3,048 matches
-
meci. În practica jocului de polo se pot folosi mai multe variante de așezare a jucătorilor pe teren. 1) portarul, l fundaș fix, l fundaș mobil, l mijlocaș, l centru și 2 extreme; 2) portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași; 3) portarul, 2 fundași, 3 mijlocași, l centru atacant; 4) portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți; 5) portarul, 3 apărători, l mijlocaș, 2 atacanți; 6) portarul, l apărător, 2 mijlocași, 3 atacanți; 7) portarul, 2 apărători, 2 mijlocași, 2
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să fie si un bun executant al paselor, pentru a putea trimite mingea la momentul oportun coechipierului ajuns în poziție de finalizare. Rețea de comunicare care utilizează următoarele tipuri de așezări în teren: a. portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași (fig.3), b. portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți (fig.4) [5] Echipa are pe lângă fundașul fix încă doi centri atacanți capabili să arunce bine la poartă si care prin jocul lor constituie un pericol continuu pentru portarul advers
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
interceptată de adversar, îi dă acestuia posibilitatea de a trece imediat la contraatac. Trecerea de la jocul pe posturi fixe la cel în care echipele atacă si se apără cu întregul efectiv, în care orice jucător poate să fie fundaș sau înaintaș, după cum situația o cere, a determinat adoptarea unui sistem m cadrul căruia sarcinile să-și găsească totuși o precizare, pe baza poziției pe care jucătorii o ocupă în suprafața terenului. Astfel s-a conturat, și practica de joc a definitivat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipei în atac, față de 5 ai adversarului, constă în plasarea lor pe două linii paralele: prima, cea mai apropiată de poartă, este formată din 4 jucători, iar a doua, în imediata apropiere a liniei de 4 m, din 2 jucători. Înaintașii liniei a doua vor căuta prin pasc să se apropie de poartă și apoi să șuteze. Prin pasc ei se apropie de poartă și îngreuiază sarcina portarului obligat să se deplaseze în funcție de minge pentru a închide unghiul de aruncare. Cei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
linia a doua si, în același timp, să se demarce de adversarii direcți, căutând poziții favorabile de a marca. Dacă superioritatea numerică este absolută și după aruncarea la poartă mingea revine echipei inferioare sub aspect numeric, toate eforturile celor șase înaintași vor fi îndreptate spre marcarea celor mai apropiați adversari, cu scopul de a-i împiedica să paseze și încercând să intercepteze mingea și, eventual, să contraatace. Pentru a spori șansele de contraatac ale echipei în inferioritate, la o așezare pe
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
linia întâi, care se găsește lateral față de poartă. Acesta va primi pasa și va înota spre poartă, atrăgând apărătorul. O dată reușită acțiunea, el va pasa mingea unuia dintre partenerii care s-a eliberat (fig. 8.). Când cel eliberat este un înaintaș din linia întâi, aflat în spațiul porții, fundașii au posibilitatea să îl blocheze cu ușurință. Ca atare, mingea nu îi va fi pasată întotdeauna. Ea trebuie trimisă sigur că coechipierul va avea posibilitatea de a trage nestingherit la poartă. [5
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
5] Un alt sistem de așezare pe teren a unei echipe în superioritate numerică este acela în care jucătorii se plasează pe două linii de câte trei; el se folosește mai ales atunci când se joacă în bazine înguste. De obicei, înaintașii din prima linie vor fi marcați de către fundași, ceilalți doi marcând atacanții din linia a doua|. Prezența celor doi adversari în linia a doua va. complica oarecum jocul înaintașilor, manevrarea mingii fiind îngreuiată prin faptul că apărătorii liniei a doua
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
folosește mai ales atunci când se joacă în bazine înguste. De obicei, înaintașii din prima linie vor fi marcați de către fundași, ceilalți doi marcând atacanții din linia a doua|. Prezența celor doi adversari în linia a doua va. complica oarecum jocul înaintașilor, manevrarea mingii fiind îngreuiată prin faptul că apărătorii liniei a doua avansează, unul dintre ei venind lângă poartă și creând în această zonă un raport numeric de 4 contra 3 fundași. Valorificarea superiorității numerice depinde de acțiunile coechipierului liber. Dacă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
doua avansează, unul dintre ei venind lângă poartă și creând în această zonă un raport numeric de 4 contra 3 fundași. Valorificarea superiorității numerice depinde de acțiunile coechipierului liber. Dacă mingea se pierde si intră în posesia echipei adverse, toți înaintașii vor trece la apărare. Când adversarul are un jucător în plus și aplică așezarea pe două linii 4 și 2, echipa care se află în apărare va acționa cu 3 jucători împotriva celor 4 și cu 2 jucători plasați în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și să arunce. Jucând cu doi apărători în linia a doua a adversarului, jucători cu cea mai mare viteză de înot, șansele efectuării unor contraatacuri reușite sunt foarte mari. Apărându-se astfel, cei trei fundași din prima linie marchează strâns înaintașii aflați în spațiul din fața. porții, lăsându-l oarecum liber pe adversarul din prima linie, plasat lateral față de poartă. Dacă acesta primește mingea și înoată spre poartă, cei trei fundași schimbă locurile între ei și cel care se găsește mai aproape
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
interacțiunea reciprocă a celor doi jucători și cu restul coechipierilor. Analizând cele două variante ale atacului cu doi jucători, putem afirma că ele sunt mai ușor de realizat. dacă atacanții corespund din punct de vedere al calităților solicitate. Cei doi înaintași caută să joace permanent în imediata apropiere a porții, în suprafața optimă de aruncare, sarcina lor fiind demarcajul, pentru a primi mingea și a arunca la poartă. Efectuând demarcări simultane, vor pune în dificultate portarul, care neștiind cine va primi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
trăsăturilor fetei o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătăm mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de sugestie a reprezentărilor de pe revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeana cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim călduros și pe această cale. Mai menționam că în laboratorul de patologie condus de Domnia Sa există, așa cum am mai arătat, un adevărat cult pentru înaintașii de excepție care au lucrat aici și prin păstrarea medaliilor acestora (dr. Cantacuzino, dr. Slătineanu, dr. Ciucă, dr. Condrea). Fiind originar din Săvenii Botosanilor, doctorul Mihai Ciucă a fost imortalizat în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
materializata în contribuții originale în domeniul microbiologiei și al virusologiei. Meritele deosebite ale profesorului universitar și cercetătorului Petru Condrea au fost onorate de urmașii ieșeni și prin medalionul pe care l-am prezentat mai sus. Vom mai adaugă că memoria înaintașilor iluștri, care au desfășurat activitate în cadrul laboratorului de microbiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa” din Iași, este păstrată cu o aleasă pioșenie și prin alcătuirea și expunerea pe un birou, de către urmașul acestora, profesorul universitar doctor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte, cu preocupări predominant istoriografice. Străbunicul Manole Iorga, băcan înstărit, îngrijea arhiva orașului Botoșani și colecționa documente asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de Revoluție și de Republica laică (la République laïque). Dar, în spatele acestor instituții, societatea franceză a continuat să-și ducă existența după cum o făcuse de secole, de vreme ce grosul populației îl constituiau țăranii care aveau același mod de viață ca și înaintașii lor. Cele care s-au opus acestei centralizări au fost clasele elitiste marginalizate din punct de vedere politic, ai căror membri erau considerați drept niște visători nostalgici și utopici într-adevăr, mulți erau intelectuali de provincie și poeți. Am văzut
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reînființarea breslelor, boeria etc."181, Garabet Ibrăileanu aplică publicisticii eminesciene eticheta de reacționarism, preluată de critici de prestigiu și rămasă activă până în zilele noastre. Cu funcție legitimantă, ampla monografie a lui G. Călinescu realizează un proces de redimensionare a creației înaintașilor prin prisma operei eminesciene, considerată moment de referință și numitor comun al întregii culturi române. Răsturnând canoanele istoriei literare, criticul modifică regimul creațiilor de până la Eminescu prin proiecție interpretativă, recitind literatura predecesorilor prin orizontul justificativ al operei eminesciene. Aplicarea aceleiași
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția, subliniind în același timp pericolele modernizărilor pripite. În acest sens, gazetarul vede în limba în care și-a scris Bălcescu Românii supt Mihai Voievod Viteazul un model pentru valorificarea limbii înaintașilor și pentru adaptarea mijloacelor de expresie la specificul limbii române: "Nicolae Bălcescu e dealtmintrelea o dovadă că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
traduce în fond admirația jurnalistului față de trecutul istoric, în care găsește modele și soluții pentru prezent, preocuparea acestuia pentru conservarea valorilor naționale, dezamăgirea provocată de oamenii și de realitățile timpului său și convingerea că progresul are la bază valorificarea experienței înaintașilor. b. Eminescu naționalist. Veacul al XIX-lea aduce în prim plan o chestiune stringentă pentru majoritatea popoarelor europene, problema statului național. În acest context, naționalismul reprezintă mai degrabă o reacție la prefacerile economice, politice, sociale și culturale prin care trece
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lucruri sunt așa cum ar trebui să fie. Detenta temporală are la bază convingerea jurnalistului că "publicul român, ca orice public din lume, trăiește în prezent și puțini, prea puțini se interesează de trecutul țării lor"411 și că ignorarea experienței înaintașilor împiedică procesul de modernizare a țării. În publicistica eminesciană, trecutul este ilustrat de figuri istorice memorabile, de fapte de eroism care dobândesc valoare exemplară pentru generația contemporană. Transfigurarea utopică a trecutului, trecerea sub tăcere a aspectelor negative, se înscrie în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ordonanțărilor. Publică mai întâi câteva versuri fluente și banale în „Ghimpele” (1871) și în „Tranzacțiuni literare și științifice”. Romanul În Iași (1871), scris după mai vechea rețetă a romanului de mistere, împinge tehnica senzaționalului până în preajma aberației. Dar, ca și înaintașii săi, M. află registrul potrivit, caracterizat prin naturalețe și vervă, atunci când observă moravurile, urbea de pe Bahlui devenind obiectul unei priviri lucide, câteodată aproape cinice. Poate de aceea, îndreptându-se spre comedie, a avut și un oarecare succes. Piesele Socrul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
din următoarele două - Cântec românesc (1983), Drum românesc (1985) - nu sunt ale unui începător. Autorul plasticizează idei la flacăra dorului de țară. Patria suferindă lăsată în urmă, tragedia țăranului, evocat sub numele simbolic Ion, vicisitudinile exilului, idealurile de dreptate ale înaintașilor sunt teme recurente, de o mare forță emoțională. Nu este vorba despre un poet metaforic, nici despre un patriotard discursiv. Versurile par prozaice, deși cultivă rima bogată, iar arta constă în a folosi cu umor sau sarcasm ritmuri ale cântecului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
anumit grad de ordine și că ele nu trebuie să zdruncine temeliile firii. De aceea toate fantasmele iubirii se mișcă Într-un climat de izolare și uscăciune, nici un contact cu elementele Însuflețitoare, fecunde din afară. Sub puterea modelelor lăsate de Înaintași, Nicolae meditează și el la alcătuirea și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
generație spontanee? În ce mă privește urmăresc cu atenție toate referințele despre cărți. Ai crede, dacă te-ai lua după multe din aceste referințe, că Îndeosebi atâția din cea mai proaspătă generație sunt de o originalitate zdrobitoare. Vreo influență de la Înaintași? Vreo Înrâurire din splendida literatură rusă și sovietică? Sau din Neruda sau din Aragon? Nimic. Au ei (par a spune pomeniții cronicari), au ei, cei recenzați, și scăderile lor, dar acelea sunt scăderi ale propriei autonomii, ale perfectei lor originalitățiă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism, dispreț față de Înaintași, incultura, lirismul facil, lipsa de meșteșug, optimismul tembel, „neadâncirea realității, a experienței sovietice În domeniu”, superficialitate stilistică, epigonismul, expresia lozincardă, infantilă și altele, vor primi un nume: proletcultism. A existat proletcultul În cultura sovietică, Îndată după revoluția din 1917, iată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]