29,871 matches
-
care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională. În cimitir se află biserica satului, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza — revoluționari de la 1848, morminte și cruci comemorative ale eroilor din Războiul de Independență al României, din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial, Gorunul lui Horea, precum și alți goruni. Complexul de monumente se află plasat pe o movilă, unde este biserica satului, înconjurată de cimitir. Spre vest de
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
lizieră, cam la aceeași distanță, se află gorunul lui Avram Iancu. La sud de gorunul lui Horea, la circa 10 m, se află gorunul lui Ferdinand, iar la est de gorunul lui Horea, la circa 5 m, se află gorunul eroilor libertății. Ceva mai la est se află gorunii reginei Maria și al generalului Berthelot. La nord de biserică și mormântul lui Avram Iancu, în lizieră, se află monumentele și mormintele eroilor din Războiul de Independență al României din 1877 și
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
lui Horea, la circa 5 m, se află gorunul eroilor libertății. Ceva mai la est se află gorunii reginei Maria și al generalului Berthelot. La nord de biserică și mormântul lui Avram Iancu, în lizieră, se află monumentele și mormintele eroilor din Războiul de Independență al României din 1877 și din Primul și al Doilea Război Mondial. Tot în liziera de la nord se află, între mormântul lui Avram Iancu și cele ale eroilor din războaie mormintele lui Ioan Buteanu și Simeon
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Iancu, în lizieră, se află monumentele și mormintele eroilor din Războiul de Independență al României din 1877 și din Primul și al Doilea Război Mondial. Tot în liziera de la nord se află, între mormântul lui Avram Iancu și cele ale eroilor din războaie mormintele lui Ioan Buteanu și Simeon Groza. Cimitirul este înconjurat de un zid și are două intrări, cea principală de la nord spre șosea, cu o alee orientată nord-sud care duce la mormântul lui Avram Iancu și cea secundară
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
a fost dată în funcțiune o haltă CFR, aflată la nord la o distanță de 300 m, haltă legată de cimitir printr-o alee. Vizita regală a avut loc la 31 august, cu care ocazie locul a fost declarat "Cimitirul Eroilor Neamului". Regele Ferdinand a plantat un gorun. De asemenea, au fost plantați goruni în numele reginei Maria și al generalului Berthelot. La 1 noiembrie 1931 pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede inscripționată. La 6 decembrie 1935 sub
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
vest. Biserica a fost sfințită la 20 septembrie 1896." În biserică se află o serie de obiecte de muzeu: clopotul de bronz al vechii biserici, turnat în 1845, clopot care a vestit moartea lui Avram Iancu, coroanele cu tricolor, tabloul eroilor moților — Horea, Cloșca și Crișan, un drapel vechi cu chipurile lui Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, diferite podoabe. Cele trei coroane cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și 1943. Cea din 1899 a fost depusă la 31
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
cu colonel) al legiunii "Auraria Gemina" în perioada 1848-1849. A fost înmormântat la Iosășel, pe malul Crișului Alb, pe locul unde a fost executat. În 1869 osemintele sale au fost mutate la Gurahonț, iar în 1924, împreună cu crucea, în cimitirul eroilor de la Țebea. Inscripția de pe fața dinspre sud a crucii sale este: „"AICI SVNTV OSAMINTELE FERICITVLVI IONV BVTEANV, VNVL DINTRĂ MARTIRI NATIVNEI ROMÂNE VCISV PERFIDAMINTE ÎN ANVLV 1849 MAI 23/IVNIV 4. 1849 PVSV ÎN 1869 SEP. 10"”, iar cea de pe
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
a bisericii, dar în 1977, cu ocazia centenarului, a fost mutată pe amplasamentul actual. Pe cruce se disting cu greu numele voluntarilor căzuți. Pe spatele crucii se poate desluși inscripția: „"[...] se înal-/ția aceasta Cruce în/ Marirea Domnului/ cel Stelpanitoru Eroii/loru Sub pastori-/rea spirituale a loru/ Ioane Tisu si Ioane/ Jurca. La 20. Martiu/ 1877"” Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
crucii se poate desluși inscripția: „"[...] se înal-/ția aceasta Cruce în/ Marirea Domnului/ cel Stelpanitoru Eroii/loru Sub pastori-/rea spirituale a loru/ Ioane Tisu si Ioane/ Jurca. La 20. Martiu/ 1877"” Cele 75 de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
de morminte strămutate împreună cu cele ale eroilor locali sunt amplasate în două grupuri. La est, pe cinci rânduri, este un grup de 72 de morminte ale unor luptători ale căror nume sunt cunoscute, iar la vest 18 morminte ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri de luptă din Galiția, Italia și Franța și care nu s-au mai întors. Pe fața dinspre nord conține
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri de luptă din Galiția, Italia și Franța și care nu s-au mai întors. Pe fața dinspre nord conține inscripția „"RECUNOȘTINȚĂ EROILOR COMUNEI ȚEBEA. AICI AMINTIȚI CĂZUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ PENTRU APĂRAREA PATRIEI ȘI ÎNTREGIREA NEAMULUI ÎN RĂSBOIUL MONDIAL DE LA 1914-1918. OMAGIUL SOC(IETĂȚII) SFT. GH(EORGHE) DIN ȚEBEA 5-XII-1931", iar pe postament "SÂNGELE MORȚILOR LUPTĂ ÎN INIMA VIILOR"”. Monumentul, memorial
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
ȚEBEA. AICI AMINTIȚI CĂZUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ PENTRU APĂRAREA PATRIEI ȘI ÎNTREGIREA NEAMULUI ÎN RĂSBOIUL MONDIAL DE LA 1914-1918. OMAGIUL SOC(IETĂȚII) SFT. GH(EORGHE) DIN ȚEBEA 5-XII-1931", iar pe postament "SÂNGELE MORȚILOR LUPTĂ ÎN INIMA VIILOR"”. Monumentul, memorial al eroilor Țebei căzuți în al Doilea Război Mondial este amplasat lângă colțul de nord-vest al bisericii și este format dintr-un bloc de andezit cenușiu, în care s-a încastrat o cruce de marmură albă. Monumentul a fost ridicat în anul
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
andezit cenușiu, în care s-a încastrat o cruce de marmură albă. Monumentul a fost ridicat în anul 1993 de Liviu Mircea Tisu, un stră- strănepot al preotului Ioan Tisu. Inscripția de pe monument este „"1941-1945. RUGĂ" (nn. „cruce”) "ÎN MEMORIA EROILOR ȚEBEI CĂZUȚI PE CÎMPURILE DE LUPTĂ ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL CARE A PUSTIIT O LUME. EI AU FOST" — urmează o listă de 13 nume, între care se remarcă numele lt.r. George Camber — "VOR FI ÎNTOTDEAUNA ÎN INIMILE NOASTRE
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Comitatului Zarand. Ca deputat (1865-1878) din partea Zarandului în Parlamentul de la Budapesta a susținut interesele Zarandului, inclusiv înființarea unui gimnaziu în limba română la Brad. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, la capătul rândului de morminte ale eroilor din război. Teodor Pop (n. 1833 Burda - d. 23 iunie 1900 Baia de Criș). Urmează liceul la Beiuș și dreptul la Oradea. Între 1868-1876 a fost pretor al comitatului Zarand. După desființarea acestuia, în 1876, a rămas ca avocat la
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
aprilie 2006. Din 2007 crucea este protejată de o vitrină de sticlă. Este în realitate un stejar ("Quercus robur"), în vâstă de circa 200 de ani, având o înălțime de 12 m. În decursul timpului, în semn de recunoștință pentru eroii moților și ai neamului românesc, au mai plantat goruni ("Quercus petraea") în cimitir diverse pesonalități. Cu ocazia manifestărilor din 1924 au plantat goruni regele Ferdinand I și Regina Maria și s-a plantat un gorun în numele generalului Berthelot. În anul
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Olivier), un fanatic sudanez arab care crede că este Mahdi, despre care este profețit că "este cel așteptat." Premierul britanic William Gladstone (Ralph Richardson), care nu dorește să mai trimită forțe militare la Khartoum, este forțat să-l trimită pe eroul britanic generalul-maior Charles George Gordon (Charlton Heston) pentru a salva situația și pentru a restabili prestigiul britanic știrbit. Gordon are legături puternice în Sudan, deoarece a distrus în trecut comerțul cu sclavi, dar Gladstone nu are încredere în el. Gordon
Khartoum (film) () [Corola-website/Science/335499_a_336828]
-
cunoscut și sub numele de Sarı Saltuk Dede, este un personaj legendar, prestigiu pe care și-l dobândește încă din timpul vieții, un faimos gânditor turc, care propagă religia islamică, mai ales în Balcani, începând cu anul 1263. Este un erou al cărui nume are o puternică încărcătură spirituală, fiind considerat un simbol al unității culturii turce, din Asia Centrală și până în Europa. Adevăratul său nume este Șerif Hızır, însă în lucrarea "Saltuk-Nâme" - dedicată, în cea mai mare parte prezentării vieții sale
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
din zonă să îmbrățișeze islamul. Cu toate că viața și personalitatea lui Sarı Saltuk au fost tratate în diverse opere hagiografice, cea mai importantă sursă în acest sens rămâne, fără îndoială, "Saltuk-Nâme". Aici sunt prezentate pe lângă războaiele și evenimentele importante din viața eroului, legendele altor persoane importante ale vremii (secolul al XIII-lea), cât și relațiile pe care le avea Sarı Saltuk cu acestea. În secolul al XV-lea, Ebü’l-Hayr-I Rumi, colectând și punând în scris spusele poporului cu privire la acesta, a dus
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
ucis într-un război.‟ Localnicii turci ai Babadagului, din dorința de a-și cunoaște obârșia, află tot mai multe date existente în literatura istorică scrisă pe care le povestesc cu mare plăcere, în care Sarî Saltuk este glorificat, el este eroul, luptătorul, viteazul care în [[secolul al XIV-lea]] a întemeiat, împreună cu un număr de câteva mii de turci seldjuchizi și famiile lor, cea mai veche așezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi.‟ În legătură cu mormântul lui Baba Saltîk, după cum relatează
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
i-a avut ca frați buni pe Aison și Pheres, iar ca frați vitregi pe gemenii Pelias și Neleu (fiii mamei lui, Tyro, cu zeul Poseidon). După ce Pelias a uzurpat tronul din Iolcos, înlăturându-l pe succesorul legitim Aison (tatăl eroului Iason, conducătorul argonauților), Amythaon și ceilalți frați ai lui au fost nevoiți să părăsească cetatea și să se stabilească la Pylos, în Mesenia. Acolo, Amythaon s-a căsătorit cu Eidomene (fiica fratelui său, Pheres, conform uneia dintre versiuni), cu care
Melampus () [Corola-website/Science/331968_a_333297]
-
Fiction Magazine" remarcă „personajele de mare subtilitate, poveștile din acest roman și tehnologiile inedite la care apelează autorul”, în timp ce "Science Fiction Weekly" merge mai departe și observă că „universul lui Hamilton nu încape într-un singur volum. Sunt prea mulți eroi de admirat, prea mulți ticăloși de detestat, prea multe lumi de explorat”.
Zeul adormit () [Corola-website/Science/331962_a_333291]
-
de Retz sau Gilles de Rais) care a fost condamnat la moarte și ars pe rug în 1440 pentru nebuniile sale criminale.. În lucrarea lui Balázs (oferită și lui Kodály Zoltán, ca să scrie muzica pentru ea), Barbă-Albastră apare ca un erou al unei balade populare maghiare, fapt care este accentuat în operă datorită interesului lui Bartók pentru muzica populară maghiară, printr-o parte introductivă în proză. Opera a fost compusă în 1911, dar premiera a fost refuzată, din cauza dificultății de interpretare
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
monstru, care și-a omorât soțiile, este exemplul omului singuratic, solitar, bătut de soartă. Lucrarea în sine prezintă adâncimea psihologică, misterele și suferințele sufletului; întâlnirea, adică ne-întâlnirea, bărbatului și a femeii. Béla Balázs îl prezintă pe Barbă-Albastră ca un erou al unei balade populare maghiare. Bartók, care din copilărie era înclinat spre melancolie, a scris în 1905 o scrisoare către mama sa, în care relata cât de singur este, și că nu-și găsește pereche, trebuie să accepte singurătatea oferită
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
PNȚ și PNL, de la începutul anilor 1990" (...) Aș vrea să menționez, și voi face asta ca un laitmotiv toată seara, că nu sunt legionară. (...) Felicit comunitatea evreiască, am facut-o de atâtea ori, pentru că își apără drepturile. Își apără valorile, eroii, suferințele. Știu să o facă. Ar fi bine să știm și noi. Cum nu vorbesc nici despre crimele lui Sima, ale legionarilor, cu care nu sunt, Doamne ferește, de acord nici eu și nici vreun om zdravăn la cap (...) Nu suntem
Oana Stănciulescu, scrisoare deschisă către Ambasada Statului Israel () [Corola-website/Journalistic/101272_a_102564]