30,710 matches
-
Loteria Națională este o loterie națională statală în sistem de franciză disponibilă în Marea Britanie și în Insula Mân. Este operată de către Camelot Group, licență fiindu-i conferită în 1994, 2001 și iar în 2007. Loteria este reglementată de către Național Lottery Commission și a fost fondată de către fostul prim ministru al Mării Britanii John Major din 1994. Toate
Loteria Națională (Marea Britanie) () [Corola-website/Science/330394_a_331723]
-
de către Noel Edmonds. Primele numere extrase au fost 30, 3, 5, 44, 14 and 22, iar numărul bonus a fost 10 și au fost 7 câștigători ai potului în valoare totală de £5.874.778. Biletele au devenit disponibile în Insula Mân la 2 decembrie 1999 la cererea lui Tynwald. În 2002 loteria a schimbat formatul datorită scăderii vânzărilor de bilete. Jocul principal s-a numit "Lotto", iar Loteria Națională Extra spa numit "Lotto Extra". În noiembrie 2009 Camelot a schimbar
Loteria Națională (Marea Britanie) () [Corola-website/Science/330394_a_331723]
-
iunie 1476, el a fost ales Mare Maestru al Ordinului, care a fost un asociat apropiat al unui anterior Mare Maestru, Raymond Zacosta, și responsabil pentru repararea și modernizarea fortificațiilor din orașul Rhodos, și a celorlalte castele ale Ordinului pe insulele Dodecanese, și Château Saint-Pierre (fosta Halicarnasse, azi Bodrum, Turcia). Sultanul Mahomed al II-lea a început să amenințe Europa. În mai 1480 o flotă mare otomană a apărut înaintea Rhodosului, care transporta o armată invadatoare de circa 100.000 de
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]
-
a fost obligată să se retragă, lăsând în urmă 9000 morți. Asediul, în care d'Aubusson a fost rănit de trei ori, a sporit renumele său în întreaga Europă. Sultanul Mahomed a fost furios și ar fi atacat din nou insula, însă acesta moare în 1481. Succesiunea lui a fost disputată între fiii lui, Baiazid și Cem. Acesta din urmă, după înfrângerea sa de către Baiazid, a căutat refugiu la Rodos sub siguranța Marelui Maestru și Mănăstirea Generală a Ordinului. Rhodos nefiind
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]
-
le-am pregătit, cea din zăpadă și cea a Meereenului — bătălia din Golful Sclavilor. Și să continui de acolo." Un capitol despre Victarion va începe la cinci minute după finalul "Dansului dragonilor", în ajunul atacului surpriză purtat de oamenii din Insulele de Fier asupra orașelor din Golful Sclavilor. Un capitol despre Arianne prezentat de Martin pe site-ul său o arată mergând să-l vadă pe tânărul care-și spune Aegon. În luna martie a anului 2012, Martin a spus că
The Winds of Winter () [Corola-website/Science/330415_a_331744]
-
(în limba franceză "îles d'Or"), astfel numite din cauza sclipirii rocelor de micașist la soare, sunt un arhipelag de cinci insule din Marea Mediterană, pe Coasta de Azur ("côte d'Azur"), care aparțin municipiului Hyères din departamentul Var, regiunea Provenței ("Provence Alpes Côte d'Azur"), în Franța. Din acest motiv li se mai spune și Insulele de la Hyères ("îles d'Hyères"). Suprafața
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
soare, sunt un arhipelag de cinci insule din Marea Mediterană, pe Coasta de Azur ("côte d'Azur"), care aparțin municipiului Hyères din departamentul Var, regiunea Provenței ("Provence Alpes Côte d'Azur"), în Franța. Din acest motiv li se mai spune și Insulele de la Hyères ("îles d'Hyères"). Suprafața arhipelagului 28,99 km² Principalele insule (Vest --> Est) Porquerolles, Port-Cros, Bagaud și Levant Vârful cel mai înalt La Vigie, Port-Cros, 199 m. Arhipelagul cuprinde : • Insula Porquerolles (numită în antichitate "Proti" : în limba greacă "Prima
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
Azur ("côte d'Azur"), care aparțin municipiului Hyères din departamentul Var, regiunea Provenței ("Provence Alpes Côte d'Azur"), în Franța. Din acest motiv li se mai spune și Insulele de la Hyères ("îles d'Hyères"). Suprafața arhipelagului 28,99 km² Principalele insule (Vest --> Est) Porquerolles, Port-Cros, Bagaud și Levant Vârful cel mai înalt La Vigie, Port-Cros, 199 m. Arhipelagul cuprinde : • Insula Porquerolles (numită în antichitate "Proti" : în limba greacă "Prima", venind dinspre Massalia) este cea mai la apus, nu departe de peninsula
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
Franța. Din acest motiv li se mai spune și Insulele de la Hyères ("îles d'Hyères"). Suprafața arhipelagului 28,99 km² Principalele insule (Vest --> Est) Porquerolles, Port-Cros, Bagaud și Levant Vârful cel mai înalt La Vigie, Port-Cros, 199 m. Arhipelagul cuprinde : • Insula Porquerolles (numită în antichitate "Proti" : în limba greacă "Prima", venind dinspre Massalia) este cea mai la apus, nu departe de peninsula Giens. Este deasemenea cea mai mare și populată dintre , având mai multa pâraie. Suprafața ei este de 12,54
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
ei este de 12,54 km2, lungimea de 7,5 km și lățimea de 3 km. Are 30 km de litoral iar dealul cel mai înalt, în vârful căruia se ridică un far, are o altitudine de 142 m. • Denumirea insulei Port-Cros (numită în antichitate "Mesi" : în limba greacă "Mijlocia") înseamnă "port scobit" în limba provensală. Este cea mai înaltă (199 m la vârful La Vigie) și mai muntoasă dintre insule. Are o suprafață de 7 km2, 4,5 km lungime
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
ridică un far, are o altitudine de 142 m. • Denumirea insulei Port-Cros (numită în antichitate "Mesi" : în limba greacă "Mijlocia") înseamnă "port scobit" în limba provensală. Este cea mai înaltă (199 m la vârful La Vigie) și mai muntoasă dintre insule. Are o suprafață de 7 km2, 4,5 km lungime și 2 km lățime. Este înconjurată de insulițele Gabinière, Rascas și Bagaud (Bagueau pe harta lui Cassini). Un pârâu numit Vallon de la Solitude o parcurge. Insula Bagaud (numită în antichitate
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
și mai muntoasă dintre insule. Are o suprafață de 7 km2, 4,5 km lungime și 2 km lățime. Este înconjurată de insulițele Gabinière, Rascas și Bagaud (Bagueau pe harta lui Cassini). Un pârâu numit Vallon de la Solitude o parcurge. Insula Bagaud (numită în antichitate "Micri" : în greacă "Mica") are 45 ha. Cele trei insule Porquerolles, Bagaud și Port-Cros aparțin Rezervației naturale terestră și maritimă Port-Cros, cu excepția satului Porquerolles. • Insula Levant (adică "de la răsărit", numită în antichitate "Proti" : "Prima") are 900
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
lungime și 2 km lățime. Este înconjurată de insulițele Gabinière, Rascas și Bagaud (Bagueau pe harta lui Cassini). Un pârâu numit Vallon de la Solitude o parcurge. Insula Bagaud (numită în antichitate "Micri" : în greacă "Mica") are 45 ha. Cele trei insule Porquerolles, Bagaud și Port-Cros aparțin Rezervației naturale terestră și maritimă Port-Cros, cu excepția satului Porquerolles. • Insula Levant (adică "de la răsărit", numită în antichitate "Proti" : "Prima") are 900 ha, cu o lungime de 8 km și o lățime de 1 km. Ea
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
harta lui Cassini). Un pârâu numit Vallon de la Solitude o parcurge. Insula Bagaud (numită în antichitate "Micri" : în greacă "Mica") are 45 ha. Cele trei insule Porquerolles, Bagaud și Port-Cros aparțin Rezervației naturale terestră și maritimă Port-Cros, cu excepția satului Porquerolles. • Insula Levant (adică "de la răsărit", numită în antichitate "Proti" : "Prima") are 900 ha, cu o lungime de 8 km și o lățime de 1 km. Ea nu aparține Rezervației și este împărțită între satul de naturiști Heliopolis (20%) și Marina militară
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
Prima") are 900 ha, cu o lungime de 8 km și o lățime de 1 km. Ea nu aparține Rezervației și este împărțită între satul de naturiști Heliopolis (20%) și Marina militară franceză (80%). Totuși, din 1993, există și pe insula Levant o mică Rezervație naturală numită "Domaine des Arbousiers", unde au fost reintroduse țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
nu aparține Rezervației și este împărțită între satul de naturiști Heliopolis (20%) și Marina militară franceză (80%). Totuși, din 1993, există și pe insula Levant o mică Rezervație naturală numită "Domaine des Arbousiers", unde au fost reintroduse țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
și Marina militară franceză (80%). Totuși, din 1993, există și pe insula Levant o mică Rezervație naturală numită "Domaine des Arbousiers", unde au fost reintroduse țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost fărâmițată în mai multe fragmente printre
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost fărâmițată în mai multe fragmente printre care acest arhipelag, Corsica, Sardinia, dar și Munții Maurilor ("Massif des Maures") și Estérel din Provența. În ultima perioadă glaciară, actualele insule erau doar niște dealuri deoarece nivelul Mediteranei era cu 180 m mai jos; la topire, acum 12.000 de ani, nivelul mării s-a urcat din nou și le-a înconjurat cu ape. Geologia, flora și fauna insulelor, precum și a
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
glaciară, actualele insule erau doar niște dealuri deoarece nivelul Mediteranei era cu 180 m mai jos; la topire, acum 12.000 de ani, nivelul mării s-a urcat din nou și le-a înconjurat cu ape. Geologia, flora și fauna insulelor, precum și a mării dimprejur, sunt foarte variate și specifice, astfel că în 1963 a fost întemeiată, întâi doar pe insula Port-Cros, Rezervația naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic Național
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
000 de ani, nivelul mării s-a urcat din nou și le-a înconjurat cu ape. Geologia, flora și fauna insulelor, precum și a mării dimprejur, sunt foarte variate și specifice, astfel că în 1963 a fost întemeiată, întâi doar pe insula Port-Cros, Rezervația naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic Național. Parcul are o suprafață terestră de 1850 ha și marină de 3700 ha, lărgimea apelor sale din jurul insulelor fiind de
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
le-a înconjurat cu ape. Geologia, flora și fauna insulelor, precum și a mării dimprejur, sunt foarte variate și specifice, astfel că în 1963 a fost întemeiată, întâi doar pe insula Port-Cros, Rezervația naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic Național. Parcul are o suprafață terestră de 1850 ha și marină de 3700 ha, lărgimea apelor sale din jurul insulelor fiind de 650 m. Insulele de Aur erau numite Stoehade în Antichitate (adică
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
doar pe insula Port-Cros, Rezervația naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic Național. Parcul are o suprafață terestră de 1850 ha și marină de 3700 ha, lărgimea apelor sale din jurul insulelor fiind de 650 m. Insulele de Aur erau numite Stoehade în Antichitate (adică "în rând" în grecește), fiind escale pe ruta maritimă dinspre Grecia și Italia către Marsilia și Galia. Plinius le descrie cu amănuntul. "Proti": Prima în latină (Porquerolles
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic Național. Parcul are o suprafață terestră de 1850 ha și marină de 3700 ha, lărgimea apelor sale din jurul insulelor fiind de 650 m. Insulele de Aur erau numite Stoehade în Antichitate (adică "în rând" în grecește), fiind escale pe ruta maritimă dinspre Grecia și Italia către Marsilia și Galia. Plinius le descrie cu amănuntul. "Proti": Prima în latină (Porquerolles), "Mesi" : Mediana în latină (Port-Cros
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
apoi Franța). Dar Arabii (veniți din Tunisia și Algeria) s-au și stabilit în regiune, uneori decenii la rând, lăsând toponime ca "Munții Maurilor", "Darboussèdes" (de la "Duar el buseida" : "tabăra călăreților") sau "Almanarre" (de la "Al manar" : "farul"). În sec. XIII, insulele, recucerite de catolici, devin o dependență a mânăstirii cisterciene din arhipelagul Lérins, situat mai la răsărit, în largului orașului Cannae. În 1304, Carlo II, conte al Provenței și rege al Siciliei, îi arendează arhipelagul unui marinar din Toulon, Peire Mègre
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
la răsărit, în largului orașului Cannae. În 1304, Carlo II, conte al Provenței și rege al Siciliei, îi arendează arhipelagul unui marinar din Toulon, Peire Mègre, care taie aici copaci pentru lemn de construcții navale și pentru plută. În 1471, insulele îi aparțin lui Palamède de Forbin, paharnic al regelui Renat al Provenței. En 1522 cavalerii ordinului Sf.-Ioan din Ierusalim, alungați din insula Rodos împreună cu marele lor maistru Villiers de l'Isle-Adam de către sultanul otoman Suleiman, primesc de la regele Franței
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]