36,299 matches
-
tale, despre funcțiile personajelor și sentimentelor lor alambicate, biete molecule încercate, circulând, reciclate, prin noi desenele mele pe tablă sunt trigramele tale suprapuse, în care imaginarul explică fiziologia. seara, când te văd, deși am cumpărături de luat din portbagaj, mai întâi vin la tine fac o piruetă cât întreaga căsuță, cu rochia fluturând, și te îmbrățișez. pun masa, îți gătesc dietetic pești și curcani, doar cu salată. bucurie mi se face somn, de fiecare dată, dar continui să îți torn în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
te cer, îmi cer, îți doresc, luo na când motocicletele visurilor noastre pornesc de la stop când rachetelor le cad grilele de suport și secundarul tău are o viteză mai mare decât a luminii eu cred că un cireș înflorește mai întâi și că un castan înflorește mai întâi eu cred că nu știu nimic nimic compus din trigrame, hexagrame din spații formate din linii continue sau întrerupte, sticle pline de fluturi totul flutură peste tine, a lună cuvinte te forțează să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
na când motocicletele visurilor noastre pornesc de la stop când rachetelor le cad grilele de suport și secundarul tău are o viteză mai mare decât a luminii eu cred că un cireș înflorește mai întâi și că un castan înflorește mai întâi eu cred că nu știu nimic nimic compus din trigrame, hexagrame din spații formate din linii continue sau întrerupte, sticle pline de fluturi totul flutură peste tine, a lună cuvinte te forțează să stai la plajă, la piscină, să mergi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
între economic, social și politic, apele curgătoare (în special fluviile) devenind cu ușurință din această cauză chiar elemente de dispută de-a lungul istoriei. De câtă clarviziune au dat dovadă englezii se poate vedea din aceea că au creat mai întâi bazele lor comerciale în India la Bombay, Madras și Calcutta, acest din urmă oraș devenind mai apoi și capitala politică a Indiei Britanice,5 deoarece de aici se putea exercita controlul asupra regiunilor udate de Gange și afluenții săi, din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de natură, care erau foarte bune în raport cu condițiile existente în era premecanizării; astfel, curentul fluviului Nil și vântul de nord, ce sufla în mod precumpănitor, au acționat împreună în Egipt pentru a înlesni unificarea politică a țării, de la bază cataractei întâi până la gurile Deltei.13 Chină, a cărei civilizație renumită este tributara tot unor cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au dezvoltat marile orașe, cu ocazia primei unificări, care a avut loc în anul 221 î.Hr.14 iar apoi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
avea nevoie de mai mult timp: modul în care era concepută organizarea administrativă a RPFI impunea negocieri între teritoriile administrative ce compuneau acel stat și, ținând seama de potențialul hidroenergetic al celorlalte râuri din teritoriile ce compuneau RPFI, trebuia mai întâi să se cadă de acord la nivel intern care sunt prioritățile și direcțiile de acțiune. În cazul RPR, acest impediment lipsea: statul român era direct administrat din București, fără ca județele sau regiunile să aibă capacitatea de a influența deciziile Bucureștilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
presupune că în cadrul acestor ședințe s-au luat măsuri concrete pentru realizarea prevederilor Declarației Comunale de la București, care privea dorința mărturisita de a pune bazele unei colaborări între cele două state. Dar pentru a se atinge scopul colaborării trebuia mai întâi să se transpună în practică sarcinile ce rezultau din declarația Comună; astfel, s-au luat măsuri pe linia constituirii de comisii, care aveau menirea de a pregăti materialele necesare transpunerii în practică a acestor sarcini. De asemenea, și guvernul RPR
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a fost tot mai discreditat, cu excepția Iugoslaviei, unde comunismul se altoise pe o cauză naționalistă; aceasta va avea urmări în privința comunismului în țările-satelit deoarece liderii din aceste țări, pentru a obține orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști naționaliști și nu marionete ale Moscovei. Tocmai aceste motive a îndemnat Moscova să caute să exercite o presiune crescândă asupra regimurilor satelit din Europa răsăriteana.200
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
relații, precum și pentru a putea obține aprobarea publică a apropierii bilaterale, în vederea realizării în comun a Sistemului; și această eră cu atat mai necesară cu cât, după februarie 1956, în țările-satelit orice fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist;246 în cazul obiectivului de pe Dunăre, această dorință reiese chiar și din ceea ce se poate citi pe placă de marmură albă aflată chiar la mijlocul barajului: "...a fost inaugurat oficial Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
țările pe care le parcurg, cât și în privința dezvoltării legăturilor dintre Uniunea Europeană și Orient. Capitolul 4 Proiectul de la Aswan față în față cu Sistemul de la Porțile de Fier I Egiptul este un dar al fluviului, o țară dobândită. Herodot Mai întâi Nilul. Fluviul a cărui lungime de 6 825 km, de la izvorul situat în Tanzania râul Luvironza și până în Marea Mediterana, parcurge teritoriul a 9 state africane, este cea mai importantă apă curgătoare din Africa. Apă pe care o varsă în Marea Mediterana
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
altul. Înfige pancarda la mijloc, în spatele lor.) Bine că nu mi-ai cerut și o mare la poale de munte! (iese. Cei doi se așază.) IERONIM: Stai bine? CEZARA: Mulțumitor. IERONIM: Și eu. Bufonule, ce spune povestea mai departe? BUFONUL: Întâi prezentați-vă, să afle lumea cine sunteți. IERONIM: S-a spus mai înainte. Ea e Ileana Cosânzeana, eu Făt-Frumos. CEZARA: Păi da... Făt-Frumos... IERONIM: De ce nu? Sunt Făt-Frumos! Acum am voie să-mi închipui orice, pot fi orice-mi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
materialul, și băierile, și lucrul, și încrustăturile, și căte de toate, și-ai să vezi îndată că așa negustor prost ca mine n-ai să găsești nici dacă dai cu pușca! DĂNILĂ: Bine, bine, da' în pungă pusa-i mai întâi ceva gologani? MARCU: Ce-ai putut spune dumneata? Poftești poate s-o iau de la capăt? Apoi, gospodarule, dac-aș socoti căt are să mă coaste gănsacul de față pănă l-oi vedea în cratiță, nu-ncape în punga asta bănetul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gura lupului. ISPAS: Cum așa? Vreo dihanie a dat peste dânșii sau ți i-a furat careva? DĂNILĂ: Nu mi i-a mâncat și nu mi i-a furat nimeni, i-am dat eu, cu mâna mea. I-am schimbat întâi pe-un car, carul l-am dat pe-o capră, capra pe-un gânsac, și-apoi ce mai tura-vura, dintr-o pereche de boi ca aceia m-am ales c-o pungă; da' și-n asta suflă a pustiu. ISPAS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe loc! DĂNILĂ: He, he, bun venit, nepurcele! Da' ce ești așa de întunecat și de cătrănit? CODÂRLIC: Măi omule, stăpânul nostru, Săcăluș, e supărat foarte pentru că prăpădește o comoară ca aceasta; drept care s-a răzgândit și zice că, mai întâi, să ne încercăm puterile. Cine-a birui, acela să ieie banii. DĂNILĂ: Nu mai spune! Puterile? Cum și în ce fel? CODÂRLIC: Apoi iată cum: noi doi să ne-ntrecem la fugă; să vedem care aleargă mai tare. DĂNILĂ: Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-l gâdila olecuță pe la mustăți cu codița ta cea bârligată, semn că ai vrea să vă luați la trântă și că-i râzi în nas. CODÂRLIC: Și după ce l-oi trânti, ce fac cu dânsul? DĂNILĂ: Cată de-l pune întâi jos, că pe urmă mai vedem noi. CODÂRLIC: Apoi asta-i treabă de-o minută. Acolo zici? DĂNILĂ: Acolo, așa. (Codârlic pleacă) Hai drace, hai! Îi pomeni tu și smoala pe care ai supt-o de la talpa iadului! Moș Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Bre Codârlic, se vede că multe păcate ai tu la viața ta, dacă ți-a fost dat să tragi atâtea. Ia-n spune, ți-ai venit în fire? CODÂRLIC: Parcă... DĂNILĂ: Tare bine! Pregătește-te pentru chiuitură. Ia chiuie tu întâi, să aud ce poți. CODÂRLIC: Ascultă aici: când mi-i auzi chiuind ți s-a părea că s-a unit răsăritu' cu asfințitu', de-au turtit la mijloc torțile lumii... DĂNILĂ: La vorbe ești mare meșter. Chiuie dară. CODÂRLIC (se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ista mai tare și mai sus, acela să aibă și burduful cu bani. DĂNILĂ: Bun cap are Săcălușul tău, nimic de zis! Om face-o și pe asta, da' mai mult de hatârul tău, că altfel...Ia zvârle-l tu întâi, măi drace, să te mai văd o dată de ce ești în stare. CODÂRLIC: Ia privește și te miară... (face cu buzduganul mișcările unui aruncător de ciocan, îl aruncă undeva spre culise. Efect ascendent de rachetă) Acu' așteaptă pân-a cădea înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i mai fi în stare pe urmă, mi-i blastama și tu pe mine. DĂNILĂ: Apoi nu așa... CODÂRLIC: Da' cum? DĂNILĂ: Destul ai început numai tu. Acuma a mai venit și rândul meu; așa că am să te blestem eu întâi. CODÂRLIC: De... dacă zici dumneata că nu se poate... DĂNILĂ: Zic. Da' se-ntâmplă că n-am la mine blăstămurile părințești. Fă bine să-ți aburci burduful ist'cu bani în spinare, să mergem la casa mea. Ș-acolo ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să vă spun că Pricină-Împărat avea trei fete: Ana, Dana și Liana. LINGUȘITORUL (Cu emfază): Da' ce fete... e-he-he...! POSACUL: Ei, trei fete ca toate fetele. LIMBUTUL (care li s-a alăturat încetișor celor doi): Apoi nu așa, cinstite sfetnice întâi. Că de vestea fetelor Măriei Sale s-a umplut lumea. Odată, când mă trimisese Măria Sa cu carte tocmai la Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm la porunca Măriei Sale. LINGUȘITORUL (vestește): Fiica cea mare a Măriei Sale, cu părul ca pana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Iute-Împărat, de-i făcuse împărătița lui cinci feciori și cinci fete, intrase la mare grijă: fetele mai mari, trei la număr, cam băteau laturile... PRICINĂ: Apoi când a fi și-a fi să vă scurtez, ție-ți tai capul mai întâi și mai întâi, poate-așa ți-o mai tăcea gura... POSACUL: Iară pe urmă tot trebuie să-i îndese în gâtlej un șomoltog de câlți, că altfel nu-i chip! PRICINĂ: Așa c-am să vă mărit, cum am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
făcuse împărătița lui cinci feciori și cinci fete, intrase la mare grijă: fetele mai mari, trei la număr, cam băteau laturile... PRICINĂ: Apoi când a fi și-a fi să vă scurtez, ție-ți tai capul mai întâi și mai întâi, poate-așa ți-o mai tăcea gura... POSACUL: Iară pe urmă tot trebuie să-i îndese în gâtlej un șomoltog de câlți, că altfel nu-i chip! PRICINĂ: Așa c-am să vă mărit, cum am zis. Da' nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care! (Ce doi se strecoară afară și trag ușa. Revine la masă Liana, deschide iarăși condica. După câteva clipe, Pârjol intră puternic și falnic.) Jupâniță, am venit... LIANA (calm, ridică ochii, Pârjol își înghite vorbele.): Fă bine și dă mai întâi ziua bună, viteazule; că n-ai intrat în casă pustie... Oare tocmai domnia ta, care ești pus mai mare peste străjerii cetății, să nu știi a te purta cuviincios? PÂRJOL (cu superioritate): Eu jupâniță?! Păi eu am slujit la trei împărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
erai întreg și sănătos. BRĂDUȚ: Sărut dreapta, mamă. (îi sărută mâna) Nu te îngrijora, că n-am nimic. LIOARA: Spui tu că n-ai nimic, da' iacă-te cu mâna legată de gât! Spune repede ce-a fost. Da' mai întâi întinde-te pe pat să te odihnești. Liană, fata mea, toarnă-i vin în ulcică și ajută-l să se-așeze. (Liana toarnă, apoi pare încurcată: cum să-l ajute pe Brăduț?!) BRĂDUȚ: Că n-oi fi babă, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se dea la masă aici și în celelalte încăperi, unde s-a așezat, după cuviință, partea femeiască, asemenea unde s-au așezat voievozii și unde stau sfetnicii. (Muzică. Se aduce la masă. Gând se ridică.) Iubiți ai noștri oaspeți, mai întâi mă rog de iertare dacă unii sau alții dintre domniile voastre socot că n-au fost primiți cum meritau sau nu li s-a arătat cinstea cuvenită. PRICINĂ (tușește cu înțeles): Chm, chm... GÂND: Spre împăcarea întreagă a tuturor, vă poftesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spui tu acolo, fata mea?! PRICINĂ: Să-i taie capul! Cine îndrăznește a se purta necuviincios și a-și bate joc de-un împărat cată a fi scurtat fără întârziere! BRĂDUȚ: Iubiți părinți și luminați oaspeți, s-o ascultăm mai întâi și mai întâi pe soția mea. După cum o cunosc eu, n-a făcut ce-a făcut fără a chibzui înainte. BOLOVAN: Ba eu cred că i-ați căutat în coarne mai mult decât se cuvenea, și și-a luat nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]