3,639 matches
-
o carieră nevisată de un tânăr de condiție modestă. Adaug la acest capitol al vieții o amintire care mă face din nou să surâd: într-o zi, pe o stradă din Copou, dau nas în nas cu fosta mea "Tovarășă învățătoare". Ca prin minune m-a recunoscut și m-a întrebat ce-am făcut în viață. Când i-am spus că am terminat facultatea și acum sunt asistent universitar, m-a privit atentă și mi-a spus cu duioșie: "Ai grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
într-o familie săracă în localitatea Vicuña din Valle Elqui, aflată la 120 kilometri de La Serena. Tatăl își va părăsi familia când Gabriela avea doar 3 ani, fiind crescută de sora mai mare. De la 15 ani s-a angajat ca învățătoare, profesând în diferite școli sătești din regiune. În 1921 ajunge directoare de liceu și în 1922 pleacă în Mexic, invitată de autorități pentru a sprijini reforma educației. După 1926 reprezintă Chile până în 1934 la Institutul de Cooperare de pe lângă Liga Națiunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de a fi lângă marea poetă era accentuată de gândul că în urmă cu doar 20 de ani se reculeseseră aici Salvador Allende și Pablo Neruda! În centrul din Montegrande aveam să admirăm un grup statuar, prezentând-o pe Gabriela, învățătoare, alături de doi copii. Eram profund impresionați de cele văzute, așa că drumul de înapoiere la autostrada Panamericană l-am făcut în tăcere! După ieșirea din La Serena ne aștepta Atacama! Un deșert întins pe aproape 1000 de kilometri, cu o suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Neruda este un pseudonim adoptat în 1920, după scriitorul ceh Ian Neruda), s-a născut la 12 iunie 1904 în mica localitate Parral situată la 400 de kilometri sud de Santiago. Tatăl său era salariat la căile ferate, iar mama învățătoare, aceasta murind la doar două luni după nașterea sa. Tatăl s-a mutat ulterior la Temuco, recăsătorindu-se. Aici debuteaza la 13 ani, nefiind încurajat de tată, ci de Gabriela Mistral, marea poetă, pe atunci profesoară la Temuco. În 1921
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
rămas din perioada guvernării românești a Sudului Basarabiei reocupată de ruși după Războiul de Independență din 1877-1878. Școala primară a urmat-o în satul Congaz, județul Cohul, apoi a continuat Școala Eparhială de Fete din Chișinău (1882-1890ă. După absolvire, devine învățătoare, funcționând în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN (1937-1998ă FIZICIAN Profesorul universitar doctor Ioan Baciu sa născut la 4 septembrie 1937, la Tighina, în Basarabia, dar în 1941, împreună cu familia, sa stabilit la Blaj. A primit o educație aleasă, mama sa fiind învățătoare, iar tatăl inginer agronom. După cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954, a susținut examenul de bacalaureat. Încă din perioada liceului, Ioan Baciu a fost pasionat de fizică, probând o capacitate inventivă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a încetat din viață, în condiții tragice, în ziua de 21 iunie 1963 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993ă INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
părinții la București, unde a finalizat aceste cursuri. În 1941 a devenit elevă la Școala Normală Mihail Sturdza din Iași pe care, cu unele întreruperi din cauza războiului, a terminat-o în 1949. După absolvirea școlii normale a fost încadrată ca învățătoare la Școala primară din satul Clopedia, județul Timiș, unde a lucrat doar un an, în perioada 1949-1950, după care s-a transferat în comuna Ciceu-Mihăiești, județul BistrițaNăsăud. Din anul 1951 devine studentă la Facultatea de Științe Naturale - Chimie a Universității
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
atingea apogeul, întotdeauna cu același cuvânt, un cuvânt ce mi-a obsedat copilăria și care mi se părea că sună indecent: „Vaisal”, numele, după cum am înțeles mai târziu, al unui sat din sudul Basarabiei unde ea lucrase cândva ca tânără învățătoare și unde se întâmplase ceva, ceva care o inculpa grav. Se certau îndelung, până la istovire. Mă puteam socoti norocos când, epuizat de emoții, reușeam să adorm înainte ca scandalul să se fi potolit de tot. * Ce liniștitoare erau, în schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
din moment ce mama însăși nu-l mai văzuse de când avea ea 19! Revoluția din februarie 1917 l-a surprins, pare-se, student la Odesa. Și cele două surori mai mari ale mamei (ea fiind al patrulea copil) plecaseră dincolo de Nistru, ca învățătoare, după ce absolviseră liceul (rusesc). În 1918, după unirea Basarabiei cu România, unchiul Vanea s-a întors pentru ultima dată acasă, într-o noapte, pe furiș, ca să le ia cu el pe mama și pe sora ei mai mică cu doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o facultate, ceea ce n-a izbutit însă, din lipsă de mijloace materiale. A audiat prelegeri, a dat examene (notarea se făcea pe atunci cu bile: albe, roșii, negre), l-a audiat pe Nicolae Iorga... Înainte de căsătorie, mama a lucrat ca învățătoare într-un sat al cărui nume, mult mai târziu, în nopțile de coșmar ale copilăriei, l-am auzit rostit nu o dată de tata, cu sarcasm, cu imputare. Realizarea programului de românizare a adus în Basarabia de sud și oameni puși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
control, cănd caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata, seara, când se întorcea de la câmp. O încasam cu cureaua, fără milă. Dar au trecut. Aveam că învățătoare pe doamna preoteasa Maria Avasiloaie. Soțul ei era preot chiar în sat la noi. Niște oameni minunați. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace! învățătoarea era atât de bună cu noi, ne iubea pe toți. De multe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
câmp. O încasam cu cureaua, fără milă. Dar au trecut. Aveam că învățătoare pe doamna preoteasa Maria Avasiloaie. Soțul ei era preot chiar în sat la noi. Niște oameni minunați. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace! învățătoarea era atât de bună cu noi, ne iubea pe toți. De multe ori ne dădea la toți copiii mere, bomboane, zahăr pătrațele și nuci. N-o s-o uit niciodată. Eu crescusem mai mare și eram de ajutor la creșterea fraților
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
despre cazul sorei mele, iar directoare a recunoscut să a fost o greșală, datorită unor intervenții foarte puternice. Am plâns împreună cu sora mea și m-am socotit învins de o societate nedreaptă. Așa, sora Nica a rămas acasă. Și ce învățătoare dotată, talentată și conștiincioasă ar fi fost! S-a căsătorit cu Gheorghe Stan din Râmnicelu, a născut doi copii, a lucrat la C.A.P. și este pensionară cu 70 de lei pe lună. A fost grav bolnavă, a umblat pe la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ieri seară corpul de plumb timp de câteva ore pe străzile Stockholmului, am fost acaparat de o publicitate. E vorba de noul film al lui Chabrol. M-am dus să-l văd. Se numea Măcelarul (Le boucher). E istoria unei învățătoare care face cunoștință cu fiul unui măcelar, într-un sat din sudul Franței, cu ocazia unei nunți. Cunoscându-l pe Chabrol, ses voltes-faces, gustul său, puțin pervers, pentru sânge, am simțit imediat drama. Fiul de măcelar devenise măcelar cu toate că își
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
un sat din sudul Franței, cu ocazia unei nunți. Cunoscându-l pe Chabrol, ses voltes-faces, gustul său, puțin pervers, pentru sânge, am simțit imediat drama. Fiul de măcelar devenise măcelar cu toate că își ura tatăl - acest fiu se îndrăgostește bineînțeles de învățătoare. Între timp se descoperă corpul unei tinere asasinate. Poliția anchetează, fără să dea de urma asasinului. Contactele dintre măcelar și învățătoare (care se numea domnișoara Hélène) devin tot mai dese, amicale, rămânând totuși platonice. Într-o zi, domnișoara Hélène intră
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am simțit imediat drama. Fiul de măcelar devenise măcelar cu toate că își ura tatăl - acest fiu se îndrăgostește bineînțeles de învățătoare. Între timp se descoperă corpul unei tinere asasinate. Poliția anchetează, fără să dea de urma asasinului. Contactele dintre măcelar și învățătoare (care se numea domnișoara Hélène) devin tot mai dese, amicale, rămânând totuși platonice. Într-o zi, domnișoara Hélène intră în măcelărie, cumpărând un escalop de vițel. Mulți clienți discută despre ultima crimă comisă în sat - mașinile poliției se aud tot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să înceapă să mă urmărească, pentru toată viața, leit motivul clasei întâia. Începutul și iar începutul și iar luatul de la capăt. Clasa întâia am făcut-o fără știrea mamei sau a bunicului. S-au trezit, vara, că le-a venit învățătoarea să-i felicite c-am trecut într-a doua. - Cum a doua? Că cea mică n-a știut decât să se joace. - S-a jucat bine cu tocul la clasă. Cînd m-a dus, la terminarea școlii primare,pentru examen
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
după rostul său iar după ce bunicul a plecat în marea călătorie i-a urmat la parohie unchiul Tache, Dumitru Istrati, care moștenise între altele și porunca de a fi, atât cât s-o putea, și îngerul păzitor al micuței proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii Hușilor. Era un bărbat impunător, pedant, pus la punct de parcă mergea la cine știe ce
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fi și mămăligă. Din păcate, după cum am auzit, mai târziu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, pierdere mare pentru puținii însemnați cu har deplin pedagogic. Alt învățător era Vasile Zaharov, de loc din comuna Nerușai, la opt kilometri distanță de Galilești. Învățătoare erau Lena și Nina Munteanu, surorile lui Teofan, și el fiu de preot basarabean cu soție deloc vorbitoare de limbă românească. Dar ce conta? Lena Munteanu, fiica cea mare a popii, era iubita directorului și, mai târziu, devenise firesc iubita
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
surorile lui Teofan, și el fiu de preot basarabean cu soție deloc vorbitoare de limbă românească. Dar ce conta? Lena Munteanu, fiica cea mare a popii, era iubita directorului și, mai târziu, devenise firesc iubita soție a acestuia. Nina, cealaltă învățătoare Munteanu, era micuță, slăbuță, urâțică, foarte bună la suflet și colegă colegă. S-a măritat târziu cu un agent de percepție pe nume Ciolacu de la Chilia Nouă, un om mic la suflet, necinstit și afurisit. Ninei îi port recunoștință pentru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și cu autoritatea ei de învățătoare bună și prețuită, dar și ca fiică a preotului Munteanu, victoria era asigurată. Gazda găsită de director se numea Ivan Tcacenco II. Doi erau și copiii: o fată care "rupea" românește și un băiat, Grișa, care era contabilul cooperativei de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-l petreceam învățând pentru ultima clasă și pentru bacalaureat. Examenele erau deosebit de exigente iar numărul celor reușiți era mic. De obicei, învățătorii, după o așteptare de 5-6 ani de la absolvirea școlii normale se însurau, în majoritatea cazurilor tot cu o învățătoare, și trăiau cum puteau din nenorocitul de salariu pe care-l primeau și ciuntit și cu întârziere sau mai deloc, așa cum s-a întâmplat în 1932, când după opt luni de neplată s-au dat bonuri de impozit în loc de bani
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
luni de neplată s-au dat bonuri de impozit în loc de bani, bonurile de o sută fiind imediat vândute cu doar douăzeci. De cumpărat le cumpărau tot cei cu avere...și totuși cele mai frumoase căsătorii erau cele dintre învățător și învățătoare. Trăgeau împreună la jugul vieții, își pregăteau împreună lecțiile, dădeau examenele de definitivat sau cele de înaintare în grade. Familiile de învățători își creșteau copiii în cinste și dragoste de țară și erau cele mai respectate în sat. Vasea Zaharov
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
culcam pe fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut cunoștință cu o învățătoare, tot necalificată ca și mine, pe care o chema Pășun Feodosia. M-am împrietenit repede cu ea și cea mai mare parte din timp mi-o petreceam la ea, în loc să stau cu Babaca. Se înfiripase un fel de dragoste, se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]