31,129 matches
-
în secvențele acestor nucleotide, iar genele sunt întinderi vaste ale acestor secvențe de-a lungul ADN-ului. Virușii sunt singurele abateri de la această regulă - câteodată virușii folosesc moleculă de ARN foarte asemănătoare decât pe cea a ADN-ului ca material genetic. În mod normal, ADN-ul este o moleculă dublu-catenară, răsucita într-o formă dublu-spiralată. Fiecare nucleotid din moleculă de ADN se leagă de preferință cu un nucleotid partenet din catena opusă: adenina se leaga cu timina și citozina se leaga
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
cu timina și citozina se leaga cu guanina. Astfel, în forma sa dublu-catenară, fiecare catena conține efectiv toată informația necesară, redundant cu catena partenera. Această structură a ADN-ului este baza fizică pentru transmiterea caracterelor: replicarea ADN-ului duplica informația genetică prin despărțirea catenelor și folosindu-le pe fiecare că șablon pentru pentru sinteză unei noi catene noi. Genele sunt aranjate linear de-a lungul lanțurilor lungi de secvențe de baze-perechi ale ADN-ului. La bacterii, fiecare celulă conține în mod
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ale ADN-ului sunt adesea foarte lungi; cel mai lung cromozom uman, de exemplu, are aproximativ 247 de milioane de baze azotate în lungime. ADN-ul cromozomului este asociat cu proteinele structurale care organizează, compactează și controlează accesul la materialul genetic, formând un material denumit cromatina; la eucariote, cromatina este de obicei compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
este asociat cu proteinele structurale care organizează, compactează și controlează accesul la materialul genetic, formând un material denumit cromatina; la eucariote, cromatina este de obicei compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
cea mai simplă formă de reproducere și reprezintă baza pentru reproducerea asexuata. Reproducerea asexuata poate de asemenea să apară la organismele pluricelulare, născându-se urmași care moștenesc genomul de la un singur părinte. Urmașii care sunt identic din punct de vedere genetic cu părinții lor se numesc clone. Organismele eucariote folosesc adesea reproducerea sexuata pentru a da naștere urmașilor care conțin un amestec de material genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
urmași care moștenesc genomul de la un singur părinte. Urmașii care sunt identic din punct de vedere genetic cu părinții lor se numesc clone. Organismele eucariote folosesc adesea reproducerea sexuata pentru a da naștere urmașilor care conțin un amestec de material genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
naștere urmașilor care conțin un amestec de material genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
lor de viață, forma haploida rezumându-se doar la celulele cunoscute și că gameți, cum ar fi spermatozoizii și ovulele. Deși ei nu pot folosi metodă haploida sau diploida pentru reproducerea sexuata, bacteriile au multe metode de dobândire a informației genetice. Unele bacterii pot suferi o conjugare, transferând o mică parte (care se numeste plasmid) a ADN-ului sau altei bacterii. Bacteriile pot, de asemenea, să preia fragmente de ADN brut găsit în mediul înconjurător pe care să-l integreze în
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de asemenea, să preia fragmente de ADN brut găsit în mediul înconjurător pe care să-l integreze în genom, fenomen cunoscut sub numele de transformare. Aceste procese au ca rezultat transportul în linie al genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele care sunt apropiate una de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de alta, totuși, probabilitatea mai mică a încrucișării cromozomale înseamnă că genele demonstrează înlănțuirea genica - alelele a doua gene tind să fie transmise înlănțuit. Totalitatea înlănțuirilor genetice dintre o serie de gene poate fi combinată pentru a forma o hartă genetică liniară care descrie aproximativ plasarea genelor de-a lungul cromozomilor. Genele în general își exprimă efectul funcțional prin producerea de proteine, care sunt molecule complexe responsabile pentru majoritatea funcțiilor din celula. Proteinele sunt constituite din unul sau mai multe lanțuri
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
denumit translație. Fiecare grupă de trei nucleotide din secvență, denumite împreună că codon, corespund fie uneia dintre cele douăzeci de de posibili aminoacizi dintr-o proteină, fie unei instrucțiuni care comandă sfârșitul secvenței de aminoacizi; aceasta corespondeță se numește cod genetic. Fluxul de informații este unidirecțional; informația este transferată de la secvență de nucleotide la secvență de aminoacizi din proteine, dar nu se transferă niciodată din proteine înapoi în secvență de ADN - fenomen descoperit de Francis Crick și denumite dogmă centrală a
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sunt rezultatul propriilor secvențe de aminoacizi, unele schimbări pot schimba dramatic proprietățile un ei proteine prin destabilizarea structurii sau schimbarea suprafeței proteinei într-un mod care schimbă interacția să cu alte proteine și molecule. De exemplu, siclemia este o boală genetică care rezultă din cauza unei singure baze azotate diferite în cadrul regiunii de codificare pentru secțiunea β-globină a hemoglobinei, cauzând un singur schimb de aminoacid care schimbă proprietățile fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și molecule. De exemplu, siclemia este o boală genetică care rezultă din cauza unei singure baze azotate diferite în cadrul regiunii de codificare pentru secțiunea β-globină a hemoglobinei, cauzând un singur schimb de aminoacid care schimbă proprietățile fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe care un organism o folosește ca să funcționeze, mediul înconjurător joacă un rol important în determinismul fenotipului final - un fenomen cunoscut adesea și că „înnăscut sau dobândit”. Fenotipul unui organism depinde de interacțiunea
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sale la temperaturi înalte. Proteină rămâne funcțională în zonele corpului unde temperatura este mai scăzută - picioarele, urechile, coada și față -, asadar pisică are blană colorată în gri spre extremități. Mediul înconjurător joacă de asemenea un rol dramatic în efectele bolii genetice umane fenilcetonurie. Mutația care cauzeaza această boală distruge abilitatea corpului de a combate amino acidul fenilanină, cauzând o acumulare toxică de moleculă intermediară care, la rândul său, cauzează simptome severe ale retardului mental progresiv și convulsii. Totuși, daca cineva care
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și normal. O metodă populară de a determina cât de important este rolul jucat de mediul înconjurător este studiul gemenilor identici și fraterni din cadrul nașterilor multiple. Deoarece gemenii identici provin din același zigot, ei sunt identici din punct de vedere genetic. Totuși, gemenii fraterni sunt la fel de diferiți genetic ca si cum ar fi frați normali. Prin comparație, cât de des gemenul unui set are aceeași tulburare între gemenii fraterni și identici, oamenii de știință pot vedea dacă există mai mult sau mai putin
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
determina cât de important este rolul jucat de mediul înconjurător este studiul gemenilor identici și fraterni din cadrul nașterilor multiple. Deoarece gemenii identici provin din același zigot, ei sunt identici din punct de vedere genetic. Totuși, gemenii fraterni sunt la fel de diferiți genetic ca si cum ar fi frați normali. Prin comparație, cât de des gemenul unui set are aceeași tulburare între gemenii fraterni și identici, oamenii de știință pot vedea dacă există mai mult sau mai putin efectul „înnăscut sau dobândit”. Un exemplu faimos
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
mult sau mai putin efectul „înnăscut sau dobândit”. Un exemplu faimos de studiu al unei nașteri multiple include studiul cvadripleților Genain, care au fost frați cvadripleți identici dignosticați cu schizofrenie. Ereditatea este proprietatea ființelor vii de a avea o informație genetică, care se transmite de-a lungul generațiilor. Variabilitatea este proprietatea ființelor vii de a se deosebi unele de altele. Genă este un segment din moleculă de ADN, care determină apariția unui caracter. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. Hibridul este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
proprietatea ființelor vii de a se deosebi unele de altele. Genă este un segment din moleculă de ADN, care determină apariția unui caracter. Hibridarea este încrucișarea între indivizi diferiți. Hibridul este rezultatul hibridării. Genotipul este totalitatea genelor sau a informațiilor genetice. Thomas Hunt Morgan a lucrat cu musculița de oțet ("Drosophila melanogaster"), deducând din cercetările sale că factorii ereditari sunt de fapt genele. Pentru fiecare caracter trebuie să existe cel putin o genă. Genele sunt așezate pe cromozomi. Fiecare genă ocupă
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Fiecare genă ocupă un loc pe cromozom, numit "locus". Genele stau într-o succesiune lineara. Genele de pe un cromozom se transmit în bloc, toate odată. Cromozomii pereche pot schimba reciproc între ei fragmente de mărime variabilă prin procesul de recombinare genetică ("crossing-over" în limba engleză) produs în meioza. În 1928 s-a descoperit că ADN-ul este capabil să transfere informații. Acizii nucleici, componenți esențiali ai tuturor organismelor vii, au fost descoperiți, între anii 1869-1871 de către Friedrich Meischer, în nucleii leucocitelor
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
celulei. Procesul de replicare este semiconservativ, dintr-o moleculă de ADN formându-se două molecule identice, fiecare conținând o catena „veche” și o catena nou sintetizată. ARN-ul este format dintr-un singur lanț de nucleotide (monocatenar). ARN este materialul genetic ce stochează informația ereditară la unele virusuri (Ribovirusuri, de exempliu virusurile gripal, al turbării, HIV, Ebola). Trei tipuri principale de ARN au fost identificate: ARN-ul mesager (ARNm) ce copiază informația din ADN pentru a o face disponibilă sintezei de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ribozomal (ARNr) ce este o componentă structurală a ribozomilor. Proteinele sunt substanțe azotate formate din aminoacizi. Douăzeci de aminoacizi sunt folosiți în sinteză proteinelor permițând sinteză a câteva sute de mii de proteine. Sinteză proteinelor are loc pe baza codului genetic, un „cifru” ce utilizează unități de câte trei baze azotate, tripleți numiți codoni. Combinațiile celor 4 tipuri de baze azotate codifică 64 de astfel de tripleți, fiecare fiind responsabil pentru sinteză unui aminoacid. Trei combinații, reprezentate de tripleții UAA, UAG
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Naturală. Rezultatele au fost comparate cu date de același gen obținute de la lupii care trăiesc în prezent și au scos la iveală o mare diferență, ceea ce a dus la concluzia că cele două animale sunt diferite din punct de vedere genetic. Specia originală de lup gri din Alaska a trăit în permanență de acum 45.000 de ani, probabil chiar și de mai devreme, însă datarea cu carbon nu permite stabilirea unei perioade mai înaintate decât aceasta, până acum aproximativ 12
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
a fi buni într-o privință plătim cu lipsa de desăvârșire în altă. Reprezentanții aceluiași tip se văd unul pe celălalt ca frați gemeni, deși nu sunt înrudiți prin sange. S-ar putea ca tipul să fie determinat în mod genetic... În "socionică" se crede că relațiile interpersonale depind nu atat de educație cat de tipul de personalitate. Cu totul acel, în psihologie exist teorii diferite de relații printre personalități. Mulți psihologi își-închipuie, că caracterul unui om n-are influență pe
Socionica () [Corola-website/Science/299736_a_301065]
-
acestei perioade au fost aplicate, mai târziu, și în lagărele de exterminare, culminând în ferocitate și brutalitate la holocaust și alte crime împotriva umanității. Tot ca urmare a legilor din 1933, peste 400.000 de persoane considerate ca având defecte genetice, o gamă care acoperea bolile începând de la cele mintale și până la alcoolism, au fost supuse sterilizării obligatorii. Cercetări de dată recentă au arătat că naziștii s-au bucurat de sprijinul populației până târziu, spre sfârșitul războiului, în principal datorită programelor
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]