29,500 matches
-
conducerea vehiculelor ) . Ce trebuie să faceți în caz de hipoglicemie 1 . Opriți perfuzia de insulină , dacă este necesar , prin retragerea acului , cel puțin până când simțiți că sunteți perfect vigilent . Mâncați imediat 10 până la 20 g de zahăr , de exemplu glucoză , zahăr cubic sau beți o băutură îndulcită cu zahăr . Atenție : Îndulcitorii artificiali și alimentele îndulcite cu aceștia ( de exemplu băuturile dietetice ) nu vă ajută în caz de hipoglicemie . 2 . Apoi mâncați ceva care are efect durabil de creștere a glicemiei ( de
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
de hipoglicemie 1 . Opriți perfuzia de insulină , dacă este necesar , prin retragerea acului , cel puțin până când simțiți că sunteți perfect vigilent . Mâncați imediat 10 până la 20 g de zahăr , de exemplu glucoză , zahăr cubic sau beți o băutură îndulcită cu zahăr . Atenție : Îndulcitorii artificiali și alimentele îndulcite cu aceștia ( de exemplu băuturile dietetice ) nu vă ajută în caz de hipoglicemie . 2 . Apoi mâncați ceva care are efect durabil de creștere a glicemiei ( de exemplu pâine sau paste făinoase ) . Medicul dumneavoastră sau
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
mâncați ceva care are efect durabil de creștere a glicemiei ( de exemplu pâine sau paste făinoase ) . Medicul dumneavoastră sau asistenta trebuie să vă fi vorbit despre acest lucru . 3 . Dacă hipoglicemia se reinstalează , mâncați alte 10 până la 20 g de zahăr . 4 . Anunțați imediat medicul dacă nu puteți controla hipoglicemia sau dacă aceasta reapare . Spuneți rudelor , prietenilor și colegilor dumneavoastră apropiați următoarele : Dacă nu puteți să înghițiți sau sunteți inconștient , veți avea nevoie de o injecție cu glucoză sau glucagon ( un
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
cultivare a mai multor plante, dar și a tehnicilor și tehnologiilor agricole. Astfel, în zona arabică sunt aclimatizate plante ca: sorgul adus din nordul Africii, citricele din China, mango, orez aduse din India și alte plante ca bumbac, trestie de zahăr. Toate acesta "globalizare a culturii" a produs transformări spectaculoase în diverse ramuri ale economiei și al nivelului de trai al populației. Începe să fie fabricat zahărul rafinat a cărui producție se răspândește în întreg imperiul. Agricultura nu mai este de
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
din China, mango, orez aduse din India și alte plante ca bumbac, trestie de zahăr. Toate acesta "globalizare a culturii" a produs transformări spectaculoase în diverse ramuri ale economiei și al nivelului de trai al populației. Începe să fie fabricat zahărul rafinat a cărui producție se răspândește în întreg imperiul. Agricultura nu mai este de subzistență, dobândind un caracter comercial. Avem de-a face chiar cu o abordare științifică a agriculturii, bazată pe trei elemente: Au fost întocmite numeroase enciclopedii având
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
nivel industrial și aceasta încă din secolul al VII-lea, ca prin secolul al IX-lea sa apară diferențierea dintre turbinele de apă verticale și cele orizontale. Apar morile de măcinat, morile de hârtie, gaterele, topitorii de oțel, fabrici de zahăr. arborii cotiți încep să facă parte din mecanismele inventate. Munca manuală a antichității începe să fie înlocuită de cea mecanizată. Aceasta modificare tehnologică va exercita o influență ulterioară asupra revoluției industriale din Europa occidentală de mai târziu. Ca efect al
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
ar fi cele agroindustriale, realizarea instrumentelor astronomice, ceramica, industria chimică, aplicații ale distilării, confecționarea ceasurilor, a sticlei, valorificarea energiei hidraulice și eoliene, mozaicul, industria hârtiei și a papetăriei, a parfumului, a petrolului, farmaceutică, construcțiile navale, fabricarea mătăsii, industria textilă, industria zahărului, a fabricării armelor, mineritul și extracția mineralelor (sulf, amoniac, plumb și fier). A apărut tot mai multe fabrici, exemplu preluat ulterior și de Europa Medievală. Spre exemplu, primele fabrici de sticlă din Europa au apărut prin secolul al XI-lea
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
legii gravitației. Arabii traduc celebrul tratat „De Materia Medica” al lui Dioscoride și aduc contribuții însemnate în dezvoltarea farmacologiei. Utilizând alambicul, distilează o serie de substanțe noi precum esența de trandafiri. Tot arabilor le datorăm extinderea culturilor de trestie de zahăr și bumbac. O altă contribuție a lumii islamice o constituie apariția grădinilor botanice, care erau atât loc de aclimatizare, cât și de studiu al plantelor. În ceea ce privește zootehnia, să menționăm calul pur sânge arab, celebru în întreaga lume. Câteva lucrări celebre
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
o carte în ansamblu de la A la Z, „Ärztlicher Rat aus ganzheitlicher Sicht„ („Sfatul doctorului în perspectivă de ansamblu”). Primele 2 volume conțin detalii despre: Restul volumelor sunt specializate pe o anumită temă: reumatism, sfaturi pentru mamă și copil, alergii, zahăr, lapte, etc. În aceste cărți, explică toate sfaturile care le dă pentru traiul de viață. Sfatul principal e ca omul să se hrănească cu produse integrale nerafinate. Altfel, apar simptomele următoare: diabet, vasele sanguine se astupă, se produc pietre la
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
de viață s-au schimbat și ele, în principal au fost reduceri severe de activitate fizică și creșteri mari ale ratei obezității."” „"S-a observat în anii '70 că oamenii din țările vestice aveau diete bogate în produse animale, grăsimi, zahăr și rate mari de cancere colonorectale, ale sânului, prostatei, mucoasei uterine și plămânilor; din contra indivizii din țările în curs de dezvoltare aveau de obicei diete bazate pe unul sau două alimente bogate în amidon, mâncând puține produse animale, grăsimi
Boli ale civilizației () [Corola-website/Science/318110_a_319439]
-
și rate mari de cancere colonorectale, ale sânului, prostatei, mucoasei uterine și plămânilor; din contra indivizii din țările în curs de dezvoltare aveau de obicei diete bazate pe unul sau două alimente bogate în amidon, mâncând puține produse animale, grăsimi, zahăr și rate mici ale acestor cancere."” „"Aceste observații arată că dietele sau stilul de viață ale unor populații diferite pot determina parțial ratele lor de a face cancer, iar baza acestei ipoteze a fost întărită de rezultatele studiilor care arată
Boli ale civilizației () [Corola-website/Science/318110_a_319439]
-
anul 2009. Producția de roșii la hectar a fost de 15.886 kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]