14,475 matches
-
interne) dinspre jocul propriu-zis spre activitatea de Învățare sau asociind un interes imediat și puternic, specific jocului, unor obiective sau sarcini de Învățare, există posibilitatea ca acțiunea distractivă să se transforme Într-un important factor de exersare (de antrenament, de Însușire a unor modele comportamentale, de exemplu) fără ca cel care se joacă să fi avut această intenție. Așa cum subliniază G. Palmade, referindu-se la observațiile lui Gross, există posibilitatea ca jocurile „să se transforme Încetul cu Încetul În construcții adaptate, care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcții sau ansambluri de comportamente, uneori foarte bine precizate, alteori mai confuze, și În aceste condiții să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite. Jucătorii urmăresc, așadar, atingerea obiectivelor Într-unanumit context, reglat pe baza unei informații dobândite deja sau În curs de Însușire și a unor reguli (norme) ale jocului, bine precizate. Situația și regulile determină relațiile de forță care există Între părțile prezente. În cursul desfășurării unui asemenea exercițiu simulativ, participanții Îndeplinesc de fapt anumite operații, funcții și atribuții-roluri (care aparțin În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
amintiți, un director de scenă (psihodramatist), o echipă de psihoterapeuți, un auditoriu-grup restrâns de participanți. 3. Metoda instruirii pe simulatoaretc "3. Metoda instruirii pe simulatoare" Uneori, instruirea directă pe un sistem tehnic autentic, el Însuși obiect de studiu și de Însușire a unor deprinderi (tehnici de lucru) legate de exploatarea lui În cadrul unei activități care comportă atingerea unor parametri tehnici și de eficiență, este dificil de realizat În condiții naturale Întrucât poartă În sine anumite riscuri și primejdii. În acest caz
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
consecințele virtuale ale erorilor săvârșite, să se perfecționeze În deplină securitate etc. În ultimă analiză și laboratorul audiovizual pentru Învățarea limbilor străine poate fi considerat o instalație complexă care oferă condiții pentru efectuareaunor exerciții de comunicare simulată, grăbind ritmul de Însușire a unor deprinderi sau structuri de vorbire corectă și operatorie. De mare eficacitate se dovedesc astăzi posibilitățile de simulare pe calculator. De exemplu, cu ajutorul unor simulatoare care fac apel la serviciile unor calculatoare electronice (În care sunt introduși parametri speciali
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelortc "1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor" Învățământul pe bază de fișe reprezintă o primă formă de „programare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelortc "1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor" Învățământul pe bază de fișe reprezintă o primă formă de „programare” a Învățării, avându-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a-i deprinde să construiască ei Înșiși, În mod spontan uneori, anumiți algoritmi sau semialgoritmi; să-i Învățăm să analizeze problemele, să recurgă la procese cognitive superioare În rezolvarea acestora. Adică, mai presus de toate este important să ajungă la Însușirea unor metode generale de gândire, ca filosofie mai vechecare ar trebui să domine și În Învățământul modern (Not, 1988, p. 70) și pe temeiul acestora să-și apropie o metodă de algoritmizare a procedurilor, o metodă rațională de gândire ușor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de secvențe (unități de lucru), denumite În limbajul programatorilor pași mici sau cuante de „informație de predare”. Această dispunere permite o trecere precis prescrisă de la o dificultate la alta, Într-o succesiune gradată. Din parcurgerea acestor „etape minimale” sau din Însușirea acestor segmente de cunoștințe, În mintea subiectului rezultă conținutul integral al temei date. În accepția actuală, concomitent cu această organizare a micilor fragmente, trebuie să-și găsească loc și o programare secvențională, detaliată, a proceselor de Învățare; programa să fixeze
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
individual; aceasta accentuează și mai mult ritmul propriu de muncă Însă Îl și Încetinește. De obicei, prezentarea variantelor posibile de răspunsuri se face pe baza cercetării greșelilor tipice Înregistrate de elevi, care reflectă dificultățile rezultate din procesele psihice firești de Însușire a fragmentului respectiv din materia dată. Redată schematic, programarea ramificată poate fi concepută ca În figura 17 sau, după J.M. Galli, ca În figura 18, pe care o vom reda mai jos: Fig. 18. Programarea ramificată (după J.M. Galli) Spre deosebire de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
confruntată cu faptele poate fi acceptată. Pentru această idee merită să riscăm, să credem Și să insistăm pe acest demers de validare, singurul, cel puțin la nivelul accepțiunii generale, capabil să ofere lumii contabile rezultatele cercetării noastre spre cunoaștere Și însușire (nu doar spre acceptare). În același timp, o ghidare metodologică prea severă, o folosire rigidă a metodelor este nu numai anevoioasă, dar Și dăunătoare Științei, aceasta din urmă ar deveni mai dogmatică Și mai puțin adaptabilă. Să nu uităm că
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dar nu au preț (în sens de timo).” După Grunberg, Nissan (1945): „Valoarea apare astfel ca acea relație între subiect Și obiect, în care, prin polaritate Și ierarhie, se exprimă prețuirea acordată (de o persoană sau o colectivitate umană) unor însușiri sau fapte (naturale, sociale, psihologice), în virtutea capacității acestora de a satisface trebuințe, necesități, dorințe, aspirații umane, istoricește condiționate de practica socială.” Existența acestei relații se bazează pe un interes de natură materială (obiectiv) sau ideală (subiectiv) (Ioniță, 2004). Există bunuri
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
prezent educația artistico plastică a elevilor obligă învățătorul să cunoască temeinic particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, stimulând la fiecare dintre ei resursele proprii și lăsându-le sentimentul unei depline libertăți de afirmare. Intervenția factorului conștient și dirijat de însușire a limbajului plastic trebuia să se sprijine precumpănitor pe curiozitatea și sensibilitatea afectivă a copilului, pe setea lui permanentă de nou, de frumos, pe dinamisnul și pe spontaneitatea lui imaginativă. Creând un climat afectiv propice, sprijinindu-se pe cele mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dobândirea unor cunoștinșe privind expresivitatea elementelor de limbaj plastic și tehnicile de lucru specifice activităților artistico-plastice înscrise în programa școlară, cunoașterea diferitelor modalități de organizare a spațiului plastic ale marilor artiști din istoria artei (contactul cu opera de artă), precum și însușirea unui vocabular plastic adecvat. Toate acestea sunt deosebit de necesare, întrucât gândirea plastică nu poate opera "pe gol", iar sărăcia de informații este cel mai mare obstacol ce poate sta în calea dezvoltării creativității plastice a elevilor. c) O condiție esențială
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
informații este cel mai mare obstacol ce poate sta în calea dezvoltării creativității plastice a elevilor. c) O condiție esențială a dezvoltării creativității plastice la elevi o constituie dezvoltarea gândirii artistico-plastice și a posibilităților de a materializa această gândire prin însușirea unor tehnici de lucru (exemplu: tehnica acuarelei, tempera, colajul și decolajul, desenul cu lumânarea etc). Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de lucru și stăpânirea acestora le crează sentimentul propriei valori, sporindu-le încrederea în forțele proprii, în capacitatea lor de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vezi fig.3). Astfel, această gândire alege, interpretează potrivește și ordonează elementele într-o anumită structură în care ele se relaționează inedit, formând o totalitate și evidențiind ideea de bază a expresiei acesteia. Gândirea plastică acționează mai ales pe baza însușirii de către aceștia a diferitelor tehnici de lucru specifice activităților artistico-plastice din ciclul primar. Formarea și dezvoltarea gândirii artistico-plastice, condiție de bază a dezvoltării creativității, se realizează atât în cadrul lecțiilor speciale destinate acestei discipline din programul școlar, cât și prin alte
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
închis. În coloristică se mai întâlnește și fenomenul iradierii ce face ca un obiect de culoare deschisă să pară mai mare decât un altul, absolut identic la material, formă și dimensiune, dar de culoare închisă. De asemeni nu putem ignora însușirile culorilor calde de a veni în față și a ceșor reci, de a se duce la fund, sau chiar senzația de cald sau rece pe care ele o determină. Deși experiențele cele mai temeinice au demonstrat că astfel de senzații
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
coloristic esențial este cel dintre cald și rece. Seria culorilor calde este aceea care se apropie în cercul cromatic, de portocaliu-roșcat, iar cea a culorilor reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau o senzație de căldură sau răcoare, însușire ce nu poate fi nicicum neglijată, în realizarea unei cromatici adecvate mediului ambiental și care are în general în coloristică un rol deprim ordin. (Planșa nr.11). Claude Maunet, poate cel mai coloristic dintre impresioniști după expresia lui Andre Lothe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din hârtie colorată, pregătită din vreme de învățător. In clasele mai mari a IlI-a, a IV-a, școlarii vor realiza chiar cercul culorilor. 2.5.2.Cercul cromatic, se aplică în lucrările elevilor de la clasele mici întrucât pe cerc însușirile culorilor pot fi mai bine observate de ei. La aceste clase elevii vor cunoaște unele din relațiile în care se pot afla culorile una față de alta și efectul produs de aceste relații prin aplicarea lor în colorarea desenelor. Astfel, ei
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
2.7. TEHNICI DE LUCRU SPECIFICE CULORII FOLOSITE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ȘCOLARII Tehnica artistică constă "într-un ansamblu de modalități, reguli și procedee tehnologice, inventate, preluate, folosite creativ și, prin aceasta, perpetuate de-a lungul istoriei artei" Prin studierea și însușirea tehnicilor artistico plastice, îi putem oferi copilului o încărcătură de cunoștințe de specialitate, plecând de la formele specifice acestor activități până la exprimarea conform viziunii proprii. Varietatea tehnicilor satisface nevoia de mișcare, declanșează viziunile plastice, dându-i copilului posibilitatea să descătușeze culorile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
creator chiar când este vorba de același domeniu de activitate sau aproximativ același nivel al creației să aibă particularitățile sale caracteristice, personalitatea sa proprie, care îl diferențiază de alții. După Al.Roșca, factorii creativității pot fi grupați în: factori subiectivi (însușiri ale persoanei, ale subiectului creator); factori obiectivi (condițiile obiective ale vieții, cu deosebire condițiile socialeducative) Factorii subiectivi, la rândul lor, s-ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
transforma; aptitudinea de a sintetiza; organizarea coerentă, capacitatea de a exprima o idee, de a crea ceva valoros. Cercetările psiho-pedagogice în domeniu au stabilit următoarele componente ale sensibilității estetice și artistice ale elevilor: a) sensibilitatea spirituală capacitatea de a deosebi însușirile estetice esențiale de cele neesențiale ale unor forme. b) acuitatea vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai slabe. c) capacitatea de adaptare a percepțiilor vechi la condiții artistice schimbate; receptivitate față de problemele noi estetice și artistice
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective, care în alte împrejurări ar rămâne ca simple trăiri latente. Prin exercițiile-joc, învățătorul îi ajută pe elevi să se autorealizeze din punct de vedere artistico plastic. 3.11. însușirile persoanei creative Dintre calitățile pe care trebuie să le posede cel ce-și dedică viața muncii creatoare, cele mai însemnate ar fi: flexibilitatea, entuziasmul și perseverența, originalitatea, independența de spirit, imaginația, inteligența, capacitatea de concentrare, spiritul de observație, noutatea, eficiența
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
observă dacă se sugerează ceva concret. A treia cerință: se delimitează forma descoperită de restul compoziției cu o culoare contrastantă. Metoda exercițiului poate fi înnoită prin încadrarea ei într-un sistem de alte exerciții: a) exerciții de observare a unor însușiri estetice ale fenomenelor; b) exerciții de dobândire a cunoștințelor legate de unele tehnici de lucru; c) exerciții de cercetare documentare asupra unor soluții legate de unele probleme de limbaj plastic; d) exerciții de dezvoltare a memoriei vizuale și a imaginației
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de la Durkheim deja, știm că educația este o funcție socială, având menirea de a inculca în indivizi conștiința colectivă. Socializarea, în calitate de concept sociologic, se referă în esență la practicile prin care se asigură transformarea omului biologic în om social, la însușirea „societății din noi”, cum ar spune Durkheim. Prin aceasta, controlul social devine internalizat, bazat pe norme care ghidează acțiunile indivizilor în afara vreunei constrângeri exterioare. În raport cu alte instanțe socializatoare, școala este un agent de control social tranzițional, asigurând domesticirea actorilor sociali
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scăderii egalităților de șanse. O altă critică posibilă vizează abilitățile exersate în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul familiei, decât al instrucției școlare. Este discutabilă, prin urmare, reducerea meritului individual la nivelul de instrucție atins sau la rezultatele școlare, la fel ca și considerarea unei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]