167,112 matches
-
entități. Așadar, echipa de inspecție fiscală are în vedere activitatea desfășurată pe teritoriul României doar atunci când verifică și calculează indicatorul „cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“, însă nu procedează la fel atunci când verifică „cifra de afaceri totală“, pentru stabilirea acestui ultim indicator având în vedere și activitățile desfășurate de reclamantă în afara teritoriului României. Or, pentru că terminologia folosită la art. 6 este una generală a făcut posibile interpretarea și aplicarea art. 6 din ordinul atacat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
erau delegate către președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Inițial, reclamanta consideră că trebuie stabilit care este domeniul de aplicare al ordinelor comune ministeriale și dacă legiuitorul a atribuit competența de a stabili mecanismul de calcul al cifrei de afaceri către 2 organe administrative simultan. În acest sens, verificând competența celor 3 ministere, art. 60 pct. 5 lit. a d) din Codul fiscal spune că scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun … reglementat la art. 147 alin. (17), iar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
reglementării acestor acte normative. Însă nu a făcut-o și a continuat cu nota citată mai sus prin care nu mai oferă instrucțiuni de completare a Declarației 112, ci reglementează aspecte care țin de modul de stabilire a cifrei de afaceri (fără a discuta aici că și președintele CNSP și-a depășit atribuțiile). Astfel că cele 3 ministere încalcă competența stabilită de către legiuitorul primar prin Codul fiscal, deoarece prin art. 60 pct. 5 lit. e) din Codul fiscal este atribuită
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
încalcă competența stabilită de către legiuitorul primar prin Codul fiscal, deoarece prin art. 60 pct. 5 lit. e) din Codul fiscal este atribuită președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză competența de a stabili mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, așadar competența exclusivă altui organ. Prin nota adoptată, cei 3 pârâți au acționat cu exces de putere, fiind întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, pârâții încălcând limitele competenței atribuite de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
o condiție față de cele stipulate în Codul fiscal, act normativ superior. În plus față de Ordinul nr. 239/2019, ordinele ministeriale mai adaugă că doar activitatea în construcții desfășurată pe teritoriul României este avută în vedere pentru stabilirea cifrei de afaceri realizate efectiv, iar pentru cifra de afaceri totală va fi avută în vedere și cea realizată în afara României. Se încalcă așadar flagrant procesul de tehnică legislativă și principiul securității juridice. Astfel, orice completare, modificare a art. 60 pct. 5
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Codul fiscal, act normativ superior. În plus față de Ordinul nr. 239/2019, ordinele ministeriale mai adaugă că doar activitatea în construcții desfășurată pe teritoriul României este avută în vedere pentru stabilirea cifrei de afaceri realizate efectiv, iar pentru cifra de afaceri totală va fi avută în vedere și cea realizată în afara României. Se încalcă așadar flagrant procesul de tehnică legislativă și principiul securității juridice. Astfel, orice completare, modificare a art. 60 pct. 5 din Codul fiscal poate fi dispusă doar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
contravină prevederilor acestora, contrar notei din anexa 6 la aceste ordine. Chiar și dacă s-ar avea în vedere că se dorește, în plus față de cât a făcut-o Ordinul nr. 239/2019, clarificarea mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, orice intervenție legislativă pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează numai printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, conform art. 69 din Legea nr. 24/2000. Deși nu e legală completarea cerințelor acordării facilităților fiscale prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
referire strictă la aspecte din aria de competență a Ministerului Finanțelor. Așa fiind, față de petitul nr. 1-3, pârâtul solicită a se constata că prin actul administrativ cu caracter normativ se aprobă Metodologia privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, respectiv Ordinul nr. 239/24.07.2019. Potrivit art. 1 alin. (2) din anexa la ordinul menționat se prevede că „Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de prezența metodologie se aplică de către societățile înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
prin actul administrativ cu caracter normativ se aprobă Metodologia privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, respectiv Ordinul nr. 239/24.07.2019. Potrivit art. 1 alin. (2) din anexa la ordinul menționat se prevede că „Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de prezența metodologie se aplică de către societățile înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare societăți, care au înregistrat în actul constitutiv cel puțin unul din codurile menționate la art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
art. 60 pct. 5 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, și care desfășoară efectiv activitate de construcții. Se aprobă Metodologia privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, prezentată în anexă. “ Pe fondul cauzei, în ipoteza în care se înlătură excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în legătură cu petitul 4 și 5, pârâtul precizează următoarele: La adresa actelor administrative cu caracter normativ s-au adus critici de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
fi folosit conjuncția coordonatoare „și“, fapt ce ar fi exclus aplicarea principiului Specialia generalibus derogant, principiu ce se aplică în speță. Totodată, precizează pârâta, reclamanta avea cunoștință de faptul că ordinul de stabilire a mecanismului de calcul al cifrei de afaceri va fi publicat pe site-ul său CNSP, întrucât acest lucru este prevăzut în Codul fiscal, lege publicată în Monitorul Oficial și pe care aceasta a avut-o ca bază la calculul facilităților fiscale. Acest fapt este confirmat de reclamantă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
facilitatea fiscală potrivit prevederilor art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deci chiar articolul care reglementează la lit. e) obligația CNSP de a publica pe site-ul propriu ordinul privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri. Faptul că la calcularea facilităților fiscale reclamanta nu a ținut cont de prevederile Ordinului nr. 239/2019, nu ne poate fi imputat și nu poate atrage inexistența ordinului. Dacă ar fi dovedit bună-credință, anterior calculării facilităților fiscale, reclamanta ar fi trebuit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015. Mai mult, după intrarea în vigoare a pct. 5 din art. 60 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015, reclamanta nu putea să își calculeze facilitățile fiscale decât după mecanismul de calcul al cifrei de afaceri stabilit prin Ordinul președintelui CNSP; în caz contrar, orice facilitate acordată după un alt mod de calcul nu respectă legea, respectiv Codul fiscal. În același raționament, pârâta menționează că în situația în care era nemulțumită de conținutul lit. e) pct.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
același raționament, pârâta menționează că în situația în care era nemulțumită de conținutul lit. e) pct. 5 din art. 60 din Codul fiscal care prevedea obligația postării pe site a ordinului președintelui CNSP pentru mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, aceasta avea posibilitatea atacării acestei norme speciale. Faptul că reclamanta a ignorat aplicarea prevederilor Ordinului CNSP nr. 239/2019 nu înseamnă că acesta nu există și nu producea efecte juridice. Pârâta consideră că ar fi putut fi ținută responsabilă doar în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pentru următoarele motive: La adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2019, legiuitorul a avut în vedere, așa cum rezultă din preambulul acesteia, necesitatea clarificării măsurilor de sprijin al sectorului construcțiilor și a modului în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, ca urmare a Acordului cu Federația Patronatelor din Construcții și măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
lucrările de construcții s-au majorat cu 33,4% față de aprilie 2018. Pentru ca aceste rezultate să se mențină s-a considerat necesar să se clarifice măsurile de sprijin al sectorului construcțiilor și modul în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin. În cazul neadoptării acestor măsuri, sectorul construcțiilor ar fi putut avea o contribuție negativă la crearea produsului intern brut, așa cum s-a înregistrat în ultimii ani, cu repercusiuni directe asupra nivelului de trai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
măsurilor de sprijin al sectorului construcțiilor statuate prin modificarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au reieșit o serie de disfuncționalități, îndeosebi cu privire la modul în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, nefiind reglementată situația societăților comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019 și pentru că nu se preciza posibilitatea stabilirii unui mecanism unitar de calcul al cifrei de afaceri pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, nefiind reglementată situația societăților comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019 și pentru că nu se preciza posibilitatea stabilirii unui mecanism unitar de calcul al cifrei de afaceri pe baza căreia să se aplice facilitățile fiscale. Mai mult, la adoptarea actului normativ primar s-a avut în vedere și impactul socioeconomic ce urma să îl aibă acordarea acestor măsuri de sprijin și a rezultat că acesta este un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
administrative cu caracter normativ al căror emitent nu este Ministerul Sănătății, ci Comisia Națională de Strategie și Prognoză (Ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239 din 24.07.2019 pentru aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri) și Ministerul Finanțelor Publice (Ordinul nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinul nr. 1.942/979/819/2020). Dreptul pretins de reclamantă trebuie să își poată obține recunoașterea sau realizarea în contradictoriu cu persoana chemată în judecată sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
avut calitatea de coinițiator doar pentru anumite domenii de competență. Normele a căror anulare o cere reclamanta nu intră în domeniul de competență al Ministerului Sănătății. Astfel cum se poate observa, normele reglementează determinarea ponderii de 80% din cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții, iar entitățile vor avea în vedere numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României. Temeiul Ordinului nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinului nr. 1.942/979/819/2020 este art. 147 alin. (17) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investițiilor, legiuitorul a avut în vedere, după cum rezultă din expunerea de motive, necesitatea clarificării măsurilor de sprijin al sectorului construcțiilor și a modului în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, ca urmare a Acordului cu Federația Patronatelor din Construcții și măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
lucrările de construcții s-au majorat cu 33,4% față de aprilie 2018. Pentru ca aceste rezultate să se mențină s-a considerat necesar să se clarifice măsurile de sprijin al sectorului construcțiilor și modul în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin. În cazul neadoptării acestor măsuri, sectorul construcțiilor ar fi putut avea o contribuție negativă la crearea produsului intern brut, așa cum s-a înregistrat în ultimii ani, cu repercusiuni directe asupra nivelului de trai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
măsurilor de sprijin al sectorului construcțiilor statuate prin modificarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au reieșit o serie de disfuncționalități, îndeosebi cu privire la modul în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, nefiind reglementată situația societăților comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019 și pentru că nu se preciza posibilitatea stabilirii unui mecanism unitar de calcul al cifrei de afaceri pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, nefiind reglementată situația societăților comerciale nou-înființate, respectiv înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019 și pentru că nu se preciza posibilitatea stabilirii unui mecanism unitar de calcul al cifrei de afaceri pe baza căreia să se aplice facilitățile fiscale. Față de cele arătate, este evident că ordinele contestate au fost emise cu respectarea strictă a actului normativ pe care s-au încheiat, neaducând niciun fel de adăugare la lege, ci doar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pârâților și nici nu poate atrage inexistența ordinelor. După intrarea în vigoare a punctului 5 al art. 60 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015, reclamanta nu putea să își calculeze facilitățile fiscale decât după mecanismul de calcul al cifrei de afaceri stabilit prin Ordinul președintelui CNSP; în caz contrar, orice facilitate acordată după un alt mod de calcul nu respectă legea, respectiv Codul fiscal. În situația în care reclamanta era nemulțumită de conținutul literei e) punctul 5 din art. 60 Cod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]