădinile sunt o avangardă a spațiului de locuit (de exemplu, casa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de poziționarea la stradă a acestora. În măsura în care suprafața terenului permitea, grădina era amplasată în lateralul caselor sau, mai rar, în spatele acestora. Excepțiile sunt oferite de casele boierești, ale marilor proprietari sau ale potentaților politici. În cazul acestora, datorită generozității spațiului, grădinile sunt o avangardă a spațiului de locuit (de exemplu, casa Cantilli). Până în primul deceniu al perioadei interbelice, atunci când suprafața intravilană a crescut spectaculos, orașul s-a dezvoltat în special pe verticală. În zonele centrale, dată fiind valoarea ridicată a terenului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aparte, cu atât mai mult cu cât zilele de restriște au fost petrecute de d-sa aici, tot aici a fost ales pentru prima oară deputat și tot la Bacău s-a zămislit și Liga Poporului”. Solemnitățile au continuat în Grădina Publică, acolo unde a fost organizat un miting de susținere a listei Partidului Poporului. Aici au ținut cuvântări avocații băcăuani George Berea și M. Șova, care au lansat cu această ocazie programul de guvernare al partidului. Întrunirea a luat sfârșit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
publice. Așa cum rezultă din documentele ce surprind aceste aspecte insolite, Bacăul anilor ’30 avea, chiar în zona centrală a orașului, un singur loc public în care trecătorii puteau să scape de presiunea nevoilor fiziologice - este vorba de W.C.-ul din grădina publică, ce a fost dotat cu o cabină pentru femei abia la mijlocul anilor ’30. Efectele acestei realități sunt surprinse cât se poate de transparent de unul din redactorii băcăuani ai ziarului nemțean „Telegraful”: „În orașul nostru nu te poți plimba
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesteia în proprietatea elvețianului Felix Grivel (1890), băcăuanii au apreciat mai mult drojdia „pentru plămădit cozonaci”. Mașinile moderne aduse de elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun scaun”. Deși citatul din Costache Radu induce ideea unui atașament ridicat al băcăuanilor față de licoarea „Grivel”, în realitate apetitul băcăuanilor pentru consumul de bere a fost unul extrem de modest. O statistică din iulie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe cele aparținând domeniului privat, a fost efectuată de către administrația locală prin intermediul bugetelor anuale. Personalul Poliției, cel al serviciului religios, corpul medical al Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, corpul profesoral, măcelarii din hala de victualii, muncitorii din abatorul orașului, personalul grădinilor publice, al cimitirului comunal, angajații Serviciului de ecleraj, sau de la paza contra focului, întreținerea săracilor și a copiilor abandonați etc., toate aceste instituții și servicii erau finanțate de Primăria Bacău. Din această perspectivă, despre primar se poate spune faptul că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
țină strânsă în jurul gleznelor”. În limbajul colocvial, această rochie a fost adoptată sub denumirea de „rochia împiedicată”. Se purtau pălăriile supradimensionate, ce erau garnisite cu „egrete, aripi de păsări, profuzie de flori și noduri uriașe de panglici, închipuind o adevărată grădină de zarzavat - în limbajul colorat al modistelor acest aranjament era numit <<varză>>”. Acest tip de pălării - adevărate „depozite” de accesorii - a fost abandonat în perioada interbelică, atunci când doamnele au îmbrățișat modelele franțuzești, mult mai simple și de mici dimensiuni. Tot
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3. La ora 11 A.M. va avea loc defilarea în fața Palatului Administrativ, în ordinea următoare: cercetașii din cohorta DragoșVodă, elevii școlilor, corporația de meseriași și armata; 4. Seara va fi iluminat tot orașul, cu osebire toate edificiile publice, piețele și grădinile; 5. La 9 P.M. muzica Regimentului 27 infanterie va cânta retragerea cu torțe, după care se va merge în Grădina publică”. La sfârșitul Primului Război Mondial, și-a început activitatea Societatea „Mormintele Eroilor”. În ziua de 20 mai 1920, decretată ca zi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
școlilor, corporația de meseriași și armata; 4. Seara va fi iluminat tot orașul, cu osebire toate edificiile publice, piețele și grădinile; 5. La 9 P.M. muzica Regimentului 27 infanterie va cânta retragerea cu torțe, după care se va merge în Grădina publică”. La sfârșitul Primului Război Mondial, și-a început activitatea Societatea „Mormintele Eroilor”. În ziua de 20 mai 1920, decretată ca zi națională, sub denumirea de Ziua Eroilor Neamului, societatea a pregătit organizarea unei procesiuni generale, „în orașe, ca și în comunele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
muzica Regimentului 5 Artilerie Grea, „au executat retragerea cu 50 de torțe”. Seara, până la miezul nopții, pe acordurile muzicii fanfarei militare, amatorii de bere și divertisment aveau posibilitatea „să-și tragă sufletul” la terasa mereu neîncăpătoare amenajată în fața chioșcului din Grădina Publică. Conform ordinului prefectului N. Gatoski, orașul a fost „pavoazat pe tot timpul zilei”. În mod firesc, pe parcursul întregii perioade interbelice, autoritățile județului și ale orașului Bacău s-au implicat cu aceeași dăruire și în organizarea festivităților aniversare legate de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în grădina halei de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la care a fost anexat și planul scenei de lemn. Primele spectacole vizionate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]