29,892 matches
-
Perseuxe "Perseu" (Alexandru, 11), personajul se propune mulțimii ca o epifanie divină, care era familiară experienței religioase contemporane (Fox, 1986). Evenimente miraculoase Însoțesc „descoperirea” șarpelui Glycon, nouă manifestare a lui Asclepios care, din vechiul și veneratul sanctuar din Calcedon se mută la Abonotichus, unde se Înalță noul lăcaș al cultului său iatromantic, În care se instalează o simbioză profundă Între zeitatea oraculară și profetul ei (Alexandru, 10-16). Modelat după scheme tradiționale, funcționarea oracolului se folosește de un personal sacru complex, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să se Înrăutățească rapid. Din Fars, cel mai important bastion zoroastrian În primele trei secole ale islamului, ceea ce a rămas din comunitatea de credincioși ai Bunei Religii (hudșn³n sau behdșn³n; numiți În mod curent de către musulmani gabr, „necredincioși”) s-a mutat probabil chiar atunci În regiunea Yazd, În sate izolate care permiteau o existență liniștită, ferită de riscurile reprezentate de traiul Împreună cu populația musulmană și autoritățile acesteia. De asemenea, au fost aduse două mari focuri Bahr³mxe "Bahra>m" din Fars: Âdhor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
465,487,499,506,508,516,519,554,571,625 Mitra 376,441,445,552,553,554,573,578,626 Mlacu÷ 327,329 Mlk 243 Mokoșiâ 573 Monimos 239 Mșșaru 138 Mot 224,225,226,243 Munèu÷ 328 Musaeus 311 Mut 62 Muze 317 N Na>nhaithya 451,470 Na>rum 137 Na>satya 445,451,470,556,557,558,630 Nabho> 524 Nabû 146 Nairyo>-sanha 502 Nammu 151,154 Namtar 149 Namtaru 149 Namuci 555 Nanâ 146 Nanai 241
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
a familiei extinse ca atare, o instituție tipică pentru întreaga antichitate și nu numai. 4. Lumea nomazilor și istoria Mai rămâne o dificultate de fond cu privire la patriarhi. Felul lor de a trăi e cel al nomazilor sau seminomazilor care se mută cu turmele lor în căutare de pășuni. Trăiesc în corturi (Gn 12,8-9; 13,3.12.18; 18,1.6.9.10; 24,67; 25,27). Gn 18 ne prezintă cu destulă exactitate și dieta patriarhilor: carnea era rezervată în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
povestiri despre Abraham nu fac referință la originea sa mesopotamiană. Abraham trăiește în țara Canaanului ca și cum ar fi a sa. Nu este considerat un străin și nu se comportă ca un străin. Trăiește mai degrabă ca un nomad ce se mută cu turmele sale după necesități. Când vine seceta (Gn 12,10), nu se întoarce „acasă”, spre Mesopotamia, ci coboară în Egipt (12,10-20) sau în Filisteea (20). Povestirea din Gn 24, în care slujitorul lui Abraham se întoarce la Haran
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
c) Cultul Aceeași situație se regăsește în cultul instituit de Moise în pustiu. Caracteristica fundamentală a „sanctuarului” din pustiu este, de fapt, mobilitatea sa. În cuvinte simple, simbolul cel mai important al prezenței lui Dumnezeu este un cort care se mută, care călăuzește și însoțește poporul în trecerea prin pustiu spre țara făgăduită. Dumnezeu așadar nu locuiește doar în țara făgăduită și nu așteaptă să aibă o locuință stabilă și definitivă, care va fi templul lui Solomon, pentru a veni să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și știință a liceelor militare”. Directorii publicației erau general Dumitru Marțian și colonel Ion S. Dumitrescu; redactor-șef: Mihai Uță; secretar de redacție - D. Popovici. De la numărul 2 din 1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet format din Ion Ionescu Bujor, N. Pandelea, P. Marinescu, M. Moldovan. Urmărind programatic să facă din școală „un factor de cultură cu o rază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
Brazilia - unde se stabilește ca refugiat politic -, editura și revista de cultură „Dacia”. Între 1964 și 1969, este profesor la Universitatea „Pro Deo” din Rio de Janeiro. Contribuie, tot acolo, la editarea revistei „Înșir’te mărgărite”. Câțiva ani mai târziu, mutându-se la Paris, înființează o nouă secție a Editurii Dacia, la Madrid (director Nicolae Roșca). Devine totodată coeditor și unul dintre principalii redactori și susținători financiari ai revistei „Carpații” și ai editurii acesteia. Până în 1979, este funcționar în Ministerul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie socială care îndeplinește celelalte condiții simultan, cea dictatorială. Cu fiecare adăugare a unei condiții, Arrow elimină un set de reguli de decizie socială, care sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
epocă decât aceea în care m-am născut. În schimb, locul, limba, religia, numele și clasa („casta“) pot face obiectul unei ulterioare negocieri cu libertatea mea și pot fi contestate, anulate și înlocuite prin propria mea decizie. Pot să mă mut din locul în care m-am născut și să mă așez în altul, pot să mă fixez în altă limbă sau să trec la altă religie, după cum atârnă până la urmă de mine să-mi modific statutul social. Înainte de a alege
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
puternice“ sunt obiectele din jurul meu și casa și străzile și mașinile, decât animalele și piatra și plantele. Frigiderul și aparatul de radio îmi sunt mai familiare decât calul sau copacul din pădure. Mă desprind din ordinea mea originară și mă mut, împreună cu cealaltă ordine a mea, în centrul ființei. Lucrul pe care nu eu l-am făcut și de care sunt legat prin temeiul nostru comun este împins spre periferie și, odată cu el, actul întemeierii noastre comune se mută în provincia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și mă mut, împreună cu cealaltă ordine a mea, în centrul ființei. Lucrul pe care nu eu l-am făcut și de care sunt legat prin temeiul nostru comun este împins spre periferie și, odată cu el, actul întemeierii noastre comune se mută în provincia ființei și cade în uitare. Lucrul pe care nu eu l-am produs devine „materie primă“ și nu face decât să alimenteze ordinea centrală a fabricației. Prin această desprindere și îndepărtare eu îmi consum temeiul. Ordinea fabricației devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
aerul, proteina, embrionul și inteligența - tind să mă fabric pe mine. În această îndepărtare vertiginoasă și în această uzurpare de proporții se manifestă tendința unei modificări de temei. Pentru că ordinea creației este înlocuită de cea a fabricației, temeiul meu se mută în mine. Din clipa în care lucrul pe care nu l-am făcut a fost devorat de cel făcut de mine, eu rămân singur. Această singurătate este beția independenței și a puterii mele. Pentru că mi-am mutat temeiul în mine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
temeiul meu se mută în mine. Din clipa în care lucrul pe care nu l-am făcut a fost devorat de cel făcut de mine, eu rămân singur. Această singurătate este beția independenței și a puterii mele. Pentru că mi-am mutat temeiul în mine, pentru că sunt înconjurat doar de lucruri pe care eu le-am făcut, sunt puternic. Sunt puternic și singur. Dar pentru că în esența mea sunt dependent, pentru că în esența mea nu pot fi singur și nu pot fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ascultării. Pentru că între cel care dă și cel care ia libertatea există o complicitate, cel care dă se recunoaște în cel care ia și el adoră în acesta tocmai chipul pierdut al libertății sale. Pentru că sursa libertății lui s-a mutat în altul, altul este în chip firesc zeificat. El îl numește Führer pe cel care îi conduce viața și care, în locul lui, îi dă un destin. Și el va omorî, dacă acesta îi spune să omoare, și va muri, dacă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în necunoscut. Răspunderea suferă aici o ruptură de nivel, pentru că libertatea, confruntată cu sursa ei, este trăită în consecințele ei infinite, care nu se mai înscriu în planul unei vieți și într-o limită umană, ci în suprauman. Totul se mută în „irealitate“ sau într-o realitate în care datele problemei se modifică fundamental: cel care întreabă nu are chip, iar eu, care voi fi chemat să răspund, am ieșit din limitele vieții în care obișnuiam să fiu întrebat și să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se modifică fundamental: cel care întreabă nu are chip, iar eu, care voi fi chemat să răspund, am ieșit din limitele vieții în care obișnuiam să fiu întrebat și să răspund. Cine sunt „eu“ în condițiile în care totul se mută „în altă parte“, pe un alt tărâm, ale cărui „contururi“ sunt imposibil de trasat? În această a treia ipostază a răspunderii, eu care sunt chemat să răspund nu mai sunt decât libertate; eu nu mai sunt și nu mai sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
insurecțional care face ca indivizii și popoarele să se ridice împotriva celor care le-au răpit libertatea. Pentru ca acest sens al iubirii de libertate să fie cu putință, trebuie mai întâi să existe iubirea de libertate: eu pot să mă mut, cu hotarele mele, în ceva care nu are hotare; eu pot să mă mut în ceva vag. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă transpun în calitatea de om și în oamenii toți. Pentru că există iubire de libertate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
au răpit libertatea. Pentru ca acest sens al iubirii de libertate să fie cu putință, trebuie mai întâi să existe iubirea de libertate: eu pot să mă mut, cu hotarele mele, în ceva care nu are hotare; eu pot să mă mut în ceva vag. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă transpun în calitatea de om și în oamenii toți. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă mut în moarte, în iubire și în libertate. Pentru că există
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ceva care nu are hotare; eu pot să mă mut în ceva vag. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă transpun în calitatea de om și în oamenii toți. Pentru că există iubire de libertate, eu pot să mă mut în moarte, în iubire și în libertate. Pentru că există iubirea de libertate, eu pot să las în urmă toate determinările fondului intim-străin și să ajung la indeterminarea „om“ și, în cele din urmă, la suprema limită care este purul „a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel, și explică posteritatea modernă a eroului, de la Goethe până la Shelley și Spitteler. Prometeu funcționează cu adevărat ca agent al depășirii, ca unul care vrea să mute din loc limita umanului, și înlănțuirea lui pare să fie, până la urmă, o simbolică rememorare a cuvenitului statut limitativ. Așadar, privirea zeiței Atena skeptomene este îndreptată asupra limitei. Dar nu asupra limitei pe care o vedem cu toții privind obiectele din
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și Manole, și a unei fete, Zulnia. Familia Drăghici se trăgea din Valahia și se înrudea prin căsătorie cu renumita familie Filipescu, deși unii membri ai familiei Iorga cred că e vorba aici doar de un mit genealogic. S-a mutat la Iași în secolul al XVIII-lea7. Din cauză că Iorga avea să devină "Apostolul" naționalismului românesc, adversarii lui i-au cercetat arborele genealogic nu numai în România, ci și în întreaga zonă. Se poate cîștiga capital politic enorm dacă un naționalist nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care Maria l-a cunoscut pe un ofițer chipeș, Străjescu. Acesta a început să-i trimită Mariei Tasu-Iorga flori și cărți de vizită. Iorga a descoperit unul dintre cadourile lui Străjescu și, fără să accepte explicațiile soției sale, s-a mutat în alt apartament, făcîndu-și rost de o locuință modestă. Și-a trimis copiii la Botoșani la doamna Zulnia și a respins cu încăpățînare orice tentativă de împăcare, începînd acțiunea de divorț, care a fost pronunțat în iunie 1900. Maria Tasu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a căsătorit a doua oară (la 4 februarie 1904) cu Catinca Bogdan, sora prietenului și colegului său, profesorul Ion Bogdan, specialist în slavistică la Universitatea din București. Familia Bogdan era o familie de intelectuali români din Transilvania. Iorga s-a mutat cu noua lui soție într-un apartament modest din București, rămînînd acolo pînă în 1907, cînd s-a stabilit la Vălenii de Munte. Cea de a doua căsnicie se baza pe maturitate: cuplul făcea totul împreună. Mai mult, era bazat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]