29,866 matches
-
Pollack în 1985 după romanului autobiografic "Ferma africană" al scriitoarei daneze Karen Blixen) și este cunoscută în mediul universitar ca ipoteza originii unice recente ("recent single-origin hypothesis"), ipoteza înlocuirii ("replacement hypothesis") și modelul originii africane recente ("recent African origin model"). Ipoteza ce presupune că oamenii au o singură origine (monogeneza) a fost publicată de Charles Darwin în "Descendența omului" (1871). Conceptul a fost speculativ până în anii 1980, când a fost confirmat de studiul ADN-ului mitocondrial al indivizilor trăind în zilele
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Autorii studiului sugerează că descoperirile lor sunt compatibile cu prezența, în unele populații, de până la 4% din genomul neandertalienilor. De asemenea, studiul sugerează că pot exista și alte motive pentru care oamenii actuali și neanderthalienii împărtășesc un fond genetic comun. Ipoteza concurentă este cea a originii multiregionale a oamenilor moderni. Cercetători ce susțin această ipoteză consideră că migrația originală "Out-of-Africa" a fost cu mult mai precoce, la două milioane de ani în urmă, și că în acest caz cel care a migrat
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
până la 4% din genomul neandertalienilor. De asemenea, studiul sugerează că pot exista și alte motive pentru care oamenii actuali și neanderthalienii împărtășesc un fond genetic comun. Ipoteza concurentă este cea a originii multiregionale a oamenilor moderni. Cercetători ce susțin această ipoteză consideră că migrația originală "Out-of-Africa" a fost cu mult mai precoce, la două milioane de ani în urmă, și că în acest caz cel care a migrat a fost "Homo erectus" și nu "Homo sapiens". Odată cu dezvoltarea antropologiei în secolul al
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Charles Darwin a fost printre primii care a propus o descendență comună a organismelor vii și care a sugerat că toți oamenii au strămoși comuni care au trăit în Africa. În cartea "Descendența Omului" ("Descent of Man"), el a emis ipoteza că oamenii se trag din maimuțe ce aveau încă un creier mic, dar care se deplasau în poziție verticală, eliberându-și astfel mâinile pentru utilizări ce au favorizat dezvoltarea inteligenței. Mai mult, el era convins că aceste maimuțe au trăit
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
favorizat dezvoltarea inteligenței. Mai mult, el era convins că aceste maimuțe au trăit în Africa: Prezicerea sa a fost perspicace, deoarece la acel moment, în 1871, nu existau practic fosile disponibile aparținând vechilor hominizii. Aproape cincizeci de ani mai târziu, ipoteza lui Darwin a fost confirmată atunci când antropologii au început să descopere în mai multe zone din Africa numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat pe la mijlocul secolului 20 în favoarea monogenismului. Totuși, susținători izolați ai poligenismului au
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat pe la mijlocul secolului 20 în favoarea monogenismului. Totuși, susținători izolați ai poligenismului au mai existat și după mijlocul secolul 20, cum ar fi Carleton Coon, care a emis în 1962 ipoteza că specia "Homo sapiens" ar fi evoluat din "Homo erectus" în cinci locuri separate în cinci momente diferite. „Originea africană recentă” a omului modern înseamnă „origine unică” (monogenism) și a fost folosit, în diverse contexte, ca antonim al termenului de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
punct de vedere morfologic cu omul fosil din Minatogawa ("Minatogawa Man") descoperit pe insula Okinawa din Japonia, om modern din punct de vedere anatomic ale cărui fosile au fost datate între 17.000 și 19.000 de ani în urmă. Ipoteza răspândirii tardive în afara Africii a omului anatomic modern este contrazisă de rezulatele obținute de un alt grup de cercetători care datează fosilele omului din Liujang la aproximativ 111.000 - 139.000 ani în urmă. Începând cu aproximativ 100.000 de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Două regiuni ale genomului uman sunt utile în descifrarea istoriei umane, ADN-ul mitocondrial și cromozomul Y, singurele regiuni ale ale genomului care transmise intacte și nu sunt recombinate de mecanismele evolutive care generează diversitatea la fiecare nouă generație. Conform ipotezei, toți oamenii astăzi în viață au moștenit același genom mitocondrial de la o ipotetică femeie care a trăit în Africa cu circa 160.000 de ani în urmă, femeie numită "cel mai recent stămoș matrilinear comun" sau, în mod alegoric, "Eva
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
mod alegoric, "Eva mitocondrială". Toți bărbații din zilele noastre au moștenit cromozomul Y de la un bărbat ipotetic care a trăit acum 60.000 de ani, probabil în Africa numit "cel mai recent stămoș patrilinear comun" sau "Adam cu cromozomul Y". Ipoteza actuală, bazată pe compararea autozomilor cu cromozomii sexuali, este că un număr mai mare de bărbați decât de femei a participat la exodul care a condus populația umană arhaică în afara Africii. Prima linie care s-a ramificat de la "Eva mitocondrială
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
fi introduse recente. O explicație posibilă este faptul că aceste mutații au avut loc în Africa de Est cu puțin timp înainte de migrație și, printr-un efect de fondator, ele au devenit haplogrupul dominantă după exodul din Africa. Într-o ipoteză alternativă, mutațiile s-ar fi produs la scurt timp după migrarea în afara Africii. Alți oameni de știință au propus o ipoteză alternativă, modelul disperiilor multiple, în care ar fi existat două migrații din Africa: Această ipoteză încearcă să explice de ce
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
înainte de migrație și, printr-un efect de fondator, ele au devenit haplogrupul dominantă după exodul din Africa. Într-o ipoteză alternativă, mutațiile s-ar fi produs la scurt timp după migrarea în afara Africii. Alți oameni de știință au propus o ipoteză alternativă, modelul disperiilor multiple, în care ar fi existat două migrații din Africa: Această ipoteză încearcă să explice de ce haplogroupul N este predominant în Europa în timp ce haplogroupul M este absent. Se presupune că dovezile migrației pe malul mării au fost
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
din Africa. Într-o ipoteză alternativă, mutațiile s-ar fi produs la scurt timp după migrarea în afara Africii. Alți oameni de știință au propus o ipoteză alternativă, modelul disperiilor multiple, în care ar fi existat două migrații din Africa: Această ipoteză încearcă să explice de ce haplogroupul N este predominant în Europa în timp ce haplogroupul M este absent. Se presupune că dovezile migrației pe malul mării au fost distruse de creșterea nivelului mării din Holocen. Alternativ, populația europeană ar fi fost fondată de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
africană la nivelul altor loci (datorită derivei genetice, efectului gâtului de sticlă, etc.), este evident că selecția pentru caracterul închis la culoare al pielii a continuat și după exodul din Africa (cel puțin pentru gena "MC1R"). Acest lucru ar susține ipoteza ce sugerează că populația inițială ce a părăsit Africa era asemănătoare cu populația africană dinaintea migrației (cel puțin în ceea ce privește culoarea pielii) și că resturile acestui fenotip ancestral pot fi observate în zilele noastre în populațiile contemporane din Africa, insulele Andaman
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
inițială ce a părăsit Africa era asemănătoare cu populația africană dinaintea migrației (cel puțin în ceea ce privește culoarea pielii) și că resturile acestui fenotip ancestral pot fi observate în zilele noastre în populațiile contemporane din Africa, insulele Andaman și Noua Guinee. Această ipoteză este contrazisă de unii cercetători care sugerează că asemănarile fizice cu populația africană ar putea fi rezultatul unei evoluții convergente. Din Peninsula Arabică spre India, proporția haplogroupului M crește dinspre vest spre est, în estul Indiei raportul M/N fiind
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
dominantă. Haplogrupul M este predominant în Asia de Sud-Est însă printre indigenii australienii haplogrupul N reapare ca linia mai frecventă. Această distribuție discontinuă a haplogroupului N din Europa până în Australia pot fi explicată prin efectul de fondator și prin reducerea efectivului populației. Ipoteza multiregională, propusă inițial de Milford Wolpoff, susține că evoluția speciei umane din "Homo erectus" de la începutul Pleistocenului, acum 1,8 milioane de ani în urmă, și până în prezent s-a realizat în cadrul unei populații unice, cu răspândire mondială continuă. Susținătorii
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Milford Wolpoff, susține că evoluția speciei umane din "Homo erectus" de la începutul Pleistocenului, acum 1,8 milioane de ani în urmă, și până în prezent s-a realizat în cadrul unei populații unice, cu răspândire mondială continuă. Susținătorii teoriei originii multiregionale resping ipoteza unei bariere reproductive între populațiile arhaice de "Homo" din Eurasia și Africa și aduc ca argumente unele fosile și dovezi genetice. Un studiu recent a sugerat că aproximativ 5% din fondul genetic al omului modern ar putea avea ca origine
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
studiu recent a descoperit o mandibulă fosilizată, veche de aproximativ 110.000 de ani, ce se presupune că ar fi aparținut unui hibrid între "Homo sapiens" și un hominid arhaic, și care a fost considerată ca o provocare la adresa recentei ipoteza "Out-of-Africa". Unii cercetători pun însă la îndoială faptul că această fosilă ar aparține unui "Homo sapiens" hibrid.
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
de către Whitfield folosind noi markeri sunt 37,000-49,000 de ani în urmă, ajustate de la intervalul de 51.000-411.000 de ani în urmă stabilit de către Hammer în 1994. Datele sunt calculate în funcție de distribuția din ziua de azi, cu următoarele ipoteze privind evenimentele mutaționale unice ("unique mutation events", "UME" în limba engleză): Adam cu cromozomul Y este numit astfel după personajul biblic Adam. Acest lucru poate duce la concepția greșită că pe vremea sa el a fost singura ființă de sex
Adam cu cromozomul Y () [Corola-website/Science/321866_a_323195]
-
executării picturii murale în frescă. După opinia lect. dr. Annamaria Baciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, specialistă în restaurarea de pictură murală, continuitatea brâului median, pictat în frescă și peste suprafața turnului clopotniță, a confirmat ipoteza construirii pridvorului cu turnul-clopotniță concomitent cu biserica propriu-zisă. În anul 2003, Direcția Județeană Neamț pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a derulat un proiect comun cu Consiliul Local Șerbești, prin care s-a modernizat o porțiune de drum de 800
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
fost urmat de Ernst Mayr care a creat multe modele convingătoare pentru a demonstra că declinul variației genetice și mărimea mică a populației ce însoțesc efectul de fondator au fost foarte importante pentru dezvoltarea de noi specii. Cu toate acestea, ipoteza este mai puțin susținută astăzi căci rezultatele numeroaselor teste experimentale au fost, în cele mai bune cazuri, echivoce. Efectul de fondator în serie apare atunci când populațiile migrează pe distanțe lungi. Astfel de migrații pe distanțe lungi implică, de obicei, mișcări
Efect de fondator () [Corola-website/Science/321864_a_323193]
-
pe baza acestuia se pot găsi informații deosebit de utile, într-un timp foarte scurt, despre o anumită personalitate, localitate sau temă care ne interesează. În general, redactarea unui indice presupune trei pași: Anexele includ materiale care pot completa ideile și ipotezele lucrării,la unele dintre ele făcându-se referire pe parcursul lucrării. Sub fiecare anexă trebuie precizată sursa de unde a fost preluat documentul respectiv. Anexele nu se numerotează ca un capitol distinct.
Lucrare de licență () [Corola-website/Science/321905_a_323234]
-
este o ipoteză climatică care explică modul în care flora și fauna au migrat între Eurasia și Africa prin intermediul podului terestru levantin. Teoria arată că perioadele pluviale africane sunt asociate cu o fază „umedă” a regiunii sahariene, în timpul cărora existau mari lacuri și
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
au evoluat în America de Nord (și care mai târziu au dispărut de acolo) au migrat spre Asia. Un studiu publicat în 2007 în revista științifică "PLoS Genetics", realizat de cercetători de la Universitatea din Michigan și University College din Londra, sugerează trei ipoteze: Autorii articolului afirmă că "„un variant genetic unic este răspândit la nativii americani din ambele continente - sugerând că primii oameni din cele două Americi își au originea într-o singură migrație sau în mai multe valuri cu o singură sursă
Beringia () [Corola-website/Science/321923_a_323252]
-
Tipografia Plantiniană din Antwerpen și republicata în formă extinsă sub titlul "Thesaurus geographicus" în 1587 și extinsă din nou în 1596. În această ultima ediție, Ortelius a luat în calcul posibilitatea că toate continentele să fi fost în trecut unite, ipoteza demonstrată a fi corectă abia după câteva secole). În 1596 a primit un omagiu din partea orașului Antwerpen, similar celui acordat ulterior lui Rubens. Moartea să la 28 iunie 1598 și înmormântarea în biserică Abației Sf. Mihail din Antwerpen, au fost
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
dacă linia masculină s-ar fi sfârșit. Această situație era aproape să se întâmple în 1861, când regele Pedro al V-lea și alți doi frați ai ei au murit de febră tifoidă și fără să aibă copii. Totuși, această ipoteză a fost îndepărtată când fratele ei, regele Luís I, s-a căsătorit cu Prințesa Maria Pia de Savoia și au avut doi fii, viitorul rege Carlos I și Infantele Alfonso. În jurul anului 1883, fiul ei cel mic, Prințul Albert al
Maria Ana a Portugaliei () [Corola-website/Science/321979_a_323308]