30,182 matches
-
mai amuzante, împrejurările în care a fost semnat contractul între I. Bercovici și directorul acestei trupe merită să fie redate. Iată ce se preciza în cererea privind obținerea autorizației de funcționare: „(...) după ce am jucat timp de 25 zile angajați în grădina fabricii de bere Grivel, scopul material a fost atât de slab, încât ne-a făcut imposibilă plecarea. Pentru a ne salva, am luat grădina Eden, unde, cu începere de la 20 iulie, vom da regulat reprezentațiuni teatrale. Vă rugăm, domnule primar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în cererea privind obținerea autorizației de funcționare: „(...) după ce am jucat timp de 25 zile angajați în grădina fabricii de bere Grivel, scopul material a fost atât de slab, încât ne-a făcut imposibilă plecarea. Pentru a ne salva, am luat grădina Eden, unde, cu începere de la 20 iulie, vom da regulat reprezentațiuni teatrale. Vă rugăm, domnule primar, să acceptați să plătim cel mult prețul de la Grivel, adică 3 lei pe seară”. De-a lungul timpului, între conducerile școlilor primare și artiștii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mărirea capacității teatrului; 2. Amenajarea sălii și scenei cu recuzită și decoruri moderne, completarea mobilierului existent, perfecționarea sistemelor de încălzire și iluminat”. Pe lângă acestea, din dorința de a oferi Bacăului „o extindere artistică mai mare”, antreprenorii propuneau și construirea unei „grădini de vară, unde să se poată juca și teatru și cinematograf, în condiții superioare celor existente”. Terenul vizat (aproximativ o mie de metri pătrați) era situat în strada Bacău Piatra, locul fiind, de regulă, închiriat trupelor de circ ce susțineau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
putea fi denumite - din dorința de a fi cât mai aproape de adevăr - „cinematografe de domiciliu”. Spre exemplu, în mai 1919, Primăria Bacău a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da reprezentație de cinematograf, seara și la matineuri, în grădina și sala de la imobilul său din strada Bacău-Piatra nr. 17” - cu o îndrăzneală aproape indecentă, acesta purta denumirea de „grădina-cinema <<Imperial>>”. Rod al unor investiții minimale, cu un impact public minor, acestea aveau să și înceteze activitatea la scurt timp
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și apoi cu venirea nemților, multe veselii au fost în grădină și mulți bani s-au cheltuit. Cât stăteau rușii cântau acolo muzicile lor; cât au stat nemții cânta muzica lor. Mult haz făceau oamenii și mai cu seamă băieții, când vedeau că vine muzica nemților, care avea înaintea ei un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele magazinelor își împrospătează periodic mărfurile expuse, aici sunt cele mai căutate restaurante și cofetării, numai aici locuitorii pot fi surprinși de inedit, de lux, de extravaganță. În plus, chiar în inima orașului se afla Grădina Publică, cu al său Bufet Restaurant și, atunci când vremea era favorabilă, numeroasele sale programe artistice. Toți artiștii care doreau să susțină spectacole aici trebuiau, mai întâi, să înainteze primarului o cerere în acest sens. În general, aceste cereri primeau aprobările
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar reprezentațiile de o zi cu suma de 5 lei. Pentru categoria celor care susțineau spectacole cu scopul „de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică sau în berăriile orașului amintim aici pe Al. P. Marinescu, Ion S. Marinescu-Sion (iunie 1907) - în Grădina Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii se declarau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică sau în berăriile orașului amintim aici pe Al. P. Marinescu, Ion S. Marinescu-Sion (iunie 1907) - în Grădina Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii se declarau insolvabili, primăria trecea la sechestrarea bunurilor acestora. Ulterior, pentru recuperarea datoriilor, obiectele sechestrate erau scoase la licitație. Sursele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elevii Școlii Normale de învățători și cei ai Liceului „Ferdinand”. Numeroase serbări sportive au fost organizate și de elevii școlilor israelito-române prin intermediul asociației „Avântul Sportiv”. Spațiile de mică publicitate din presa locală anunțau programe atractive pentru vara anului 1924: „(...) în grădina Spitalului Israelit va avea loc o Mare Serbare Sportivă. Publicul se va distra admirabil oferindu-i-se numeroase spectacole - circ de diletanți, cuplete locale, concerte, tombolă, dans”. Un eveniment inedit pentru Bacău s-a petrecut în vara anului 1924 (2-8
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul Bacău. După cum precizează Ortensia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul Bacău. După cum precizează Ortensia Racoviță, „Grădina Publică a fost realizată de răposatul Dimitrie Cracti, pe când era prefect al județului Bacău” (1864) . Reprezentanții administrației locale au ales un amplasament ultracentral
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul Bacău. După cum precizează Ortensia Racoviță, „Grădina Publică a fost realizată de răposatul Dimitrie Cracti, pe când era prefect al județului Bacău” (1864) . Reprezentanții administrației locale au ales un amplasament ultracentral, „în capătul Șoselei Naționale Bacău-Focșani, pe locul din fața Bisericii Sfântul Nicolae”. Pentru parametri citadini ai Bacăului de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locul fiind cel mai bun „colector” al traficului pietonal de pe arterele rutiere cele mai importante ale orașului - intersecția străzilor Regina Maria, Regele Ferdinand cu Bulevardul Carol I. În anul 1896, consiliul comunal Bacău a aprobat proiectul privind reamenajarea și modernizarea grădinii publice a orașului. În conformitate cu prevederile proiectului, au fost efectuate următoarele lucrări: au fost plantate numeroase flori și copaci, pe marginea aleilor au fost instalate aproximativ treizeci de bănci cu picioare de fier, și, tot atunci, a fost ridicat și pavilionul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trupa de muzicanți a Regimentului 27 infanterie din localitate. La intersecția aleilor principale, pe un soclu de gresie, a fost amplasat bustul lui Vasile Alecsandri. Primele lucrări de împrejmuire „cu grilaj de fier” au fost efectuate în anul 1908. Întreținerea grădinii a fost încredințată unor horticultori „competenți în branșă”, aduși din Austria, Belgia și Ungaria. Echipa era formată din opt membri, aceștia fiind angajați de Primăria Bacău începând cu data de 22 februarie 1903, imediat după sosirea lor în oraș. Iată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1903, imediat după sosirea lor în oraș. Iată și componența acesteia: un grădinar șef - belgianul (flamandă Alphonse de Raeve, un ajutor de grădinar și șase lucrători. Începând cu anul 1904, funcția de ajutor de grădinar a fost desființată. Deși spațiul grădinii era destul de restrâns, primele lucrări efectuate de echipa de grădinari au vizat amenajarea unei sere, „care vindea tufănele, zambile, ciclame, primule, garoafe, micșunele, rozete, cât și plante exotice achiziționate tocmai de la Frații Nauțiu din Harlem Olanda”. Plățile pentru întreținerea fanfarei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreținerea muzicei orașului” au fost de 4.500 lei pe an, iar pentru muzica balurilor de binefacere de 50 lei pentru fiecare seară. În schimbul plăților, fanfara - „cu o echipă completă de 24 oameni” - trebuia să se conformeze următorului program: „În Grădina Publică - de trei ori pe săptămână, în fiecare zi de Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase și naționale; În timpul sărbătorilor religioase - cele trei zile de Paște, de Înălțarea Domnului, de Pogorârea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
începând cu anul 1922, din stradă în forul legislativ al țării, Parlamentul. În orașul Bacău, revenirea la starea de normalitate de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial, s-a reflectat, printre altele, și prin grija manifestată de administrația locală pentru înfrumusețarea și reamenajarea Grădinii Publice. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie 1922, imediat după numirea în funcția de primar, Leon Sakellary a cerut grădinarului șef al comunei un raport amănunțit „asupra stării în care se găsesc grădinile, pepiniera și serele comunale”. Depus pe biroul primarului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
manifestată de administrația locală pentru înfrumusețarea și reamenajarea Grădinii Publice. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie 1922, imediat după numirea în funcția de primar, Leon Sakellary a cerut grădinarului șef al comunei un raport amănunțit „asupra stării în care se găsesc grădinile, pepiniera și serele comunale”. Depus pe biroul primarului la începutul lunii februarie, raportul prezenta situația dramatică în care se aflau grădina publică și serele din localitate, precum și lipsa fondurilor necesare redresării acestei situații. Spicuim, din amplul raport, câteva din elementele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de primar, Leon Sakellary a cerut grădinarului șef al comunei un raport amănunțit „asupra stării în care se găsesc grădinile, pepiniera și serele comunale”. Depus pe biroul primarului la începutul lunii februarie, raportul prezenta situația dramatică în care se aflau grădina publică și serele din localitate, precum și lipsa fondurilor necesare redresării acestei situații. Spicuim, din amplul raport, câteva din elementele definitorii pentru imaginea spațiilor publice locale, a căror principală menire era aceea de a stimula buna-dispoziție a băcăuanilor: „(...) de la începutul războiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primitivă și costisitoare, cer foarte multe lemne; pepiniera are gardurile distruse din anul 1916, iar vitele locuitorilor mărginași distrug plantațiile în timpul nopții; în tot cazul, pepiniera este distrusă din anul 1917 de caii detașamentului sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
distrug plantațiile în timpul nopții; în tot cazul, pepiniera este distrusă din anul 1917 de caii detașamentului sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot cazul, pepiniera este distrusă din anul 1917 de caii detașamentului sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul de pază e puțin numeros, iar ordonanțele nu sunt deloc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]