3,279 matches
-
din cele două mari porturi comerciale ale acest stat (alături de Ashdod) Este principala metropolă urbană din nordul Israelului, capitala districtului cu același nume. Populația lui numără 268,115 locuitori (2010). Topografia Haifei este variată, orașul întinzându-se în zone de șes de-a lungul Mării Mediterane (o parte dintre acestea desecate pe socoteala mării), pe versantele de nord și de vest ale Muntelui Carmel, cât și pe arii întinse de pe culmile acestui munte. Haifa este un port cu o istorie îndelungată
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
secolului al XIX lea, orașul s-a lărgit, mai ales prin contribuția a două grupuri de coloniști creștini care s-au stabilit în afara zidurilor. Una era cea a templierilor protestanți din sudul Germaniei, care și-au zidit case în zona de șes, la poalele Carmelului, la sud de coasta mediteraneană, in proximitatea Orașului vechi, și care au încercat să practice agricultura.Mai apoi ei au înființat pe vârful muntelui un cartier destinat odihnei și agrementului numit Karmelheim, din care câteva case au
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
sud - vestul Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
ceea ce presupune existența în interiorul acestora a diferitelor bogății. Dealurile nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
bogății. Dealurile nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecări de
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe teritoriul așezării există și suprafețe plane de teren, numite șesuri, prelungiri ale dealurilor, cum ar fi: șesul Ohabei, șesul Mic și șesul Mare al Secașelului, șesul Berghinului, șesul Bucinului sau șesul Mihalțului. Aceste culmi aparțin unui singur nivel general și abia în sudul localității, spre Vingard apare al doilea nivel de netezire. În analiza potențialului reliefului localității se disting: Forme bizare de relief. Dealul Vartoape cu alunecări de teren, cele doua
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
din județul Arad, Crișana, România. Satul Maderat este așezat în partea de vest a României, în vestul Munților Zarandului, pe periglacisul ce îi unește cu Câmpia de Vest, acolo unde “drumul de țară de pe valea Crișului Alb, ajungând în apropierea șesului, la Maghiarat, se despică în două și o parte o ia prin Pâncota spre mijlocul șesului, iar alta apucă spre Șiria ca să înainteze la Arad... ” (Ioan Slavici). Altitudinea la care se află situată localitatea este de 144-146 m de la nivelul
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
vestul Munților Zarandului, pe periglacisul ce îi unește cu Câmpia de Vest, acolo unde “drumul de țară de pe valea Crișului Alb, ajungând în apropierea șesului, la Maghiarat, se despică în două și o parte o ia prin Pâncota spre mijlocul șesului, iar alta apucă spre Șiria ca să înainteze la Arad... ” (Ioan Slavici). Altitudinea la care se află situată localitatea este de 144-146 m de la nivelul mării. Satul este așezat pe patru coline care se întâlnesc în centrul localității, colinele fiind terasele
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
Giomal Nicolae Pop, familie de nobil de sute de ani - asesor la Comitat, protestează contra sătenilor care pe nedrept îi folosesc unele locuri ale sale, care se află „În Gropile Zepogie” - zapodie la Fântâna satului, la Mărăriști, la Grozile după șes, După Deal, la Buhulea, la Râpa Kutsului, la Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în Giomal 95 de iobagi și 2 subzilieri, dintre aceștia 34 de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Câmpulung la Tisa (în , în ucraineană "Довге Поле") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1329 (Hozyumezeu). Etimologia numelui localității: din s. câmp „șes, câmpie” (< lat. campus) + adj. lung „întins” (< lat. longus) + la + Tisa. La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
de acelea al dealurilor, dovada imediată vecinătate a acestora. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Rituri; Carașeu; Arini; Câmpul de Sus; Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
relativ sărac în sedimente, a climei mai dure decât în alte zone, după al doilea Război Mondial mai exact începând cu anii 1955-1960 și până la 1989 un număr mare al locuitorilor din Bistra au optat să migreze către zonele de șes, mai exact în Câmpia de Vest, județele Arad și Timiș. Astfel aproape nu este localitate în aceste două județe, în care să nu existe cineva plecat din Bistra. Până la al doilea Război Mondial în comuna Bistra trăiau, alături de majoritarii ucraineni
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
1365. Fost domeniu al voievodului Balc, nepotul lui Dragoș Vodă. La Ieud, biserica bătrână din deal a fost construită de familia nobilă locală Balea la începutul secolului XVII. Biserica este cu un secol mai veche decât biserica de lemn din șes, a doua biserică de lemn din sat, și una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureș. În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
Rona de Sus (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Rona (< magh. rona „neted, câmpie" < sl. ravinŭ „șes, platou") + de + Sus. Comună Rona de Sus este atestata documentar din 14 mai 1360 (possessio olachalis Felseurouna Stani filii Petri Olahy, Felseu Rouna). , într-un document emis de regele Ludovic cel Mare, în care dăruiește localitatea "Felsew Rowna" (Rona de
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul când nu-i acoperă pădurile de stejar sau de salcâm. Șesul, care ocupă cea mai mare parte a reliefului, nu este plat, nu formează o masă uniformă decât în mică parte. În general câmpia este eterogena, dune întinse de nisip sau văi largi de fânețe ocupă suprafețe destul de întinse. Este ca
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă pagube. Este mai rar întâlnit ca în urma unor ploi bogate și repezi să se creeze curenți ce coboară din deal spre șes producând pagube culturilor agricole. Cu totul accidental se pot produce uneori ți alunecări de teren în anumite puncte mai înalte pe raza satelor Batoți, Scăpău, Devesel și Dunărea Mică. Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
să slăbească din ce în ce mai mult din punct de vedere economico-militar, aceasta ca urmare a certurilor pentru domnie dintre urmașii marelui domn. Profitând de această situație, popoarele învecinate au început să jefuiască și sa atace Țara Moldovei. Din această cauză oamenii de la șes încep să se retragă treptat spre munți, păduri și spre unele pârâuri mai înguste...spre locuri dosnice, apărându-se astfel mult mai ușor de hoardele barbare, în special de tătarii din Răsărit, din Nistru care atacau frecvent satele moldovenești. Marele
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde siliștea satului Dolhești, care a existat în secolele al XV-lea-al XVI-lea.
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
-ului, precum despre gorganul de la Dealul Viei unde se spune că ar fi înmormântați tătarii uciși într-o bătălie de Ștefan cel Mare, alții susținând că de fapt ar fi mult mai vechi de pe vremea năvălirilor migratoare. Cum cobori în șesul Moldovei, pe poteca ce duce spre satul țiganilor (nu se inventaseră romii) unde au fost cândva vreo 5 case (bordeie), se găsește un minunat izvor cu apă limpede și rece și care în vremurile de demult curgea mândru printr-un
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Ținutul Secuiesc, întitulată "„Descrierea Ținutului Secuiesc”" (Székelyföld leírása), descria poziția geografică a comunei astfel: "„Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea stângă a Mureșului, se întinde romantic în valea pârâului Pietrii.”" Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]