32,577 matches
-
multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână. Pentru adăpatul vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
către primul post de jandarmi din drumul spre oraș. Era o zi călduroasă de toamnă. Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o fântână cu cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ținea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ținea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanțul găleții, a tras
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ținea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanțul găleții, a tras în jos până ce
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanțul găleții, a tras în jos până ce a ajuns găleata cu apă până la gura bunicului. Când a început să înghită apă, hoțul a dat drumul la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și atunci când Costică nu mai putea suporta atmosfera din local, și dorea să meargă la culcare, l-a întrebat pe unchiul Anton. „Mai vrei ceva tată”? Iar bătrânul i-a răspuns cu sfiială: „Eu știu, măi Costic? Parcă aș mai bea o țuiculiță”. Urmarea povestirii nu mai are nici-o noimă. La însemnările din noembrie 1989 adaog: „Moș Anton a plecat de mult dintre noi. Ionică e tot la Galați pensionar, iar bietul Costică stă paralizat de trei ani de zile”. Astăzi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de amenințarea cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru Titi care abia se înțercase, de foame, nu mânca decât hamsii sărate, de-i albea sarea pe buze și împrejurul gurii și apoi bea apă multă, multă. Această lipsă cronică în alimentația noastră a avut urmări, dar aceste urmări au fost resimțite, cel mai greu de bietul Titi. El n- a mai crescut ca ceilalți frați. A rămas mic de statură, slab și palid
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pot să mă învălui în Arvo Pärt, în „Tabula rasa”, lăsând urme de pași enigmă pe zăpada din gând. Și cu ea îmi amintesc cel mai bine despre René - mâncăm ce i-ar fi plăcut lui să mănânce: somon, caviar, bând din erotice pahare-flaut șampania „Veuve Clicquot”. După miezul nopții, când anul meu tragic s-a schimbat poate în unul mai bun, am ascultat la radio bătând toate clopotele din Suedia, plăcându-mi ca de obicei sunetul intens al clopotului domului
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Îmi amintesc cum s-a făcut acest program, în apartamentul meu plin de flori, de ajutorul dat de Helge (soțul Evei), când în timpul înregistrărilor s-a întrerupt brusc curentul (lucru care se întâmplă rar la Stockholm), cum am așteptat liniștiți bând apă minerală și mâncând tartine pregătite de mine, în așteptarea curentului electric, cântând la pian și lăsându-ne fotografiate de Helge. Moment plin de bucurie, în care am trăit ceva intens, de neexprimat, urmat de revenirea bruscă a curentului ca
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de un polițist amabil. Sigur, mă doare inima că trebuie să renunț la cetățenia belgiană - le royaume de la Belgique, care m-a primit cu brațele deschise - și la ambasada belgiană din Stockholm, unde mi s-au dat flori și am băut șampanie, mândră cu René lângă mine. Atunci i-am promis lui René că nu-mi voi schimba cetățenia, că vom rămâne belgieni până la moarte. Era și o promisiune că nu ne vom despărți, orice s-ar întâmpla. Dar viața a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
avem un ofițer de securitate în blocul nostru. Soția lui, soră medicală, îi făcuse odată o injecție salvatoare lui Nichita, la început, când ne mutasem din cămăruța doamnei Lidia Unanian. Era o caniculă teribilă în București, și Nichita aranja biblioteca bând din când în când apă rece de la frigider. După câteva ore s-a simțit rău, s-a înroșit și a căzut pe pat asigurându-mă că-i va trece. Am alergat înnebunită pe scări și am dat peste soția șefului
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am fost treziți la miezul nopții de vameșii de la graniță, care ne-au scotocit în bagaje, acuzându-ne parcă pentru tot ce nu făcusem. După plecarea lor eram epuizați, murind de sete. Profesorul Papu mi-a oferit puțină țuică, am băut, discutând apoi până în zori despre Ecleziast. Era vorba despre un text pesimist, negând viața. Autorul lui trăia un timp greu, într-o lume plină de nebunie, problematizând lipsa de sens a existenței. Textul scris în parte de fiul lui David
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să-mi concentrez gândurile care sunt la tine și sper să le resimți cu toată distanța care ne separă! Am avut o noapte îngrozitoare, cu coșmaruri, cu transpirații și bătăi de inimă. Am căutat să găsesc o explicație rațională (am băut multă cafea și am fumat mult ieri seară), dar aceasta nu mă satisface. Cu toate că am încercat să-mi întreb subconștientul, în zadar, căci și el se mefiază de mine când sunt treaz. Când dorm, atunci începe să-mi facă confidențe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ma bien-aimée. René. Vei găsi aici alăturate două poeme (primele din viața mea) pe care le-am scris pentru tine, într-o dimineață de mare durere. Sper că sunt lizibile. Miercuri seara, 22 mai Ție, care m-ai învățat să beau cafeaua fără zahăr, aproape, care m-ai convins că există doi sori, aproape, care m-ai informat despre viața amoroasă a leilor, care mi-ai povestit despre adânca înțelepciune a elefanților, care m-ai obligat să-mi regăsesc idealurile intransigente
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în mâinile lui Saddam. Gorbaciov încearcă să interzică grevele numind situația catastrofală. Georgienii se declară independenți, rupând cu Moscova. Petrecere cu prieteni, la mine, poetul Peter Lindfors spune că sunt singurul înger din Stockholm. Am stat până la ora unu noaptea, bând șampanie și vorbind despre René, ca și cum el era de față și ne asculta. Peter mi-a arătat crinul tatuat pe umărul stâng spunând că e semnul de vrăjitor. Eva (Ström) mi-a telefonat din Kristianstad spunând că prunul ei a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care omoară în plin Stockholm, producând o tensiune fără precedent printre oameni. Februarie Lionel a împlinit 89 de ani și mă rog la Dumnezeu să-i dea viață lungă, el e sprijinul meu moral și spiritual în toate împrejurările. Voi bea în cinstea lui un Grand Marnier cu miros de portocală, imitând gesturile lui iubite la deschiderea „sigiliului” sticlei și la momentul vărsării licorii, culoare de aur, în paharul de cristal. Am primit o scrisoare de la Ileana (Mălăncioiu), care m-a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de morți, 4000 de răniți! Zguduitura s-a simțit până la Ierusalim. Poetul Derek Walkott a luat Premiul Nobel. Scriitoarea Marianne Jeffmar a fost la mine și am așteptat amândouă anunțarea premiului, ea sperând că Hugo Claus va fi premiat. Am băut tot timpul vin roșu, care a consolat dezamăgirea prietenei mele, plecând veselă totuși, pentru că nimeni n-a fost „spânzurat”. M-am gândit cât de dezamăgit trebuie să fi fost colegul meu, Marin Sorescu, și mulți alții care și-au pus
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
magazinul Dekorima. Oamenii n-au putut veni azi pentru a transporta pianul. Încă o zi pierdută în așteptare. Am curățat apartamentul și m-au cuprins niște dureri neobișnuite în brațe. Am uitat că trebuie să îmi dozez eforturile fizice. Am băut puțin vin roșu, apoi am încălzit ulei de ricin, Palma Christi, din Elveția, și mi-am pus comprese peste mâini. Uleiul de ricin cu acest nume are toate vitaminele și, ce minune, „palma” Domnului peste mâinile mele mi-a ridicat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
protestam mereu împotriva acestui tip de viziune a lumii, acum o las să vorbească, ascult fără să protestez. Tatăl meu e mereu la fel de vital; este convins că va trăi până la vârsta lui Moise. În prima seară a sosirii mele, am băut cu el jumătate din sticla cu țuică. Și el mi-a făcut raportul vieții lui cotidiene, vorbind despre speranțele lui, despre certitudini, despre viziunea lui asupra lumii. Eram fascinat de atâta ignoranță, prostie și inconștiență! M-am surprins observându-l
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Istoria oamenilor e adesea plină de ironii de acest fel! Într-o zi - poate în curând - voi scrie o carte mare despre familia mea, despre lupta disperată a micii burghezii belgiene pentru a supraviețui. (E ora șapte seara și am băut două pahare de țuică pentru a-mi fortifica moralul, pentru a-mi salva inima. Sunt singur acasă - părinții mei sunt plecați la Paris, pentru o vizită la sora mea.) Când am ajuns, joi, la Bruxelles, am telefonat la Amsterdam, unde
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am spus, vin din Stockholm. Bețivul a început cu mine o conversație idioată și incoerentă. M-am străduit să nu mă enervez! Apoi, a început să mă găsească simpatic și vroia să-mi ofere o bere. Am acceptat și am băut o bere, două, trei, patru, cinci beri. La sfârșit, patronul cafenelei a venit la masa mea; avea o mutră simpatică și mi-a promis că mă va avertiza când va vedea mașina lui Boon. Timpul trecea, și Boon nu venea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ortodox cu prietenii suedezi (Anders Bodegård, Agneta Pleijel cu fostul ei soț, Lars), apoi, către miezul nopții, ne ducem la biserica rusă, albastră, plină de icoane, cu preoți tineri, frumoși. Lumina rușilor e roșie, a grecilor - albă. Am oferit de băut șase sticle de vin! Am aprins toate lumânările aduse de Agneta din Ierusalim, o baie de lumină în noaptea suedeză. Dar nici o emoție ca în copilărie, nici un fior, nici o magie, pentru că aici totul e frumos, dar acest frumos îmi este
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]