3,404 matches
-
sigur ca timpul petrecut în propria sufragerie. Toate ritualurile zborului sunt construite în așa fel încât să diminueze percepția riscului. De exemplu, A. G. Murphy 29 argumentează că afirmația "presiunea cabinei este atent controlată pentru siguranța dumneavoastră" înseamnă, de fapt, că îndeajuns de mult oxigen este pompat în cabină pentru ca pasagerii să poată respira. Pentru însoțitorii de zbor, perpetuarea poveștii unui zbor sigur presupune de multe ori interpretarea unui rol feminin, de îngrijire și suport, mai degrabă decât de asigurare a securității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
regulile enunțate, tipul și urmările acestora: "Morala burgheză e una singură: aceea a muncii sobre, sistematice, cumpătate și econome, așa cum impun nevoile capitalizării. Asemenea morală nu va putea avea țara noastră decât atunci când burghezia națională se va lărgi și întări îndeajuns ca clasă spre a se putea lipsi în conducerea țării de elementele parazitare pe care i le-a pus pe umeri dezvoltarea economică"22. Evaluarea etică a acțiunilor deschide drumul unei proprietăți legitime, unul dintre elementele fundamentale ale capitalismului, care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îndeletnicirile femeilor, care torceau lâna aspră a oilor, iar apa o aduceau acasă pe creștetul capului. În „Pontice” Ovidiu - care se apropie de 60 de ani - vorbind despre versurile sale, ne spune: Mă tem, oare, că nu o să le aprobe îndeajuns Getul? Poate sunt prea îndrăzneț, dar mă mândresc că Istrul nu are un talent mai mare decât al meu. E destul dacă în această țară în care trebuie să trăiesc, sunt socotit între bărbații Geți, ca poet.” Ovidius este primul
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
constatându-se chiar o ameliorare a parametrilor cardio - respiratori, însoțită de o ușoară creștere a staturii care de fapt reprezintă unul din principalii factori limitativi la copil și adolescent : plăcile epifizelor , zonele de creștere ale oaselor care nu sunt încă îndeajuns de rezistente la tracțiuni, apărând astfel riscul unor leziuni. Tot Weineck,1994, a constatat că procesul de osificare este mai rapid la fete. După pubertate, odată cu puseul hormonilor sexuali și al enzimelor cheie PFK și LDH capacitatea anaerobă poate fi
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
căruia trăiesc, inconștient, cei bolnavi de democrație, cei ce se simt, vorba lui Sartre, condamnați la libertate, uneori una aproape absurdă. Un atare proces însă, de moarte a statuilor, luat aici ca simplu pretext, poate fi și o încă nu îndeajuns de conștientizată simulare. O părelnică exorcizare a forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul a rămas". Brozul transformat, cum s-a vrut, în clopot sună ziua cea de pe urmă, dar anunță și intrarea în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în această schiță istorică girată de profesorul Griffin a fost, într-adevăr, un adevărat "câmp de luptă", cu miza, pentru fiecare dintre cele două "tabere" implicate, de a achiziționa, prin mijloace strict discursive - element pe care nu îl pot sublinia îndeajuns - cât mai mult teren de partea fiecărei (macro)orientări teoretice și metodologice. S-ar putea crede că succesele din 1914-1915 și 1925 ale profesorilor de oratorie, pe care ni le amintim cu siguranță în acest moment, s-au transformat, definitiv
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
îți va aduce împlinirea vieții atât pe pământ, cât și în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și nu te abate dela el.” Pentru a împlini toate cele creștinești spre mântuirea sufletului tău, trebuie să fii convins că nu-i îndeajuns numai să înveți și să cunoști rugăciunile, să cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci să simți toate acestea ca pe o chemare și că așa se cuvine să fie. Ca tu însuți, prin viața, faptele și credința ta să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cartea intrase chiar și în producție ! Insinuarea rămâne... insinuare și o trec, în primul rând, pe seama ambiguităților inevitabile, tipice situației de care am amintit. Fără însă transpunerea și înțelegerea acestei situații, repet, esența momentului istoric fapt ce nu poate fi îndeajuns subliniat este imposibil de înțeles. Judecățile și criteriile abstracte post festum sunt total irelevante și inconcludente în astfel de împrejurări. Mă simțeam însă cu atât mai nedreptățit, cu cât nu făceam nimic, dar absolut nimic de natură să justifice asemenea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
apropiată, care a vizitat-o și în țară, oferindu-i un mare sprijin moral în împrejurări foarte grele. Acesta este informat, metodic, insistent și, bineînțeles, francez. Vine, oricum, în mod inevitabil, dintr-un alt orizont spiritual și ideologic. Dar cunoaște îndeajuns de bine ambianța noastră politică și culturală ca să chestioneze inteligent, să ridice uneori și obiecții, chiar dacă, prin forța lucrurilor, nu înțelege totdeauna à une nuance prŁs despre ce este vorba de fapt. Ceea ce-l face să revină, să-și explice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dar omul politic este chemat și preocupat să-l pună și în practică în condiții date. Nu pledăm, câtuși de puțin, o cauză personală. Nu invocăm nici indulgență pentru intelectualii mai mult sau mai puțin rătăciți în politică. Cunoaștem însă îndeajuns de bine și mediile intelectuale și politice ca să ne dăm seama, între altele, și de toate ravagiile pe care le au făcut, involuntar sau nu, în unele cazuri, o greșită invocare și aplicare a unor principii intransigente, rigoriste, ce nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sunt populare sau nu, în actualitatea imediată mărturisim cu toată sinceritatea este o problemă care ne interesează destul de puțin. Până la urmă, ideile adevărate înving. Experiența istorică este de partea noastră. O stare de nemulțumire Nu știm dacă s-a subliniat îndeajuns și această constatare: cultura română s-a arătat critică, nemulțumită de sine, de nivelul, starea generală și lipsa de realizări, încă de la începuturile eroice ale modernizării și intelectualizării sale. Adică din secolul XVIII, al perioadei influenței iluministe. O carte precum
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
definesc și o apără. Formule aparent simple, chiar elementare, dar cu urmări fundamentale. O nouă Românie și nu numai culturală, pe care o visăm, numai în acest mod este, va fi, cândva, posibilă. O cultură medie Nu poate fi elogiată îndeajuns valoarea culturii medii, dar de cel mai înalt nivel posibil. Ea singură, nu geniile, face tăria indestructibilă a marilor culturi occidentale. După cum, în marile literaturi apusene, înalta lor calitate și valoare este dată nu de câteva vârfuri, ci de masa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din lumea noastră "naturală", "profană""559. Pe scurt, este manifestarea sacrului în profan. În felul acesta, gândirea omului actual, care vrea să înțeleagă acest fenomen de pe pozițiile logicii cu care este înzestrată, înregistrează un paradox. "Niciodată nu se va insista îndeajuns asupra paradoxului oricărei hierofanii, începând cu cele elementare, afirmă Mircea Eliade. Manifestând sacrul, un obiect oarecare devine altceva, fără a înceta să fie el însuși, deoarece continuă să participe la mediul cosmic înconjurător. O piatră sacră rămâne o piatră; în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în el îi definesc accelerația gravitațională, creând în urma lor un primejdios efect de sucțiune. Nu cred că azi mai e recunoscut pe deplin dreptul la o sănătoasă greață purificatoare în fața slăbiciunii etalate obscen, ostentativ, provocator. − Atunci înțelegi și de ce omul îndeajuns de demn nu poate suporta ca problema lui să fie definită și soluționată de undeva de sus, lui rămânându-i doar să urmeze prescripțiile. Aici e toată diferența între artiști și vătafii ăștia omniprezenți cu aere de manageri, slugile umile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
către ieșirea din peștera retentivă a subumanului; monstrul nu privește la el așa cum nimeni cu instincte sigure nu privește direct la soare. − Mă-ntreb de ce torera pare totuși să-i întindă sabia; dacă-i cum zici tu, nu-l împuternicește îndeajuns prin revărsarea ei de splendoare? Arma e cumva superfluă. − Tocmai asta o face aptă sa disimuleze necesitatea supremă. Cred că arma e-o rază din panoplia personală a torerei oferită echitabil întru înnobilarea luptei. Conștientă de puterea excesivă a seducției
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
irezistibil. Alianța cu ea beneficiază de un aport masiv de autoritate; cu cât estetica formulării e mai rafinată, cu atât puterea de coerciție a invitației crește. Desigur, firea sociabilă, deschisă a arhitecților părea incompatibilă cu coerciția. Dar, pentru o ureche îndeajuns de versată, sau poate de temătoare, chiar și într-o banală formulă de politețe răzbate suficient de puternic ecoul rigorilor caracteristice lumii ce o vehiculează: preocuparea extremă cu propria-i imagine invocă frumosul ca argument suprem, fără recurs. Politețea, acea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
secundă îl vizită iarăși, inoportun, anxietatea profundă cu care făcuse cunoștință sub cupola circului din copilărie: pânza tuturor corturilor din lume suprapuse, și toate hainele lui, și pielea lui cu păr rar și blond nu ar fi reușit să ascundă îndeajuns de eficace capa roșie, fluturată dement de un toreador anonim înlăuntru-i, și cu atât mai energic cu cât mugetul silențios înconjurător o viza mai inexorabil. Încă de la prima lectură în copilărie a miturilor grecești îl încercase chemarea arhitecturii. Pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îi păruse atunci indisolubil legat de pierderea vigilenței, ce precede pierzania finală: un mirabil instrument de previzualizat imprevizibilul, de uzat puterea lui de surprindere. Dacă dormea atât de adânc încât să fie surprins de Tezeu, Minotaurul se va fi simțit îndeajuns de bine în întortocheata incintă pentru a putea fi bănuit de locuirea ei, așa cum a făcut-o Borges; în orice caz, monstrul a investit-o cu suficientă încredere și așteptat în ea reîntâlnirea-i cu sine la trezire. Monstruozitatea lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să pară mai stăpân pe meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei. − Așa, deci? Care va să zică, trupul vostru doar se-ngrămădește de umplutură în firida făptuirii dibuită mai întâi de minte? întrebă ea, în colțurile gurii cu cornițele abia mijite ale unui zâmbet. Codaș sau fruntaș, vremea-l străpunge, totuși
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
definitiv, surprizele neplăcute sunt doar mediul ascunzător al celor plăcute, și cu atât mai plăcute cu cât se lasă căutate mai îndelung. Prieteni, în condițiile astea nu văd ce nevoie ar mai fi de ziduri între dorit și nedorit. Alunecând îndeajuns de răbdător de-a lungul unui zid ajungi inevitabil de cealaltă parte a lui, ca pe banda lui Moebius. Realitatea are volum, câtă vreme suprafețele sunt o doar o abstracțiune exsanguă. − Și cu nomazii noștri cum rămâne? readuse Rudi în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nisip aurifer, dându-l la iveală. Nu venise vremea ca Rică să considere umbletul însuși, cotrobăitul hai-hui prin întuneric, drept moneda cea mai liberă să se rostogolească și, ca atare, cea mai forte; cu atât mai puțin era el copt îndeajuns pentru a face distincția între natura corpusculară a luminii și cea ondulatorie. Sclipirea banilor și necunoscuta călare pe el se aflau cumva de cele două părți ale acestei distincții complet străine lui - despărțite și, evident, și unite totodată de ea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de redutabilul ei potențial ciclonic ignorat până mai adineauri. "La urma urmei, ce altceva e-un căpitan adevărat?" se întrebă ea, depărtându-se de însoțitor c-o fluturare caducă de mână. "Un om ori învățat până la nesimțire cu furtunile, ori îndeajuns de simțit ca să le ocolească" găsi în pripă un răspuns. Pe Rică îl cantonase într-a doua categorie, expedient ca mai toate deciziile ce pecetluiesc soarta întâlnirii cu necunoscutul. Fu pentru prima dată când împărțirea lumii în fraieri și șmecheri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
afaceri versus amenințări și pericole adiacente (și uneori inevitabile) create de aceleași afaceri ar consta în procesul de negociere și alegere a unui optim între cele două extreme. Deocamdată, un astfel de demers, deși rezonabil, este total nerealist. Sau nu îndeajuns de acut pentru ca societatea să adopte o atitudine pozitiv critică și global neechivocă față de organizația profit, iar afacerea, o atitudine voluntar responsabilă față de societatea ca întreg. În felul lor însă, și mai mult diacronic și asimetric, cele două instanțe societate-afacere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tehnologice pare din ce în ce mai justificată. Iar direcția expres imprimată dezvoltării umane și implicit legăturii știință-tehnologie-societate este clară și din ce în ce mai imperativă: dezvoltarea umană durabilă. 5.1. Teoretizări despre raportul știință tehnologie societate Relația tehnologie-societate a fost diferit abordată în literatura academică, dar îndeajuns de des, încât să avem astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]