292,917 matches
-
XVII. Fr. Bisson, "Comment batir un monde. Le Gai Savoir de Gustav Mahler", 2011 (ISBN 978-2-930517-32-2). XVIII. A. N. Whitehead, "Le Principe de relativité et șes applications en physique". Traduction de Henri Vaillant relue par Sylviane Schwer, 2012 (ISBN 978-2-930517-34-6). Contribuții la un dicționar sau o enciclopedie « Alfred North Whitehead (1861-1947) », în Mander, W. J. and Sell, A. P. F. (Senior Editors), Dictionary of Nineteenth-Century British Philosophers, Bristol, Thoemmes Press, 2002, Vol. ÎI, pp. 1236-1241. « Alfred North Whitehead (1861-1947) », în Brown, Stuart
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Stuart (General Editor), Dictionary of Twentieth-Century British Philosophers, Bristol, Thoemmes Press, 2005, Vol. ÎI, pp. 1116-1120. « Alfred North Whitehead (1861-1947) », în Anthony Grayling, and Andrew Pyle (eds.), Continuum Encyclopedia of British Philosophy, Bristol, Thoemmes Press, 2006, Vol. IV, pp. 3419-3422. Contribuții la o operă colectivă « Principes de la temporalité douloureuse chez Whitehead et Watzlawick », în Georges Charbonneau et Bernard Granger (sous la direction de), Phénoménologie des sentiments corporels. Volume I. Douleur, souffrance, dépression, Paris, Le Cercle herméneutique, 2003, pp. 63-67. « Foreword » & « The
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
județean din Năsăud, amplasat în clădirea de la numărul 126 A. Clădirea a fost reconstituită pe locul casei părintești din satul Prislop (în prezent Liviu Rebreanu, Bistrița-Năsăud) și organizată ca muzeu memorial prin efortul profesorului Sever Ursa, cu sprijinul localnicilor și contribuția soției și fiicei scriitorului. Casa, identică cu aceea care a aparținut familiei Rebreanu, s-a ridicat la marginea dinspre Năsăud a satului Prislop și a fost inaugurată la 2 iunie 1957. Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc și dezvelirea
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
secție a Muzeului a fost „Energetică”, deschisă la 1 martie 1961 și reorganizata în anul 1980. Ea prezintă astăzi publicului vizitator, principalele forme de energie utilizate de umanitate de-a lungul timpului și marchează prin panouri grafice și exponate originale contribuții de excepție ale unor personalități românești și mondiale la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a constituit organizarea și deschiderea în februarie 1966 a secției „Înregistrarea și redarea sunetului”. Îmbogățirea colecției, în anii ce au urmat
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
Rosetti, Nicolae Simache, prof. Ion Ionașcu - consilier pentru partea istorică, studenți: Al. Popeia, M. Sânpetru, M. Zgâbea), când sunt trasate primele secțiuni în perimetrul curții voievodale. În decursul celor peste 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte și-au adus contribuția o pleiadă de arheologi printre care îi menționăm pe Gheorghe Diaconu (sufletul șantierului timp de 45 de ani), Gheorghe Cantacuzino, Victor Teodorescu, Dinu V. Rosetti, Sebastian Morintz, Nicolae Constantinescu, Mircea D. Matei, Radu Harhoiu, Magda Tzoni, Anca Păunescu, Venera Rădulescu
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
ultima perioadă au participat Dan Lichiardopol, Alexandru Niculescu, Bogdan Ciupercă, Andrei Măgureanu, Dorin Sârbu, Alin Frânculeasa și Eugen Paveleț. În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate și cercetate vestigii care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice “rezervație de interes public național”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Una din principalele îndatoriri ale muzeului este permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, adică punerea în circulație publică a tezaurului de mărturii pe care îl deține. Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită și anume acela al țesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcțional, au avut și unul decorativ. Expoziția este structurată în așa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrării tradiționale. Pentru a ușura munca, pentru
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
documente din secolul al XVIII-lea. În expoziție se găsesc, de asemenea, obiecte de artă din secolele XVI - XVII, realizate la Brașov sau provenind din comerțul de tranzit care au fost expuse în două interioare: unul țărănesc și unul boieresc. Contribuția vâlcenilor la revoluția de la 1821 și 1848, la făurirea statului modern și la războiul de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea unor imagini de altădată din presa literară și din
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
Constantin și Gheorghe) cu toții au fost atrași de bogația și diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri. În decursul timpului și-au legat numele de cercetarea arheologică din Prahova o pleadă de personalități ai școlii arheologice românești care și-au adus contribuția la îmbogațirea cunoștințelor despre trecutul spațiului brăzdat de Prahova și Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti și mulți alții. Parterul clădirii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
descoperirile de la Târgșoru Vechi ne poartă prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând până în epoca medievală. În perimetrul de peste 17 ha. al rezervației au fost identificate și cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991, de către “Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice”- “Rezervație de interes public național”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Dmitri Fiodorovici Egorov (în , n. 22 decembrie 1869 - d. 10 septembrie 1931) a fost un matematician rus, cunoscut pentru contribuțiile însemnate în geometria diferențială și analiza matematică. A fost profesor de matematică la Universitatea din Moscova, iar în perioada 1922 - 1931 președintele Societății de Matematică din Moscova. A efectuat lucrarea de doctorat sub îndrumarea lui Nikolai Bugaev. I-a fost
Dmitri Egorov () [Corola-website/Science/331410_a_332739]
-
Eftimiu si Ion Sân-Giorgiu. Tot în 1932 Corneliu Moldovanu este invitat la constituirea Asociației Prietenii Cugetării și Artei Franceze, la Paris. Corneliu Moldovanu a fost Director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor între anii 1924-1926, 1927-1928. Contribuții ca Director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor: organizează turnee teatrale în toată țara. În aprilie 1944, pentru a treia oară, pentru o perioadă scurtă de timp, acceptă să conducă Teatrul Național, în timpul bombardamentelor aeriene și
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
a fost cunoscut ca "zona liberă", unde își exercita controlul guvernul de la Vichy. Aceată zonă a păstrat un statut de indendență și suveranitate, deși supusă unei puternice influențe germane datorate restricțiilor impuse de armistițiu. Astfel, zona liberă plătea o importantă contribuție financiară la efortul de război german și era dependență economic de Germania. Zona liberă avea o suprafață de 246.618 km, adică 45% din teritoriul francez. Zona dispunea de circa 33% din populația activă a Franței. Linia de demarcație dintre
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
în colaborare) referitoare la metode funcționale și probleme la limită cu perturbații singulare (ambele bazate în esență pe material original datorat autorilor, conținând idei și metode noi, utile în explorarea unor modele matematice descrise prin ecuații diferențiale liniare sau neliniare). Contribuțiile științifice ale lui Gheorghe Moroșanu, conținute in publicațiile sale în reviste de specialitate românești și străine sau în volume ale unor conferințe, se referă la următoarele teme: Se poate menționa, de asemenea, activitatea sa ca profesor (inclusiv ca "visiting professor
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
granturi de cercetare științifică, organizator de evenimente științifice, invitat cu diverse ocazii la manifestări științifice sau instituții din Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, România, SUA etc. În 1983 Gheorghe Moroșanu primește premiul "Gheorghe Lazăr" al Academiei Române pentru contribuții deosebite la teoria ecuațiilor hiperbolice cu derivate parțiale. De asemenea, deține titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității "Ovidius" din Constanța, România. Școala din Darabani pe care a frecventat-o Gheorghe Moroșanu între anii 1957-1965 îi poartă numele începând cu
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
în comedia "Cel mai mare hoț din oraș" de Dalton Trumbo. Avea numai 47 ani. La 23 decembrie 1951 s-a organizat un serviciu memorial la Hotelul Edison din New York în care a fost celebrată aniversarea a 25 ani de contribuții pe care Bromberg le-a adus teatrului american ca actor și ca profesor. Evenimentul a fost frecventat de sute de colegi de breaslă. Actrița Lee Grant care a pronunțat un discurs elogios în memoria defunctului artist, a devenit ea însăși
J. Edward Bromberg () [Corola-website/Science/334087_a_335416]
-
la evoluția umană și la diferențele strategice dintre alegerea partenerilor politici și alocarea resurselor spre care am fost forțați de presiunea supraviețuirii și reproducerii pe o planetă relativ periculoasă." "Political Science Quarterly" a raportat faptul că această carte ”realizează o contribuție unică și importantă în acest domeniu. Iar "Americas Quarterly" a numit "Our Political Nature" una dintre ”cele mai bune cărți noi despre politică, economie, și business în această emisferă.” Tuschman a scris și a vorbit despre numeroase subiecte legate de
Avi Tuschman () [Corola-website/Science/334099_a_335428]
-
sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea să, institutul duce o politică de "dată sharing", iar majoritatea proiectelor de cercetare sunt făcute în colaborare cu alte instituții. Începând cu anul 2000, institutul are ca misiune și înțelegerea rolului geneticii în
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sânger au contribuit la diverse studii legate de îmbolnăvire, genetică comparativa și genetică evolutivă. În ianuarie 2008, lansarea Proiectului celor 1000 de genomuri, proiect la care au colaborat cercetători din toată lumea, a semnalat
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren.” Cercetările sale în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul -zonă „de trecere” ,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru" (1989). După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
nemuritor prin neam. Ideea de continuitate a neamului l-a preocupat dintotdeauna pe om. În mentalitatea țărănească vecinătatea este văzută ca o prelungire a spațiului familial (...), legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești - și nu numai - cu toate că într-un Epitaf (adresat Maestrului Villon) se autocaracterizează ironic: „În lumea asta-s un pârlit N-am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Lăsă în ciornă cinci tratate... (Balast pentru posteritate...)” Nu putem încheia fără să menționăm câteva citări importane, venite din partea foștilor dascăli și mentori clujeni: 1) Ion Taloș, profesor din Köln- Germania , în “Anuarul de folclor”, I, (1980, pag. 49-65) ”- citează contribuția lui V. Rogoz la Corpusul Cimiliturii Românești- aflat, pe atunci, în mss., "de Folclor-a Academiei, Filiala Cluj." 2)Dumitru Pop, prof. univ., în “Anuarul de folclor”nr. V-VII (1984-1986, pag.11-12) publicație patronată de "Academia Română- Filiala Cluj
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Joseph Diaz Gergonne (n. 19 iunie 1771 - d. 4 mai 1859) a fost un matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
ciobănescul persian și dezvoltat de-a lungul anilor. A căpătat numele de Bobtail pentru că se naște cu coada scurtă. În trecut stăpânii săi îi tăiau coada pentru a nu plăti impozitul perceput pe câinii de lux. În formarea rasei o contribuție importantă a avut-o rasa Bearded Collie. Bobtail-ul a fost observat pentru prima dată în zonele de sud-vest ale Angliei și prezentată pentru prima dată la un show canin în 1873 la Birmingham, fiind de la început remarcată ca și rasă
Bobtail () [Corola-website/Science/334204_a_335533]
-
și, ocazional, scrie articole pentru Le Monde. În aprilie 2012, Piketty a fost co-autor (împreună cu alți 42 de colegi) al unei scrisori deschise în sprijinul candidatului prezidențial francez François Hollande. În 2013, a câștigat premiul bienal Yrjö Jahnsson, pentru o contribuție semnificativă pentru studiul economiei aplicate din Europa . În ianuarie 2015, el a respins Legiunea de Onoare, afirmând că nu crede că rolul guvernului este să decidă cine este onorabil.
Thomas Piketty () [Corola-website/Science/334243_a_335572]