30,182 matches
-
grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul de pază e puțin numeros, iar ordonanțele nu sunt deloc respectate de public”. Dincolo de aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul de pază e puțin numeros, iar ordonanțele nu sunt deloc respectate de public”. Dincolo de aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau disciplina de program. Astfel, pe 30 mai 1922, consiliul comunal a votat o ordonanță prin care erau stabilite următoarele: „1. În zilele cu muzică și la serbări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau disciplina de program. Astfel, pe 30 mai 1922, consiliul comunal a votat o ordonanță prin care erau stabilite următoarele: „1. În zilele cu muzică și la serbări, grădina Publică va fi închisă la ora 2 noaptea, când se vor stinge luminile; 2. În zilele de lucru, când nu va cânta muzica, închiderea va fi la ora 12 noaptea; 3. Este cu totul interzis de a se rupe florile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
când nu va cânta muzica, închiderea va fi la ora 12 noaptea; 3. Este cu totul interzis de a se rupe florile, de a călca iarba, de a arunca hârtii și resturi de mâncare sau alte necurățenii”. Antreprenorii „bufetului” din Grădina Publică erau avertizați în privința respectării orarului, în caz contrar, pe lângă plata unor amenzi consistente, aceștia fiind pasibili de expulzare, contractul considerându se reziliat. Noi lucrări de modernizare a grădinii au fost efectuate în anul 1927, atunci când primarul I. Grigoriu a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hârtii și resturi de mâncare sau alte necurățenii”. Antreprenorii „bufetului” din Grădina Publică erau avertizați în privința respectării orarului, în caz contrar, pe lângă plata unor amenzi consistente, aceștia fiind pasibili de expulzare, contractul considerându se reziliat. Noi lucrări de modernizare a grădinii au fost efectuate în anul 1927, atunci când primarul I. Grigoriu a primit sprijinul din partea consiliului comunal pentru finanțarea proiectului de reprunduire a aleilor și de refacere a împrejmuirii de fier. Tot acum s-a luat și decizia de desființare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de reprunduire a aleilor și de refacere a împrejmuirii de fier. Tot acum s-a luat și decizia de desființare a serelor ce funcționau aici. Ca fapt divers, ca urmare a acestei din urmă hotărâri, „uitarea la closetele din această grădină a rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aici. Ca fapt divers, ca urmare a acestei din urmă hotărâri, „uitarea la closetele din această grădină a rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte dintre cei care comercializau aceste băuturi își procurau, în fiecare iarnă, „gheață bună și curată din albia râului Bistrița, din sus de podul de fier, de unde se aprovizionau toate ghețăriile din oraș”. Cele mai frecventate locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai frecventate locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a deschide și a derija case de prostituție, femeile măritate nu pot derija astfel de case fără consimțământul bărbatului. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație, în vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neprovocată a particularităților. De pildă, pentru intervalul de timp supus analizei noastre, în regiunea Moldovei putem vorbi de următoarea tipologie urbană: avem, în Bacău, un veritabil „Oraș industrial”, în Roman, un „Oraș episcopal”, în Botoșani, o fericită combinație între „Orașul grădină” și „Orașul culturii”, în Piatra Neamț, un reușit sincretism între „Orașul comercial” și „Orașul turistic”, și, nu în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
găsea ceva de îndreptat în cuvintele celor care vorbeau pentru el sau ale celor care vorbeau pentru altcineva, el însuși îndrepta acel lucru cu propria gură. Am văzut uneori, vara, că, pentru a face dreptate oamenilor săi, el venea în grădina Parisului [...]. Și punea să se întindă covoare pe jos ca să ne așezăm în jurul lui; și toată lumea care avea nevoie să i se înfățișeze stătea în jurul lui în picioare; și atunci el le împărțea dreptatea în felul în care v-am
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale propriilor săi agenți. Se găsesc aici toate calitățile de stil ale lui Joinville, cu vivacitatea de ton dată de folosirea stilului direct. Dar, dincolo de tablourile familiare regele făcînd dreptate în camera sa sau sub stejarul din Vincennes sau în grădina Parisului -, aici este descris întregul mecanism de apel la justiția regelui, fundament esențial al progreselor puterii regale. 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca încercărilor (1328-1483) O adevărată "epocă a încercărilor" pentru Franța ca și pentru Occident, secolele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a pămînturilor cultivabile producției de "grîuri", care sînt la baza alimentației. Din această cauză, în lipsă de loc, creșterea animalelor nu joacă decît un rol secundar. Bălegarul pe care-l furnizează ele este insuficient și servește mai ales la gunoirea grădinilor în care se cultivă legume și plante textile. Loturile de grîu, și ele, din lipsă de îngrășăminte, sărăcesc repede și trebuie lăsate în pîrloagă, adică în repaos. Astfel, în toți anii, o parte a pămînturilor arabile nu produce nici o recoltă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Hardouin-Mansart și Robert de Cotte, pictorul Charles Le Brun, grădinarul André Le Nôtre. În 1682, curtea se instalează definitiv în acest cadru incomparabil. Maiestate, simetrie, măsură, acestea sînt caracteristicile unui ansamblu în care totul contribuie la gloria suveranului. Clădiri și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea cu grădinile, este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor, Versailles este cea mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale Victoires și Louis-le-Grand (astăzi Vendôme), colegiul Quatre-Nations (astăzi Institut), Hôtel des Invalides. Reversul Marelui Secol
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la pupa și, cu mîinile încrucișate pe piept, contemplă în tăcere sfîrșitul monstrului. Capitolul LXXXIV FÎNTÎNA Faptul că timp de șase mii de ani - și cine știe de cîte milioane de ani înainte - balenele au stropit marea și au aghezmuit grădinile din adîncuri, cu cădelnițele lor; faptul că, de cîteva secole încoace, mii de vînători s-au apropiat de aceste fîntîni ale balenelor și le-au privit jeturile și jocurile de apă, că, pînă la ora asta îunu și un sfert
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de fel încîntat de treaba pe care-o făcea. Dar dumneata, de ce ți-l ții așa? Ă A, fiindcă-i un nas de ceară, îl țin ca să nu cadă! Frumoasă zi, nu-i așa? Aerul e-nmiresmat ca-ntr-o grădină. Ascultă, Bouton de Rose, aruncă-ne un buchețel de flori, dacă vrei. Ă Ce naiba cauți aici? răcni omul din Guernesey, înfuriindu-se brusc. Ă Păstrează-ți sîngele rece, da, rece, ăsta-i cuvîntul! De ce nu pui la gheață balenele astea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o tragedie lungă și încă neîncheiată. Cam la vîrsta de șaizeci de ani, bătrînul întîlnise, cu întîrziere, ceea ce în limbajul tehnic al suferinței se numește ruina. Fusese un meseriaș renumit pentru priceperea lui și foarte solicitat; avea o casă cu grădină, o nevastă tînără și iubitoare, ca o fiică și trei copii veseli și rumeni la față; în fiece duminică se ducea cu familia la o biserică frumoasă, construită într-un crîng. Dar într-o noapte întunecoasă, ascunzîndu-se sub o deghizare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai e consecvent împotriva constituționalismului. Deși, într-un loc, zice că ar trebui să ne "întoarcem parțial la trecut"; deși așteptarea ca formele noi să dea un rezultat bun o compară cu așteptarea ca în câteva ceasuri să avem o grădină bătrână din niște copăcei răsădiți fără rădăcină; deși formulează undeva lozinca ce ar trebui să urmăm în cuvintele: "Forme vechi, dar spirit pururea nou"; deși declară că acei care au introdus formele noi sunt străinii din Muntenia; totuși nu numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
închiriat din București și, ca contrast, ca simbol al vieții așezate de altădată, evocă, cu atâta poezie, casa gospodărească de modă veche, din Ploiești, în care și-a petrecut copilăria sa, casa lui Hagi Ilie (observați numele!), cu ogradă, cu grădină, cu cerdac mare, cu lilieci. Această pătură socială e apoi și proastă. Prostia aceasta, mai ales, formează obiectivul satirei lui Caragiale. Atâți "amici" din opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]