KorAP: Find »[drukola/base=întrebuințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...116 117 118 ...201 >

5,014 matches

Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575, f. 382-384. Documentul nr. 449 MARELE STAT MAJOR Nr. 523.436 din 14 Sept. 1944 SECȚIA I-a Biroul 10 NOTĂ pentru DOMNUL GENERAL ȘEF AL M. ST. MAJOR Sumar: Propuneri pentru încorporarea și întrebuințarea evreilor. Prin Decretul Lege Nr. 1626 publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 19441677, s'au repus în vigoare prevederile Constituției, ceea ce aduce implicit și abolirea tuturor legilor respective asupra drepturilor și îndatoririlor cetățenești ale evreilor. Având în

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Nr. 1626 publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 19441677, s'au repus în vigoare prevederile Constituției, ceea ce aduce implicit și abolirea tuturor legilor respective asupra drepturilor și îndatoririlor cetățenești ale evreilor. Având în vedere nevoile urgente de întrebuințare ale evreilor pentru completarea efectivelor corpurilor de trupă; Având în vedere necesitatea urgentă de mână de lucru în diferite sectoare de activitate unde sunt întrebuințate categorii similare de români; Și considerând că Legea Constituțională are precădere asupra oricărei legi ordinare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
aceste detașamente au fost folosiți numai evreii care nu aveau o meserie sau nu erau titrați, între vârstele 20-40 ani (bărbați). În timpul lucrului, parte din evrei au obținut carnete de scutire de muncă sau aprobări de repartiție în detașamente locale. Întrebuințarea evreilor pe timpul muncilor s'a făcut în mod normal. Nu au fost semnalate cazuri de maltratări în timpul serviciului. Evreii au primit drepturile de hrană și solda regulamentară de la unități și formațiunile respective. Randamentul de muncă dat de evrei pe timpul regimului

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 65-93; Vezi documentul nr. 274. 91 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 92 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 93 Prin Decretul-Lege Nr. 2068 din 20.07.1942

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
din 01.04.1937); general de corp de armată (din 01.02.1941); general de armată (din 18.07.1942). 215 Monitorul Oficial, partea I, nr. 26 din 31.01.1941. Decretul-Lege Nr. 165 din 30.01.1941 privitor la întrebuințarea armei de către militari. 216 Gheorghe Avramescu (1884-1945), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1906-1908) și al Școlii Superioare de Război (1918-1919). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
4-a, prin care se atrăgea atenția asupra posibilității existenței clădirilor minate de către inamic și se ordonau măsuri în vederea prevenirii unor "surprinderi". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 870, f. 561-562; Vezi și "INSTRUCȚIUNI TECHNICE pentru organizarea și întrebuințarea echipelor de pionieri ce intră în compunerea coloanelor de atacul și curățirea ODESSEI", elaborate de Comandamentul Geniului din Armata a 4-a. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 870, f. 563-565. 500 Constantin Iordăchescu (1893-1950), militar de carieră

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
statului a vaselor și plutitoarelor aparținând evreilor sau societăților evreiești. 560 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 561 Monitorul Oficial, partea I, nr. 43 din 20.02.1941: Decretul-Lege Nr. 377 din 19.02.1941, privitor la unele dispozițiuni referitoare la învățământul particular. 562 Monitorul Oficial, partea I, nr. 74 din 28

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de revizuire. 1071 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1072 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 1073 Vezi documentul nr. 252. 1074 Nu se publică. 1075 Nu se publică. 1076 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 20.849 din 18.07.1942. 1077

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Ministerului Apărării Naționale cu privire la munca obligatorie pentru evreii titrați universitari. 1239 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 1240 Monitorul Oficial, partea I, nr. 153 din 01.07.1941. Decretul-Lege Nr. 1939 din 30.06.1941 privitor la deschiderea unui credit extraordinar special pe seama Ministerului Apărării Naționale, Subsecretariatele de Stat ale Armatei de

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 1290 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele pentru rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 1291 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 912.252 din 14.10.1942. 1292 Generalul Constantin Pantazi. 1293 Vezi în acest sens Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1944, Armata a 4-a comunica Marelui Stat Major, Eșalonul Înaintat, că: "[...] Am onoare a raporta că s'a dat ordin pentru scutirea dela munca obligatorie a evreilor posesori de carnete speciale eliberate de Comisariatul General pentru problemele evreești. Pentru întrebuințarea evreilor la muncă, acest Comandament a avut ordinul DOMNULUI MAREȘAL verbal și direct, neștiind însă că posesorii de carnete speciale este o chestiune de Guvern. [...]". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 1587, f. 255. 1646 Panait Gavrilescu (1904-

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

97, fiind determinată de ,,proprietățile corpului mărfii"98, fără de care nu poate exista. Pentru o marfă, a fi utilă înseamnă a fi cât mai apropiată de mobilul pentru care a fost creată. În dezbatere apare și conceptul de ,,valoare de întrebuințare", care nu se ,,realizează decât în întrebuințare sau consumare"99. Valoarea de întrebuințare, la Marx, este conceptul care face legătura dintre dorințele subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
98, fără de care nu poate exista. Pentru o marfă, a fi utilă înseamnă a fi cât mai apropiată de mobilul pentru care a fost creată. În dezbatere apare și conceptul de ,,valoare de întrebuințare", care nu se ,,realizează decât în întrebuințare sau consumare"99. Valoarea de întrebuințare, la Marx, este conceptul care face legătura dintre dorințele subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează fondul material al avuției, oricare ar fi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Pentru o marfă, a fi utilă înseamnă a fi cât mai apropiată de mobilul pentru care a fost creată. În dezbatere apare și conceptul de ,,valoare de întrebuințare", care nu se ,,realizează decât în întrebuințare sau consumare"99. Valoarea de întrebuințare, la Marx, este conceptul care face legătura dintre dorințele subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează fondul material al avuției, oricare ar fi forma socială a acestei avuții"100

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de întrebuințare", care nu se ,,realizează decât în întrebuințare sau consumare"99. Valoarea de întrebuințare, la Marx, este conceptul care face legătura dintre dorințele subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează fondul material al avuției, oricare ar fi forma socială a acestei avuții"100. Utilitatea unei mărfi îi conferă acesteia o valoare de întrebuințare mai mare sau mai mică. Din zona cantitativă a dezbaterii despre marfă și însușirile sale, Marx

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează fondul material al avuției, oricare ar fi forma socială a acestei avuții"100. Utilitatea unei mărfi îi conferă acesteia o valoare de întrebuințare mai mare sau mai mică. Din zona cantitativă a dezbaterii despre marfă și însușirile sale, Marx trece într-o zonă de dezbatere calitativă, definind conceptul de valoare de schimb a unei mărfi. ,,Valoarea de schimb apare mai întâi ca fiind

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cantitativă a dezbaterii despre marfă și însușirile sale, Marx trece într-o zonă de dezbatere calitativă, definind conceptul de valoare de schimb a unei mărfi. ,,Valoarea de schimb apare mai întâi ca fiind raportul cantitativ, proporția în care valorile de întrebuințare dintr-o speță se schimbă cu valorile de întrebuințare din altă speță, raport care variază mereu după timp și după loc"101. Valoarea de schimb a unei mărfi este dată deci, de utilitatea sa, de nivelul la care o marfă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
trece într-o zonă de dezbatere calitativă, definind conceptul de valoare de schimb a unei mărfi. ,,Valoarea de schimb apare mai întâi ca fiind raportul cantitativ, proporția în care valorile de întrebuințare dintr-o speță se schimbă cu valorile de întrebuințare din altă speță, raport care variază mereu după timp și după loc"101. Valoarea de schimb a unei mărfi este dată deci, de utilitatea sa, de nivelul la care o marfă se situează în slujba producătorului său. Valoarea de schimb

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de utilitatea sa, de nivelul la care o marfă se situează în slujba producătorului său. Valoarea de schimb se află la nivelul pieței și consumatorului, care cântărește și evaluează nivelul de utilitate și satisfacție. Clasicul socialist arată: ,,Ca valori de întrebuințare, mărfurile sunt înainte de toate de calitate diferită. Ca valori de schimb, ele nu pot fi decât de cantitate diferită și nu conțin nici un atom de valoare de întrebuințare"102. Valoare de schimb pune marfa în situația de recunoaștere a calității

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
evaluează nivelul de utilitate și satisfacție. Clasicul socialist arată: ,,Ca valori de întrebuințare, mărfurile sunt înainte de toate de calitate diferită. Ca valori de schimb, ele nu pot fi decât de cantitate diferită și nu conțin nici un atom de valoare de întrebuințare"102. Valoare de schimb pune marfa în situația de recunoaștere a calității sale, chiar dacă valoarea de schimb este un raport al valorilor de întrebuințare. Marx recunoaște aici, fără a pune în evidență în vreun fel categoria de consumator, o dublă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ele nu pot fi decât de cantitate diferită și nu conțin nici un atom de valoare de întrebuințare"102. Valoare de schimb pune marfa în situația de recunoaștere a calității sale, chiar dacă valoarea de schimb este un raport al valorilor de întrebuințare. Marx recunoaște aici, fără a pune în evidență în vreun fel categoria de consumator, o dublă înfățișare a mărfii și anume calitatea și utilitatea sa în raport cu calitatea și utilitatea altei mărfuri. Ce este o marfă fără valoare de schimb? Este

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de consumator și pe care piața nu o pune în contrapartidă, în comparație cu alte mărfuri. Substanța comună care stă la baza tuturor mărfurilor și în funcție de care acestea au sau nu au valoare este munca omenească, crede clasicul marxist. ,,O valoare de întrebuințare, un bun nu are deci valoare decât pentru că în el se află concretizată sau materializată munca omenească abstractă. Cum să măsurăm mărimea valorii sale? Prin cantitatea de substanță creatoare de valoare pe care o conține,adică de muncă. Cantitatea de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nu există în sine, ci este un concept care ține de caracterul social al mărfii, de măsura în care omul investește muncă pentru crearea unui produs 105. La Marx, mărfurile sunt purtătoare ale unui înveliș material, caracterizat prin valoarea de întrebuințare, dar și a unei caracteristici care este valoarea și care nu se vede decât în contactul mărfii cu piața și cu celelalte mărfuri. ,,Ele nu apar deci ca mărfuri sau nu posedă forma de mărfuri decât în măsura în care au formă dublă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fiind extensia instituțională a unor relații sociale complexe determinate de cultură, dar și de economie, de efortul uman din domeniul nevoii și interesului. Marx arată că ,,dacă facem abstracție de conținutul material al circulației mărfurilor, de schimbul diferitelor valori de întrebuințare și nu privim decât formele economice pe care le creează acest proces, găsim că produsul lui ultim sunt banii. Acest produs ultim al circulației mărfurilor este prima formă de manifestare a capitalului"109. Banii 110 și capitalul sunt deci două

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nu se urmărește de către deținătorul de bani, obținerea unui avantaj, a unui profit sau a unui surplus monetar; ,,este o circulație simplă de mărfuri care începe cu vânzarea și se termină cu cumpărarea"113; mobilul schimbului îl reprezintă valoarea de întrebuințare, adică folosința mărfii cumpărate după calitatea, caracteristicile și utilitatea ei; ,,marfa este punctul de început și de sfârșit al operațiunii"114; cele două mărfuri, de la extremități au aceiași ,,mărime de valoare"115. Forma de circulație a mărfurilor despre care discutăm

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]