30,054 matches
-
Herman în Rapolla, iar pe Petru în Trani. Când Richard de Capua a părăsit Cannae pentru a se retrage la Capua, Guiscard a pornit împotriva orașelor capuane, cucerind Andria după un scurt asediu și forțând capitularea Cisternei, unde l-a expus pe Petru legat în fața locuitorilor, vasali ai lui Petru, astfel încât aceștia să nu poată contraataca. La insistențele lui Petru, locuitorii din Cisterna au capitulat. Petru a fost ulterior eliberat, dar nevoit să jure credință și supunere față de Guiscard și să
Petru al II-lea de Trani () [Corola-website/Science/328201_a_329530]
-
o viteză foarte mare și/sau un timp de călătorie foarte lung. Timpul necesar de călătorie cu majoritatea metodelor realistice de propulsie ar fi de la zeci de ani la milenii. Prin urmare, o navă interstelară ar fi mult mai grav expusă la pericole față de călătoriile interplanetare, pericole ca vidul, radiațiile, imponderabilitatea și micrometeoriții. Durata îndelungată a călătoriei face dificilă proiectarea misiunilor cu echipaj uman. Limitele fundamentale ale spațiu-timp-ului vor fi o altă provocare. În plus, este dificil de prevăzut justificarea călătoriilor
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
o modă ce s-a răspândit cu rapiditate. Prima apariție publică a unei femei ce purta piercing în buric este atribuită fotomodelului american Christy Turlington. Aceasta a urcat pe podium, în cadrul unui festival de modă din Londra din anul 1993, expunându-și buricul în care avea un cercel. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar în ziua următoare Naomi Campbell a apărut și ea cu un astfel de accesoriu. Ulterior, cele două fotomodele au participat împreună la o emisiune a lui
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
cât și al femeilor adulte. Unul dintre motivele principale pentru care a devenit atât de popular și a intrat în cultura de masă este acela că cercelul poate fi ascuns cu ușurință sub îmbrăcăminte atunci când femeia nu dorește să îl expună, în anumite circumstanțe și din diferite motive. În România apariția acestei mode s-a produs la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000. Între primele femei care au avut apariții publice în care și-au arătat cercelul din buric se
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
cercelului în buric la femeie este uneori supusă criticilor. Astfel, piercing-ul ombilical este considerat de unele persoane ca reprezentând un semn de imoralitate sau de superficialitate, ori este asociat femeilor de moravuri ușoare. După ce Christy Turlington a apărut în public expunându-și cercelul din buric, alte femei cunoscute au ales să adopte acest tip de piercing. Astăzi există un număr mare de femei celebre care poartă cercel în buric, între care multe fotomodele, cântărețe, actrițe, prezentatoare de televiziune, dar și femei
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
Australia de Vest, Australia. O echipă formată din patru oameni de stiință, de la Geological Survey din Australia de Vest și Universitatea Națională din Australia, condusă de Arthur J. Mory, a anunțat descoperirea craterului în 15 aprilie 2000. Craterul nu este expus la suprafață și, prin urmare, dimensiunea sa este incertă. Echipa care l-a descoperit crede că poate fi de până la 120 km în diametru, dar alții susțin că poate fi mult mai mic, un studiu sugerează un diametru de aproape de
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
bursă, a studiat la "Academia Julian", sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens. A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial. În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat. În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
care Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu și a fost realizată în ateliere vieneze. În prezent, este expusă la Castelul Peleș din Sinaia. A pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic al Universității din Cluj, prin care se
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
anii următori Mân Ray a evoluat de la pictură convențională la utilizarea unei bogații de mijloace artistice alternative - colaje, obiecte de gata, fotografii, asamblări de materiale, aerograme, - dezvoltând un stil artistic propriu, chiar dacă influențat uneori de Marcel Duchamp. În 1916 a expus un obiect pre-dadaist intitulat „Autoportret”. Împreună cu Marcel Duchamp și Francis Picabia a întemeiat secția new yorkeză a mișcării dadaiste. A editat și primul și unicul număr al revistei „Dada la New York” (1920). Exemple de creații din această perioadă sunt "The
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
publicate în revistele de specialitate. În 1925 împreună cu Jean Arp, Max Ernst, André Masson, Joan Miró și Picasso, și-a prezentat operele la prima expoziție a suprarealiștilor la galeria Pierre din Paris Una din lucrările importante pe care le-a expus în acea perioadă a fost un metronom cu ochi de femeie, intitulat la origine "Obiect de distrus", alta fiind "Violon d'Ingres", reprezentând-o pe Kiki de Montparnasse, cu o boneta orientala în postura unor femei pictate de Ingres, și
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
Centrală a orașului Bistrița a avut loc evenimentul "" Un fel de om - Grigore Bradea"", dedicat împlinirii a 15 ani de la mutarea la cele veșnice a sculptorului Grigore Bradea, deosebit de activ în conturarea grupării plastice din municipiu. În galerie au fost expuse peste 30 de portrete ale sculptorului Grigore Bradea semnate de pictori și sculptori care l-au cunoscut. Între aceștia se numără Vasile Mureșan Murivale, Radu Hangan, Marius Șușcă, Elena Nacu, Georgiana Vrânceanu Cotuțiu, Alexandru Șerban, George Mircea, Arpad Racz, Pavel
Grigore Bradea () [Corola-website/Science/328404_a_329733]
-
de ani, între 1869 și 1900, pe linia București-Giurgiu, după care, locomotiva a rămas la depou și a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești. În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești. În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
Remizei CFR Mogoșoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie și zăpadă. Viteza maximă de circulație a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei. Tot în Muzeul CFR a fost expusă prima locomotivă realizată la Reșița, în anul 1873, machete reprezentând locomotive construite în țară, macheta unei instalații de centralizare electrodinamică cu relee, înzestrată cu bloc de linie automat și
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie și zăpadă. Viteza maximă de circulație a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei. Tot în Muzeul CFR a fost expusă prima locomotivă realizată la Reșița, în anul 1873, machete reprezentând locomotive construite în țară, macheta unei instalații de centralizare electrodinamică cu relee, înzestrată cu bloc de linie automat și cu instalații dispecer. Colecția muzeului mai cuprinde vagoane, telegraf Morse (1869
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
destinația de locuință. Pe partea estică se poate vedea un turn mic care avea rolul de apărare al accesului pietonal spre biserică. În partea sud - vestică și nord- vestică zidurile erau flancate de două turnuri masive. Pe partea cea mai expusă spre panta dealului, în direcția vestică, s-a ridicat în secolul al XVII-lea un zid ce avea un rând de guri de smoală și două rânduri de guri de tragere. În fața acestui zid prin care fortificația a fost practic
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
fost capturat în Hillersleben și transportat la Aberdeen Proving Grounds, Maryland însă în final a fost vândută ca fier vechi. Nr. VI Ziu a fost capturat de Armata Roșie, probabil după ocuparea orașului Jüterbog pe 20 aprilie 1945. Acesta este expus la Muzeul de tancuri Kubinka și este marcat cu numele de Nr. I Adam. Nr. IV Odin a fost de asemenea capturat de Armata Roșie. Soarta vehiculelor Nr. I Adam și Nr. III Thor nu este cunoscută. Cel mai probabil
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
numeroase referințe la dușmani. Melodia cântecelor de acest fel este una sobră, rece. Acești „dușmani”, ale căror trăsături fizice sunt destul de vagi, sunt „loviți” cu blesteme năpraznice, care de cele mai multe ori stârnesc amuzamentul. În aceste tipuri de cântări, lăutarii își expun fiecare talentul poetic, prin crearea de versuri cu blesteme care mai de care mai savuroase și atractive către publicul fascinat de aceste melodii. Dușmanii, instalați probabil mai de curând, dar temeinic și obsesiv în lirica gorjenească, sunt întruchipări concentrate ale
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
i-a transmis că dorește ca imaginea divinei milostiviri să fie în mod public adorata. În vinerea din 26 aprilie 1935 părintele Sopocko ține prima slujba a divinei milostiviri, Faustina participând la această slujba. Prima Liturghie în timpul căreia a fost expusă a avut loc pe 28 Aprilie, 1935, a doua duminică după Paste, Faustina participând deasemenea. Aprilie 28, 1935 a fost deasemenea și celebrarea sfârșitului Jubileului Răscumpărării de către Papă Pius al XI-lea. Totuși părintele Michael Sopocko(confesorul Faustinei) reușește să
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
în 1966. În 1959, cum Vaticanul a interzis devoțiunea față de Divină Milostivire admonestându-l și pe părintele Sopocko în mai multe rânduri, interzicându-i-se întreaga muncă în acest sens. Totuși , , a permis surorilor să păstreze pictură originală ce era expusă în capelă lor astfel că oricine dorea să continue să se roage înaintea ei putea să o facă. Un articol apărut în sugerează că interzicerea se datora unor probleme teologice cum ar fi aceea că “Iisus a promis o completă
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
genericul final sunt adresate mulțumiri filialelor A.C.R. București și Prahova pentru sprijinul acordat în realizarea acestui film. Acest film conține și o scenă de nuditate. La un moment dat, Carmen Galin se schimbă de haine în mașină și își expune cu acest prilej sânii goi. Lansarea filmului a avut loc la 24 august 1992, „în plină restructurare cinematografică”, intrând din acest motiv într-un con de umbră. Filmul "Telefonul" a fost vizionat de 6.666 de spectatori la cinematografele din
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
făcut un studiu structural al castelului, pentru a decide soarta ulterioara a acestuia sau dacă va fi sau nu supus demolării. Fiul lui Gilly, Friedrich Gilly, a realizat câteva gravuri a castelului și a arhitecturii sale, pe care le-a expus la Berlin și care au fost publicate mai apoi de către Friedrich Frick, din 1799 până în 1803. Aceste gravuri au dus la „redescoperirea” de către publicul prusiac a castelului și a istoriei Cavalerilor Teutoni. Johan Dominicus Fiorillo a publicat o altă ediție
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
Nicolae din localitate i s-a atribuit numele său. În august 1961, Sadoveanu, deși bolnav, a venit la Fălticeni pentru ultima oară. În anul 1987 casa în care a locuit Mihail Sadoveanu a fost transformată în muzeu memorial. Aici sunt expuse documente, cărți, fotografii și obiecte personale care au aparținut scriitorului. În fiecare an, în luna noiembrie, în semn de omagiu, iubitorii operei sadoveniene se întâlnesc la Fălticeni în cadrul „Zilelor Sadoveanu”.
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
taberei lui Cezar călare înainte de a-și aruncă armele la pământ la picioarele lui, dându-și jos armura și îngenunchiind în fața lui Cezar cu un gest extravagant. A stat în închisoarea de la Tullianum din Romă cinci ani, înainte de a fi expus public la parada triumfala a lui Cezar din anul 46 i.C. A fost executat după parada, probabil prin strangulare în închisoare, așa cum pretinde tradiția.
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]
-
770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]