30,776 matches
-
se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,3%). Pentru 3,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,35%). Pentru 3,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și era formată din satele Bătcari, Găinari, Nistorești, Ogoarele, Rebegari și Românești, cu
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea. Biserica este situată pe str. Negrești nr. 15, pe drumul spre stația de telescaun. În anul 1775, ca
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2 septembrie
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. După incendierea bisericii parohiale, fosta biserică greco-catolică din Vatra Dornei a fost redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. După incendierea bisericii parohiale, fosta biserică greco-catolică din Vatra Dornei a fost redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
din Câmpulung Moldovenesc este o biserică construită în anul 1883 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Câmpulung Moldovenesc. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea. Biserica este situată pe str. Ion Ștefureac nr. 7, pe drumul care face legătura între Gara Câmpulung și
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să-l găzduiască în casa parohială romano-catolică pe parohul greco-catolic
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
5 persoane. Preotul Veneciuc a început o serie de demersuri pentru recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
recuperarea lăcașului de cult care aparținuse comunității greco-catolice ucrainene. După desființarea cultului greco-catolic rutean, fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
fosta biserică greco-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost trecută de autoritățile statului în folosința comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea bisericii în folosința Bisericii Ortodoxe Române, aici au slujit următorii preoți: În primul deceniu al secolului al XXI-lea, biserica a suferit o serie de lucrări de reparații și renovări, pierzând înfățișarea avută inițial. Ea avea inițial trei turle din lemn căptușite cu tablă zincată
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu). În cele două sinagogi se
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
acesteia cu Dumnezeu Duhul Sfânt (Luca 1:35) . Dumnezeu Duhul Sfânt este, conform celor mai multor culte creștine, una dintre cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, alături de Tatăl și de Fiul. Dumnezeu Duhul Sfânt purcede din Dumnezeu Tatăl (după creștinismul ortodox) sau din Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul (după creștinismul catolic și cel protestant). Unde locuiește Dumnezeu? În câteva versete se spune despre „ceruri” că sunt „locul locuinței” lui Dumnezeu (1 Împărați 8:39, 43, 49 ; 2 Cronici 6:33, 39
Dumnezeu în creștinism () [Corola-website/Science/323631_a_324960]
-
dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu). În cele două sinagogi se
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Hanuka la templul din Vatra Dornei, în prezența membrilor Comunității evreiești din oraș, a secretarului general al Federației Comunităților Evreiești din România, ing. Albert Kupferberg, a prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin Vârlan. Cu acest prilej, primarul Constantin Huțanu a solicitat Federației Comunităților Evreiești din România să i se alăture în demersurile municipalității dornene pentru salvarea Templului Mare, monument arhitectonic, care avea nevoie de restaurare. În anul 2007
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Înmulțindu-se locuitorii pe firul râului Someșul Rece unde este situată biserica, în anul 1957 a fost mărită cu 30 metri pătrați, adăugându-se 6m la lungimea ei, repunerea în seviciu a bisericii fiind dată de târnosirea acesteia în cultul ortodox de către episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
pe firul râului Someșul Rece unde este situată biserica, în anul 1957 a fost mărită cu 30 metri pătrați, adăugându-se 6m la lungimea ei, repunerea în seviciu a bisericii fiind dată de târnosirea acesteia în cultul ortodox de către episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a două abside laterale
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită în anul 1913 în municipiul Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava). Biserica este situată pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Vatra Dornei. După anexarea nord-vestului Moldovei de către Imperiul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
multicoloră, în formă de solzi, comandată la Viena. Ca formă, ea seamănă cu Biserica Mirăuți din Suceava. Cheltuielile pentru ridicarea acestui lăcaș de cult s-au ridicat la 140.000 coroane austriece și au fost suportate din veniturile Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Biserica a fost sfințită la 1/14 septembrie 1913 de către mitropolitul Vladimir de Repta al Bucovinei și Dalmației. Vechea biserică de lemn a fost desfăcută și mutată în satul Bădeuți din apropierea orașului Rădăuți. Locul unde se afla
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Cu executarea ordinului a fost încredințat generalul Nikolaus Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei, care după refuzul secuilor și-a dat demisia. Locul lui a fost luat de generalul József Siskovics care, în seara înzăpezită de 7 ianuarie 1764 (ajunul Crăciunului Ortodox), a atacat localitatea Mádéfalva (azi Siculeni, Harghita). În cursul masacrului, peste 400 de bărbați, femei și copii au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
Calea Bucovinei nr. 24, lângă parcul central al municipiului. Anterior, pe locul ei s-a aflat o altă biserică de lemn cu același hram, "Sf. Nicolae", care a fost construită conform tradiției în 1698. După cum atestă "Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental "Sf. Nicolai"", începută în anul 1890, ""pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn numită și "biserica domnească", probabil de aceeea, că era zidită de Domnul Moldovei Ioan Calimah și de
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
În acea perioadă, locuitorii din Ciumârna intenționau să construiască o biserică filială, ei aparținând de Parohia din Rușii-Moldoviței. La 18/30 mai 1887, Consiliul Parohiei "Sf. Nicolae" din Câmpulung a trimis câteva scrisori Protopresviteriei districtuale, Parohiei din Rușii-Moldoviței și comunității ortodoxe din Ciumârna în care își exprimau hotărârea de a dărui vechea biserică de lemn comunității din Ciumârna. Parohia Rușii-Moldoviței a răspuns la 28 mai/9 iunie 1887 că locuitorii din Ciumârna primesc biserica și se obligă să cumpere și catapeteasma
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
pentru cei nevoiași. Din banii strânși au fost ajutate mai multe familii sărace, cu mulți copii, precum și persoane cu dizabilități, atât cu bani, cât și cu materiale de construcții pentru repararea locuințelor. În anul 2008 a fost înființată Asociația Frăția Ortodoxă "Sfinții Apostoli Andrei și Filip" care sprijină persoanele nevoiașe, familiile cu mulți copii, bătrânii singuri și bolnavii imobilizați la pat. În anul 2010, în curtea bisericii s-a început construcția unui centru social-filantropic, unde ar urma să se deruleze activități
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
pe cultura evreiască, încurajarea iudaismului în școli, sau accentul pus pe legile Kașrut și respectarea Șabatului. Această dezbatere reflectă separația istorică în cadrul sionismului, ca și între cetățenii israelieni de etnie evreiască, dintre evreii cu tradiții seculariste și cei tradiționaliști sau ortodocși. Sionismul secular, linia dominantă din punct de vedere istoric, are ca bază ideea conform căreia evreii sunt în primul rând un popor care are dreptul la autodeterminare. Un alt motiv al acestei abordări este acela conform căruia un stat secular
Cămin național al poporului evreu () [Corola-website/Science/323753_a_325082]